VIDEO Putem învăţa să fim fericiţi? Lecţii de peste hotare, la Adevărul Live
0Într-o societate setată pe repede înainte, fericirea e un lux sau un obiectiv greu de atins, la care mulţi deja nu se mai gândesc. Specialiştii români şi străini susţin însă că fericirea se poate învăţa, schimbând abordarea. Despre studiul fericirii, în România şi peste hotare, discutăm la Adevărul Live, de la ora 15.00
Despre această întrebare şi felul în care românii ar trebui să se raporteze la ea discutăm la Adevărul Live, de la ora 15.00, alături de Mălina Chirea, cofondator al Institutului pentru Fericire şi de Gabriela Niţă, trainer şi coach pentru dezvoltare personală.
Mălina Chirea s-a întors de curând de la a povestit pe larg pe blogul ei.
„Fericirea este legată de foarte multe aspecte, în primul rând de noi şi de relaţiile cu cel din jur, dar şi de aşteptările noastre. Domeniul psihologiei pozitive, ştiinţa care studiază fericirea, este în continuă expansiune şi că există foarte multe studii pe subiectul fericirii umane, care sunt din ce în ce mai fundamentate”, declară Mălina Chirea.
Ce ne face fericiţi?
„Industrializarea ne-a făcut să ne îndepărtăm de această preocupare, care este vizibilă pentru toată lumea. Fericirea este diferită pentru fiecare dintre noi. Dar în legătură cu tema discuţiei, ne putem educa să fim fericiţi. În toată povestea asta este vorba de tine, nu trebuie să te facă altcineva fericit. De exemplu, seara, înainte să mergi la culcare, te poţi gândi la trei lucruri bune care ţi s-au întâmplat, pentru care eşti recunoscător”, spune Gabriela Niţă.
„Oamenii trebuie să se concentreze pe soluţie, nu pe problemă. Acest lucru ne ajută foarte mult să ne mobilizăm”, continuă cofondatoarea Institutului pentru Fericire.
Iată concluziile principale cu care ea s-a întors în ţară:
1. "Udă florile, nu buruienile." ne-a spus expertul Solution Focused Approach, Frederike Bannink .Dacă ne focusam pe pozitiv, pozitivul creşte. Dacă ne focusam pe negativ, negativul creşte.
2. În ceea ce priveşte educaţia, studiile în domeniul arată că oamenii învaţă mai uşor atunci când îşi leagă experienţa de învăţare de emoţii şi amintiri pozitive. Deci, părerea educaţiei româneşti cum că elevii noştri trebuie să fie serioşi şi rigizi în timpul orelor este o credinţă care ne încetineşte dezvoltarea.
3. Barbara Fredickson, unul dintre cei mai mari cercetători ai fericirii, aduce mai multe informaţii despre legătura dintre iubire şi sănătate. Ea argumentează, printre altele, că schimbările în emoţiile pozitive aduc schimbări în conexiuni sociale şi că sănătatea aduce iubire, aşa cum iubirea aduce sănătate. Puteţi afla mai multe despre Barbara şi studiile ei, aici.
4. În ceea ce priveşte fericirea la locul de muncă, ea creşte în primul rând dacă 2 aspecte importante sunt atinse: angajaţii înţeleg care este rolul benefic al companiei în interiorul comunităţii şi angajaţii primesc mai multă încredere şi libertate din partea managementului. Relaţii între echipe sunt de asemenea foarte importante pentru locul de muncă.
„Angajatorii ar trebui să le acorde mai multă încredere angajaţilor. „Noi nu avem încredere în oameni şi simţim nevoia să stăm cu băţul pe angajaţi. Dacă oamenii sunt trataţi cu mai multă împortanţă şi mai mult respect, vom avea rezultate mai bune. Iniţiativa trebuie să fie din partea angajatorului”, mai spune Mălina Chirea.
5. Studiile făcute pe persoane care au trecut prin traume arată că aceşti oameni au şanse reale de a-şi recupera pofta de viaţă. Ba mai mult, se pare că traumele rezolvate oferă oamenilor o perspectivă îmbunătăţită asupra vieţii şi un nivel crescut al capacităţii lor de a fi fericiţi. Studiile sunt prezentate de Frederike Bannink.
6. Ultima prezentare - şi cea mai aşteptată - a fost susţinută de Mihaly Csziksentmihalyi, cofondator al psihologiei pozitive. El a afirmat că: "În ultimii 50 de ani, evoluţia a devenit conştientă şi viaţa a devenit conştientă. Suntem la începutul unei noi ere umane."
„Concluzia pe scurt a experţilor din toate colţurile lumii ar fi că trebuie să învăţăm să vedem partea plină a paharului, nu pe cea goală, utilizând psihologia pozitivă”, susţine Mălina Chirea.
Textele motivaţionale despre căutarea fericirii şi ce ne face fericiţi au de altfel un impact puternic, o arată spaţiul virtual foarte clar.
Luminiţa Saviuc, fata din Suceava care a scris „15 lucruri la care trebuie să renunţi pentru a fi fericit“, cel mai distribuit articol motivaţional de pe internet, a reuşit să cucerească şi zeci de mii de români. Mesajul ei este, însă, demontat de teologi, iar psihologii spun că fata a avut priză tocmai pentru că vorbeşte despre lucruri simple, din experienţă personală.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
