Standul României, cu o suprafaţă de 400 metri pătraţi,  a costat puţin peste 200.000 de euro -  bani obţinuţi prin fonduri europene - şi a fost amenajat pe mai multe zone de interes: Delta Dunării, Transilvania, Banat, Maramureş, Moldova. Prezenţa unei ţări la acest târg, deci şi a României, are drept scop prezentarea de destinaţii, stabilirea de noi contacte de business şi organizarea de întâlniri cu mari actori din industria turistică din Germania şi din lume.

Alin Burcea, prim-vicepreşedinte ANAT şi deţinător al unei mari agenţii de turism care face şi incoming, a apreciat standul României ca unul „frumos, mare, dar mai ales practic. A fost un stand în care a dominat culoarea "verde", cu logoul deja cunoscut. Am apreciat faptul că presedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Răzvan Filipescu, a stabilit multe contacte şi întalniri oficiale şi suntem în aşteptarea unor rezultate concrete’’.

Alexandra Lăzărescu ghid de turism şi jurnalist de profil, consideră însă că în standul României a dat impresia de non-unitar si nu a avut niciun element inovativ sau puternic sugestiv pentru destinaţia verde România. România deţine un material de promovare excelent şi ne referim aici la filmul Wild Carpathia, realizat de Travel Channel, care s-a bucurat de o imensă popularitate pe de o parte prezenţei prinţului Charles, pe de cealaltă, prezentării munţilor Carpaţi ca fiind ultimele teritorii sălbatice din Europa.

’„Ei bine -  ne marturiseşte Alexandra cu amărăciune - pe display-ul amenajat să ruleze acest film, mai mult de 90% din timp nu s-a văzut nimic.În ciuda faptului că au existat materiale din abundenţă -  adaugă  ea -  a lipsit în mod impardonabil un ghid turistic al capitalei României, Bucureşti’’. Mai reproşează organizatorilor că 90% dintre materialele aduse în standul Romaniei de la Berlin erau în limba germană, nu şi în engleză, în condiţiile în care această bursă de turism se adresează unui public mondial, nu doar celui german. Alexandra îşi doreşte ca prezenţa României la târgurile viitoare să conţină mai mult PR şi să prezinte, în mod îndrăzneţ, cele mai bune produse turistice pe care le avem, evidenţiate în cel mai artistic mod cu putinţă.

Preşedintele ANT, Răzvan Filipescu, apreciază că avem motive certe de optimism cu privire la creşterea interesului turiştilor germani pentru ţara noastră. Nu este o apreciere subiectivă, o spun cifrele, Germania fiind în topul primelor trei ţări emiţătoare de turişti pentru România. Acest lucru a fost generat şi de contractele de promovare cu cei mai importanţi touroperatori germani, încheiate în 2013 - ITS, Gebeco, DERTOUR, FTI, Neckermann  – dar şi din includerea României în paginile cataloagelor acestor touroperatori.

De remarcat este şi faptul că Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică (FAPT) a lansat o broşură de prezentare a României în limba germană. Corina Martin, preşedintele acestei federaţii, a apreciat  piaţa turistică germană ca fiind  „’una strategică pentru a promova destinaţiile turistice româneşti’’.

48 euro a costat biletul de intrare pentru vizitatorul german venit la târg, sumă in schimbul căreia a plecat acasă cu un sac de informaţii despre destinaţiile care s-au prezentat, dar, mai ales, cu amintirea momentelor speciale – dansuri specifice, degustări de produse, seri tematice - create de fiecare ţară în parte, pentru a atrage cât mai mulţi turişti.

Japonia a convins prin livezi cu flori sau fructe, plajă, nisip, costume de baie, piscine, India prin templele in miniatură, Vietnamul prin costume  populare, în timp ce alte standuri au scos la înaintare maşini tradiţionale Cehia – Skoda, iar SIXT Mini Cabrio. O prezenţă puternică la târg au avut-o şi ţări precum Brazilia, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Islanda.

Bursa Internaţională de la Berlin, de anul acesta, s-a aflat la a 49-a ediţie şi a adunat un număr de 200.000 de vizitatori: specialişti în domeniu, ownweri de business-uri de travel, autorităţi locale şi cel mai important, iubitori de călătorie.