FOTO VIDEO Cum a devenit Cetatea Alba Iulia minunea Transilvaniei. Secretele unui proiect de 50 de milioane de euro
0Noua perlă turistică a Transilvaniei este, fără îndoială, Cetatea din Alba Iulia. După aproape 15 ani de lucrări de restaurare, cu costuri de peste 50 de milioane de euro, Cetatea Alba Carolina se prezintă ca o nestemată ce trebuie descoperită de fiecare român. ”Adevărul” vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, un colţ de rai din inima ţării.
Pentru modul în care a fost restaurată şi pusă în valoare Cetatea Alba Carolina, Primăria Alba Iulia a primit premiul organizaţiei „Europa Nostra“. Municipiul Alba Iulia este printre cei 30 de câştigători ai premiilor anului 2013 în domeniul conservării patrimoniului cultural, iar organizaţia este patronată de celebrul tenor şi dirijor spaniol Placido Domingo.
Lucrările de restaurare de la Cetatea Alba Iulia au demarat în 1998 la Poarta a III-a şi au fost finalizate în 2013 prin proiectul de reducere la starea din 1921 a şanţului de vest al Cetăţii. A fost umplut cu pământ în urmă cu 90 de ani, atunci când s-a construit Catedrela Ortodoxă a Reîntregirii Neamului. Lucrările vor fi finalizate în această toamnă, ceea ce face ca monumentul să poată fi vizitat în întregime de turişti.
Lucrările de restaurare de la Poarta a III-a au fost urmate de activităţi similare la celelalte cinci porţi de pe traseul care leagă centrul oraşului cu cartierul de sus, precum şi la Poarta a VII-a, folosită în trecut exclusiv pentru aprovizionare şi apărare, situată în zona şanţului nordic al Cetăţii. În paralel s-au derulat lucrările de restaurare şi modernizare în zona şanţurilor de est şi sud, precum şi în zona interioară a Cetăţii. Toate, însumate, reprezintă o valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte provine din fonduri europene.
Lucrări importante au fost desfăşurate şi cu finanţare de la bugetul statului, exemple în acest sens fiind Poarta a III-a şi Poarta Castrului Roman din Traseul celor trei fortificaţii, dar şi din alte surse externe.
De exemplu, Poarta a V-a a fost restaurată printr-un proiect finanţat cu 2,5 milioane de lei prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare printr-un grant oferit prin parteneriatul „Spaţiul Economic European“, administrat de Regatul Norvegiei şi din care mai fac parte Islanda şi Lichtenstein.
Evenimente pentru “viaţa” Cetăţii
Prin finalizarea lucrărilor la şanţul de vest, Cetatea Alba Carolina îşi redescoperă strălucirea de
altădată. Piaţa centrală din Cetate, din imediata apropiere a Universităţii, a devenit locul unde au loc evenimente cultural-distractive. Garda Traseului porţilor, Garda Romană şi războinii daci au devenit atracţii de neimaginat în urmă cu câţiva ani.
În fiecare vineri, sute de spectatori asistă la “războaiele” daco-romane din spaţiul existent în faţa Porţii a IV-a. Garda Romană face parte dintr-un proiect al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, intitulat „Ţinutele istoriei II. Garda romană de la Apulum”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional cu suma de aproximativ 57.000 de lei.
Garda este formată din 12 legionari, respectiv un centurion, doi signifieri şi nouă milites. Vechiul oraş roman Apulum a găzduit Legiunea a XIII-a Gemina, una dintre cele mai mari din Imperiul Roman. “Războinicii daci” au beneficiat, de asemenea, de o finanţare de 43.000 de lei.
Trupa este compusă din 12 soldaţi şi conţine arcaşi, căpetenie, mare preot, înarmaţi cu săbii curbe, suliţe şi tot echipamentul, aşa cum era cel al dacilor adevăraţi. Aceste proiecte precum şi evenimentele ce au loc săptămânal aici dau “viaţă” Cetăţii.
Investiţiile au determinat o afluneţă importantă de turişti. Deocamdată este vorba despre genul de turişi care vin la Alba Iulia cu autocarul sau maşina pentru câteva ore, timp în care vizitează Cetate.
Pentru cei care vor să stea mai multe zile la Alba Iulia, ofertele sunt numeroase şi pentru toate buzunarele. Site-urile de specialitate sunt pline de oferte cu pensiuni şi hoteluri din Alba Iulia, unele la câteva minute de Cetate.
Istorie de 300 de ani
Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construită între anii 1715-1738 în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania. Autorităţile au văzut în noua fortificaţie una cu un rol important, atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, dar şi de consolidare a puterii lor în teritoriile ocupate.
Astfel, urma să devină fortificaţia principală a Transilvaniei, mai ales că era construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mareşalul Vauban. Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.
Bastioanele cetăţii le regăsim astăzi, la fel ca la începuturi, purtând aceleaşi denumiri: Trinitatea, cel mai mare bastion, putând fi recunoscut după blazonul încoronat cu câmpuri multiple şi frunze de acant, Sfântul Ştefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.
Fortificaţia medievală din Aiud
Pentru pasionaţii cetăţilor din trecut şi care mai vor să stea câteva zile în aceasă zonă a Transilvaniei, oferta este bogată. În afară de Alba Iulia, alte două cetăţi aflate pe o distanţă de 50 de kilometri, pot reprezenta o alegere inedită şi, în acelaşi timp, puţin costisitoare. De la Alba Iulia la Cetatea Aiudului sunt doar 30 de kiloemtri, în timp ce până la Cetatea Colţeşti se mai parcurg încă 20 de kilometri.
Construită în centrul oraşului Aiud, căruia maghiarii îi spun Nagyenyed, iar saşii l-au botezat Strassburg am Mieresch, fortificaţia a fost ridicată de saşii veniţi în această parte a Transilvaniei, acum peste 400 de ani, din Saxonia, Luxemburg şi Alsacia. Printr-un program al Ministerului Culturii, în vara anului 2012, a demarat o amplă lucrare de schimbare la faţă a obiectivului turistic numărul unu din Aiud. Pentru schimbarea la faţă a Cetăţii ar fi nevoie de aproape 24 de milioane de lei. Până acum, Ministerul Culturii a alocat doar un milion de lei, din care 400.000 de lei s-au cheltuit anul trecut, iar restul sumei ar urma să acopere lucrările din 2013.
În perioada sa de glorie, Aiudul era considerată o cetate a ştiinţei. Fortificaţia a fost un punct de reper pe harta culturală a Europei. Aici, principele calvin Gabriel Bethlen a înfiinţat în 1662, Colegiul Academic, una dintre primele universităţi protestante din Europa.
Tot Bethlen a creat prima şcoală cu predare în limba română, cu speranţa că îi va atrage pe românii ardeleni de partea Reformei religioase. În urmă cu două secole, aiudenii bogaţi organizau expediţii precum cele din romanele lui Jules Verne. Din cotloane îndepărtate ale pământului au adus obiece dintre cele mai bizare, cum ar fi arcurile prelungi ale vânătorilor de capete umane, ce pot fi văzute în vitrinele Muzeului. Merită amintit şi faptul că Aiudul a fost şi capitala comitatului Alba de Jos.
Cetatea Aiudului, construită din piatră brută cu o grosime a zidurilor de până la 2 metri, întărită cu turnuri, se întinde pe o suprafaţă de circa 3.500 metri pătraţi. Este unul dintre puţinele ansambluri medievale păstrate aproape intacte. Comparativ, poate rivaliza, prin dimensiuni şi grad de conservare, cu cetăţile de la Câlnic şi Gârbova. Fortificaţia de la Aiud suprapune o mai veche aşezare fortificată cu un val de pământ, datată în secolele II-III d. Chr.
Între zidurile Cetăţii medievale din Aiud s-a înregistrat o premieră în plan literar în secolul al XVII-lea. Un fost student al Colegiului Academic, nobilul Mihail Halici(1643-1712) din Cransebeş, ar fi scris aici prima poezie în limba româna din Transilvania folosindu-se de grafia latină
Peisajele spectaculoase de pe Valea Aiudului
Aşezată în imediata apropiere a satului cu acelaşi nume, Cetatea Trascăului, numită şi Cetatea Colţeşti, poate fi destinaţia ideală pentru o zi de relaxare în natură. Pentru a ajunge la cetate este nevoie de un efort fizic de aproximativ 30 de minute, răsplătit la final cu privelişti deosebite ale Văii Aiudului.
În faţă se dezvăluie satul Colţeşti, cu arhitectura specifică a zonei, în stânga se află masivul Colţii Trascăului, iar în dreapta Cheile Aiudului. Se ajunge la Colţeşti pe drumul judeţean ce pleacă din centrul oraşului Aiud şi face legătura cu comuna Buru din judeţul Cluj. Modernizat de Consiliul Judeţean, drumul a făcut ca turismul să „explodeze” în această zonă. Există zeci de pensiuni şi tot atâtea cabane construite de persoane fizice care s-au îndrăgostit de peisajele spectaculoase de aici.
Cetatea Colţeşti a fost construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay din Trascău, ca cetate locuibilă şi de refugiu. A fost ridicată pe vârful abrupt al unui deal calcaros, în urma invaziei tătare (mongole) din anul 1241, când au fost produse pagube însemnate localităţilor Trascău şi Sângiorgiu.
Pe turnul nordic, înalt de aproximativ 20 metri, se păstrează o inscripţie care menţionează ca familia Thoroczkay a construit castelul în secolul al XIII-lea. În anul 1470, cetatea a fost confiscată de regele Matia Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thoroczkay), iar în 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja.
Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casa de Austria (Habsburg) în cadrul revoltei Curuţilor, familia nobililor de Trascău (Thoroczkay) a fost eliminată de pe scena istoriei, odată cu cetatea lor, distrusă în anul 1703 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege (Lobonţi). Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei şi cele două turnuri laterale. Cetatea este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Alba. În zonaă mai poate fi vizitat central comunei Rimetea, iar pentru amatorii de senzaţii tari se poate organiza o căţărare pe Piatra Secuiului, masivul muntos de 1128 metri care străjuieşte Valea Aiudului.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Pe aceeaşi temă:
FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei
Se încarcă comentariile...
