Patimile „Comisarului Cattani“, şeful BCCO Alba Iulia. Cum a învrăjbit şi protejat grupările de interlopi poliţistul Traian Berbeceanu

Patimile „Comisarului Cattani“, şeful BCCO Alba Iulia. Cum a învrăjbit şi protejat grupările de interlopi poliţistul Traian Berbeceanu

Comisarul şef Traian Berbeceanu

Cutremur în Poliţie după ce, miercuri, Traian Berbeceanu, şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Alba Iulia şi comisarul numărul unu al ţării, este acuzat de procurori că ar fi colaborat şi i-ar fi acoperit pe cei mai mari interlopi milionari din Hunedoara

Ştiri pe aceeaşi temă

ANCHETĂ Traian Berbeceanu, comisarul-şef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba Iulia, poreclit în anumite cercuri şi "comisarul Cattani", a fost ridicat, ieri, de acasă, cu mascaţii. El este acuzat de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Alba Iulia de sprijinire a unui grup infracţional organizat, favorizarea infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii. Berbeceanu a primit, în 2007, distincţia de poliţistul anului şi, tot de atunci, BCCO Alba a ocupat, în fiecare an, primul loc pe ţară în competiţia cu structurile similare.
 
LEGĂTURI PERICULOASE CU BARONUL VĂII JIULUI
După ce a fost dat drept exemplu, ani la rând, poliţiştilor din ţară, ieri, procurorii DIICOT l-au audiat pe Berbeceanu, acuzându-l că ar fi avut legături cu trei grupări infracţionale din judeţul Hunedoara. Prima: gruparea „baronilor fierului vechi”, formată din 12 inculpaţi, care i-a avut ca lideri pe afaceriştii Dorin Cupeţiu şi Gheorghe Uscatu. În acest dosar a mai fost trimis în judecată un fost adjunct al Inspectoratului Poliţiei Judeţului (IPJ) Hunedoara, Adrian Filer. Gruparea este acuzată că, prin afacerile ilegale, a cauzat un prejudiciu statului de două milioane de euro. 
 
Potrivit anchetatorilor, şeful BCCO Alba nu a fost interesat în ultimii ani, cel puţin din 2009 până în prezent, de cauzele aflate pe rolul DIICOT, ST Alba, numai în cazul în care avea vreun interes personal, în rest DIICOT, ST Alba şi BT Sibiu, nu existau pentru acesta, ci numai BT Hunedoara. "Astfel, nu se justifică interesul brusc al cms. Berbeceanu pentru locaţiile percheziţionate în cauza Cupeţiu, cu atât mai mult cu cât avea toate datele necesare organizării acestora, numărul, raza de deplasare, natura faptelor, precum şi că va primi locaţiile în timp util. Această practică nu este neobişnuită în cadrul DIICOT, în cauzele importante, iar cms. Berbeceanu nu avea de ce să fie deranjat dacă nu era interesat în alt mod, nelegal. S-a dovedit cert în cauză, că Berbeceanu Traian ştiind doar de percheziţiile efectuate în cauza Cupeţiu, că numai acesta din urmă «a visat urât» şi era treaz dimineaţa la 06.00, celelalte persoane percheziţionate, fiind trezite de organele de poliţie”, susţin surse din interiorul anchetatorilor
 
A doua grupare care ar fi fost sprijinită de Berbeceanu este cea a milionarului Alin Simota, supranumit „Baronul Văii Jiului”, şi a fostului său bodyguard, Cristian Litera. Ambii au fost trimişi în judecată, luna trecută, într-un dosar în care sunt acuzaţi de şantaj, lipsire de libertate şi constituirea unui grup infracţional organizat. Potrivit procurorilor, Berbeceanu s-ar fi folosit de Litera pentru a obţine informaţii despre alte grupări infracţionale din Hunedoara, inclusiv despre Alin Simota.
 
Relaţia dintre Litera şi Berbeceanu ar fi început în anul 2004 când un bărbat a fost prins în flagrant de organele judiciare din cadrul BCCO.Alba, cu droguri pe care le deţinea, consuma şi oferea spre vânzare, acesta declarând la acea dată împreună cu alte persoane din cauză, că drogurile au fost cumpărate de la Litera Constantin Cristian. Potrivit anchetatorilor dosarul s-a finalizat cu un rechizitoriu în care figurau mai mulţi inculpaţi dar nu exista nicio referire la Litera. În schimb Berbeceanu i-a amintit acestuia constant despre existenţa dosarului şi despre faptul că ştie că el vindea droguri, arătându-i că îl are la mână, modalitate prin care l-a determinat să devină informatorul său şi mai mult de atât, să-i comunice toate activităţile sale infracţionale şi a membrilor grupului său, precum şi să transmită diferite mesaje menite să creeze tensiuni între grupările interlope, violente din Judeţul Hunedoara.„Faptul că Litera Constantin Cristian a fost folosit de Berbeceanu şi ca informator nu îi dă dreptul legal comisarului să treacă cu vederea infracţiunile comise de gruparea acestuia, cu atât mai mult cu cât nu s-a constatat nicio cauză penală soluţionată ca urmare a informărilor făcute de Litera. S-au realizat doar învrăjbiri ale grupărilor infracţionale, realizate la solicitarea lui Berbeceanu, aşa cum s-a probat şi cum se exprimă chiar el prin cuvântul «măcel»”, au declarat, pentru „Adevărul”, surse apropiate anchetei. 
 
INFORMATORUL CRISTIAN LITERA
Berbeceanu era informat de Litera cu privire la tot ceea ce acesta comitea împreună cu membrii grupării sale ca fapte penale, ocazie cu care, spre exemplu, Litera Cristian i-a spus lui Berbeceanu Traian despre implicarea lui Simota Alin care comanda agresiunile, precum şi despre bătăile şi şantajele organizate asupra,fotbaliştilor de la Jiul Petroşani şi chiar a unei persoane bătute la Bucureşti. Berbeceanu i-ar fi cerut lui Litera să lanseze mesaje de natură a învrăjbi grupările infracţionale din judeţul Hunedoara: ”Cu ocazia unei gale de box, Berbeceanu Traian l-a pus pe Litera Cristian să spună membrilor grupării sale că Pera şi gruparea acestuia i-au jignit, făcându-i slabi şi trădători către organele judiciare, precum şi că îi vor bate, provocându-i. Ca urmare a acestui mesaj, membrii grupării Litera s-au adunat cu bâte şi alte obiecte contondente, în număr de vreo 12 persoane şi i-au aşteptat pe membrii grupării Pera, pentru a-i bate, dar aceştia nu au venit. Legal şi conform atribuţiilor de serviciu ale comisarului şef Berbeceanu Traian, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, acesta ar fi trebuit să ia măsuri pentru cercetarea grupului infracţional şi stoparea infracţiunilor comise de care a luat cunoştinţă şi cu privire la care avea competenţă şi nu să acorde protecţie şi sfaturi liniştitoare liderilor grupării (Litera şi Simota), sau măcar să sesizeze ori să transmită informaţiile deţinute altor organe judiciare ale statului, deşi scopul înfiinţării B.C.C.O. era tocmai acela al combaterii fenomenului de criminalitate organizată şi al unor astfel de grupări", susţin anchetatorii.
 
A treia grupare favorizată de Berbeceanu ar fi formată din oameni de afaceri, angajaţiilor lor, precum şi autorităţi publice: Gabriel Biriescu, soţia acestuia, Anişoara Biriescu, Adam Drămnesc, Marinela Drămnesc, Georgeta Migra, directorul de bancă Gabriel Doda, Cornel Tăşală, Ioan Vasile Urs şi Ovidiu Moş, viceprimarul Devei. 
 
„CEA MAI MARE MÂRŞĂVIE“
Adus la audieri, Traian Berbeceanu a fost aşteptat de doi dintre colegii săi de la BCCO cu care s-a îmbrăţişat. Apoi, a declarat: „Asistaţi la cea mai mare mârşăvie din cariera voastră. Vreau să fie toată lumea convinsă că şi eu, şi poliţiştii mei suntem extrem de corecţi şi de cinstiţi. Asta se întâmplă când te lupţi cu crima organizată”, a spus Berbeceanu. Întrebat de jurnalişti dacă bănuieşte pe cineva care i-ar fi „pregătit” dosarul, el a spus: „Nu bănuiesc, ştiu”. Berbeceanu a mai precizat că va reveni şi cu numele celor care i-au „pregătit” dosarul, oameni din justiţie, mediul politic sau de afaceri, însă „la momentul potrivit”.

DISPARIŢIA PUBLICĂ, DUPĂ DOSARUL LUI SIMOTA 
Traian Berbeceanu a coordonat anchete în unele dintre cele mai mari dosare de crimă organizată din ţară. Are 45 de ani şi lucrează în Poliţie din 1993. În 2007, când a primit distincţia de poliţistul anului pentru „profesionalism”, fusese decorat după instrumentarea unui dosar privind o grupare specializată în furt de fier vechi, din Hunedoara. Nu mai puţin de 49 de persoane au fost trimise, atunci, în judecată. 
 
Comisarul-şef s-a remarcat prin acţiuni în forţă şi prin anihilarea unor grupări infracţionale cu zeci de inculpaţi. Berbeceanu obişnuia să fie foarte deschis cu presa, oferind informaţii la fiecare acţiune pe care o coordona. Acest lucru l-a ajutat să îşi formeze o imagine pozitivă de superpoliţist, fiind supranumit, în unele medii, comisarul Cattani. De câteva luni, însă, a dispărut din spaţiul public. Şi-a şters contul de pe reţeaua de socializare Facebook, unde obişnuia să comenteze anumite situaţii şi nu a mai dat declaraţii. 
 
Surse oficiale au precizat că, de şase luni, procurorii DIICOT au folosit doar doi dintre cei peste 50 de poliţişti din structura BCCO Alba Iulia. La percheziţiile şi ancheta în dosarul omului de afaceri Alin Simota şi al fostului bodyguard al acestuia, Cristian Litera, procurorii s-au folosit de poliţiştii de la Inspectoratul Poliţiei Judeţului (IPJ) Alba. De altfel, dispariţia lui Berbeceanu din spaţiul public a coincis cu începerea cercetărilor de către procurori a dosarului Baronului Văii Jiului, în prima parte a acestui an. În dosar a fost trimis în judecată, în octombrie, şi un poliţist din IPJ Hunedoara, comisarul-şef Avram Zorin. 
 
ŞEFI DE LA SRI ŞI FINANŢE, TRIMIŞI ÎN JUDECATĂ
Printre „victimele” comisarului-şef Traian Berbeceanu se numără şi fostul şef al SRI Alba, Ioan Tarnu, dar şi un coleg din cadrul BCCO, Liviu Schiau. Cei doi au fost trimişi în judecată, în 2011, împreună cu alţi 30 de inculpaţi, într-un dosar de furt de utilaje agricole din vestul Europei, cu un prejudiciu de patru milioane de euro. În palmaresul comisarului-şef de la BCCO Alba mai sunt trecute multe grupări de trafic de droguri şi trafic de ţigări O altă acţiune de răsunet a superpoliţistului Traian Berbeceanu a fost dosarul „Spumă şi Bibanu”. 
 
Printre inculpaţii cercetaţi şi judecaţi în această cauză se numără şi un fost şef al Poliţiei municipiului Deva, Ioan David, acuzat de sprijinirea unui grup infracţional. Judecata a fost finalizată în martie 2013 cu condamnarea la închisoare a inculpaţilor. Un alt dosar important a fost cel al reţelei de cămătărie din judeţul Sibiu, în care este inculpat, alături de alte 13 persoane, şi notarul Răzvan Mărginean. O acţiune de răsunet a fost şi dosarul „Pomponio“, în care sunt inculpaţi doi foşti directori ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba, pentru favorizarea infractorului. Patronul societăţii „Pomponio“, Luca Anversa, a recunoscut faptele şi a primit închisoare cu suspendare. ;
 
“Vreau să fie toată lumea convinsă că şi eu, şi poliţiştii mei suntem extrem de corecţi şi de cinstiţi. Asta se întâmplă când te lupţi cu crima organizată", Traian Berbeceanu şeful BCCO Alba Iulia.
 
Berbeceanu, „jupânul“ de Hunedoara
 
Dosarul în care procurorii DIICOT Alba Iulia au efectuat, miercuri, 11 percheziţii îi are ca învinuiţi principali, pe lângă comisarul-şef Traian Berbeceanu, pe Titus Gabriel Biriescu şi Anişoara Ramona Biriescu. Cei doi sunt consideraţi liderii grupului infracţional. Ceilalţi învinuiţi sunt Marinela Rodica Drămnesc, Gabriel Teodor Doda, Georgeta Lenuţa Migra, Adam Drămnesc, Ovidiu Moş (foto), viceprimarul din Deva, omul de afaceri Cristian Vlaiconi, Tudor Vasiu, directorul San Paolo IMI Bank, şi Gheorghe Ludoşan (asociat la staţii de carburanţi şi la un restaurant – n.r.). 
 
VICEPRIMARUL DEVEI, OMUL DE LEGĂTURĂ
Membrii grupării sunt acuzaţi că, începând cu 2003, au format un grup infracţional specializat în comerţ ilegal cu produse petroliere şi au desfăşurat activităţi comerciale şi financiare fictive, aducând un prejudiciu de 3,5 milioane lei la bugetul statului, prin neplata accizelor, a impozitului pe profit şi a TVA-ului. Gruparea a operat prin mai multe societăţi comerciale, unele neexistând în realitate. 
 
Activitatea grupului ar fi fost sprijinită de comisarul-şef Traian Berbeceanu, prin protecţia acestora. Mai exact, poliţistul i-ar fi informat că exista un dosar în care erau vizaţi şi că telefoanele le erau interceptate. Pionul de legătură între Berbeceanu şi ceilalţi era viceprimarul Devei, Ovidiu Moş. „Şeful BCCO Alba Iulia, cu intenţie, a ajutat învinuiţii cercetaţi penal prin furnizarea de informaţii cu privire la investigaţiile DIICOT sau la stadiul unor dosare. Informaţiile mai priveau comiterea unor infracţiuni economice ori efectuarea unor percheziţii sau audieri de martori, dar şi modalitatea în care cei vizaţi puteau evita probarea activităţilor infracţionale (atenţionări cu privire la evitarea utilizării comunicărilor prin telefon)”, afirmă procurorii DIICOT.
 
Anchetatorii susţin că „există suspiciunea rezonabilă” privind faptul că „având date despre comiterea unor fapte prevăzute de legea penală de către membrii grupării infracţionale organizate, nu a luat măsurile legale, deşi statutul de poliţist îl obliga în acest sens” şi că „fiind audiat în calitate de martor, într-un dosar penal, a făcut afirmaţii neconforme cu realitatea“.
 
PROCURORII: „LIDER DE INTERLOPI“
Surse apropiate anchetei au declarat, pentru „Adevărul”, că soţii Biriescu ar fi sponsorizat indirect, prin comisarul Berbeceanu, cu calculatoare şi alte bunuri sau servicii, BCCO Alba. 
 
De asemenea, ar fi asigurat cazarea gratuită la motelul din Simeria Vechea, pe care îl deţineau, a poliţiştilor care veneau din ţară la acţiuni sau a celor de la BCCO Alba. Potrivit anchetatorilor, Traian Berbeceanu era cunoscut de interlopii din Hunedoara pe care îi proteja ca un „jupân”. Comisarul este asemuit, spun anchetatorii, „mai mult ca un lider al grupărilor interlope şi nu unui şef BCCO”. Poliţistul este acuzat că, prin protecţia unor grupări infracţionale, avea avantaje profesionale, fiind susţinut pentru a-şi păstra funcţia de comandant al BCCO Alba. 
 
„Singurele dosare mari pe domeniul criminalităţii economico-financiare (Cupeţiu Dorin, Uscatu Gheorghe, Simota Alin şi Litera Cristian) au fost lucrate la DIICOT Alba, fără implicarea BCCO Alba Iulia, ci doar a anumitor ofiţeri de încredere, care şi-au asumat responsabilitatea de a lucra legal, în baza delegării procurorilor de caz, fără a deconspira întregii Brigăzi toată cauza”, susţin surse din Parchet. 
 
AVEREA POLIŢISTULUI
Potrivit ultimei declaraţii de avere, din iunie 2013, Traian Berbeceanu are un apartament la Deva, în suprafaţă de 78 de metri pătraţi, cumpărat în 2001, precum şi trei maşini. Comisarul mai are un credit bancar de 35.000 de euro, din 2010. Ca venituri, Berbeceanu declară un salariu anual de 65.000 de lei, de la Poliţie, şi alţi 28.000 de lei, banii soţiei, din salariul de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara. 
 
Citiţi şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările