Mă simt frustrat, dar refuz să mă tratez

Psihologii şi psihoterapeuţii afirmă că mulţi români se plâng că nu au suficienţi bani, că nu duc o viaţă bună, dar puţini iau măsuri pentru a schimba lucrurile. Birocraţia, lipsa de amabilitate, banii puţini, munca peste măsură, toanele şefului şi chiar deciziile acestuia ne fac să ne simţim frustraţi.

„Urăsc să mă duc la ghişeu să-mi plătesc taxele. Invariabil, dau peste o doamnă care are altceva de făcut, desigur mult mai important. Şi stau şi aştept să-şi facă timp", spune Andreea A., în vârstă de 30 de ani. Nu numai că o enervează lipsa de amabilitate, dar se simte frustrată. „Mi se pare că nu sunt tratată ca o fiinţă umană", explică tânăra.

Citeşte şi:
Românii nu ştiu să spună "nu" şefilor - Unde există "şefi-problemă", există angajaţi pe măsură

Românii înghit umilinţa de la locul de muncă

Pe Mihai M., în vârstă de 33 de ani, îl deranjează că munceşte mult pe bani puţini. Este profesor şi spune că, dacă ar fi avut norocul să se fi născut în altă ţară, lucrurile ar fi stat mult mai bine. E nemulţumit şi de condiţiile de lucru, de faptul că „sistemul de învăţământ este subfinanţat" şi s-a săturat să audă asta, dar şi să-şi exprime mereu aceste frustrări, mai ales că, spune el, nu se aşteaptă la nimic bun în perioada următoare.

Spre deosebire de Mihai, Ana N., în vârstă de 36 de ani, lucrează în sectorul privat. De salariu este relativ mulţumită, dar nu şi de volumul de muncă. Lucrează mult peste program şi nu mai are timp de nimic altceva în afară de serviciu. „Pot să înţeleg că e criză, dar nu pot să înţeleg de ce nu-mi sunt respectate drepturile. Nu pricep de ce trebuie să devin un fel de sclavă doar ca să primesc un salariu decent", afirmă Ana N.

Care sunt cele mai stresante meserii

Şi ea consideră că, dacă ar fi lucrat în Occident, ar fi fost tratată altfel. „Am prieteni care au plecat din ţară. Programul de lucru e program de lucru, orele suplimentare se plătesc sau se recuperează. Ai timp şi pentru viaţa ta personală", spune Ana. Dincolo de timpul petrecut la serviciu, o deranjează foarte mult şi faptul că, uneori, deciziile şefului său nu sunt argumentate.

„Când aud chestii de genul «Tu nu întrebi de ce, tu faci ce ţi se spune!», simt că-mi vine să mor. Chiar dacă eşti subordonatul cuiva, ar trebui să ţi se explice, măcar câteodată, de ce trebuie procedat într-un anumit mod. Nu spun că şeful meu n-ar avea dreptate. Poate are, poate n-are, dar măcar să înţeleg care este motivul", afirmă femeia, adăugând că, în acest fel, simte că nu are cum să evolueze din punct de vedere profesional. Şi de aici apare frustrarea.

Mediul de lucru, factor de stres

Lipsa timpului este una dintre principalele nemulţumiri

Un studiu recent realizat de site-ul Myjob.ro arată că şeful şi salariul reprezintă principalii factori de stres pentru români. Aproape o treime (30,93%) se declară stresaţi de salariul pe care îl au la locul de muncă, în timp ce un sfert dintre angajaţi (24,66%) consideră că şeful este cel mai important factor de stres la job. De asemenea, românii cred că mediul de lucru constituie un factor de stres în proporţie de 20%, iar alţi 17,41% din participanţii la studiu afirmă că sunt stresaţi de programul de muncă.

Ce ne scoate din minţi în preajma Sărbătorilor

Totodată, studiul a scos la iveală faptul că şefii îi stresează în special pe cei care au studii superioare, în timp ce salariul le dă dureri de cap mai ales angajaţilor cu studii medii şi celor care au specializări de tip doctoral.

Dacă 42,53% din lucrătorii din industria uşoară se plâng de mediul de lucru, 45% din angajaţii din Guvern sau din instituţii publice sunt deranjaţi de salariu. Leafa nu este mulţumitoare nici pentru 42% din cei care lucrează în agricultură şi în silvicultură şi nici pentru 38,2% din cei din serviciul militar.

Românii care lucrează în educaţie consideră şeful şi mediul de lucru principalii factori de stres.

Sentiment de nedreptate

Problemele financiare ne indispun rapid

Psihologul Aniela Minu spune că „vorbim de frustrare atunci când un scop important nu poate fi realizat complet, iar persoana respectivă traieşte acut sentimentul că este nedreptăţită". Potrivit ei, frustrarea este un fenomen psihologic real şi reprezintă modul personal de a avea sentimentul că eşti privat de ceva ce-ţi doreşti.

"De multe ori, la cabinet vin oameni care au vieţi bune, dar care nu reuşesc să se bucure pentru că au în minte faptul că părinţii le-au spus mereu că viaţa este grea."
Cătălina Hetel
psihoterapeut

"Frustrările cel mai des invocate de români sunt legate de lipsa de timp, de resursele financiare, de cele necesare pentru atingerea scopurilor, de pierderile de ordin material."
Aniela Minu
psiholog

O meteahnă moştenită

„De multe ori i-am numit pe români «frustraţi de meserie». Frustrarea se transmite ca o «valoare» din generaţie în generaţie", consideră psihoterapeutul Cătălina Hetel. De multe ori, la cabinetul ei vin oameni care au o viaţă bună, dar care nu reuşesc să se bucure, pentru că au în minte expresii pe care le-au auzit de când se ştiu - „Viaţa e grea", „Oamenii sunt răi", „În viaţă nu faci ce-ţi place".

„Am întâlnit adeseori oameni care refuză inconştient să se maturizeze, pentru că, în mintea lor, a fi adult înseamnă o figură încruntată, griji şi stres. Uneori, oamenii ajung chiar să‑şi copieze părinţii, repetând exact acele comportamente care îi deranjează. Ajung să fie nervoşi şi să nu-şi mai permită mici bucurii deoarece scenariul din mintea lor nu le permite asta", explică psihoterapeutul.

Sisteme de referinţă diferite

Certurile cu partenerul ne schimbă starea de spirit

Specialiştii în comportament uman afirmă că, din punct de vedere psihologic, frustrarea apare atunci când îţi doreşti ceva, dar crezi că nu poţi obţine. „Suntem frustraţi că nu avem bani, dar nu facem nimic să-i avem, să începem o afacere, de pildă. Ideea «Noi nu suntem făcuţi să fim bogaţi» ne întunecă într-un fel acţiunile. Întâlnesc adolescenţi care se tem de viaţă, pentru că «ştiu ei» că nu au cum să reuşească", mai spune Cătălina Hetel.

Psihologul Aniela Minu afirmă că „frustrările pot să declanşeze stări emoţionale puternice, care dezorganizează pe moment activitatea subiectului".

„În funcţie de anumite componente psihologice de bază ale personalităţii (motivaţia, modul personal de evaluare şi de interpretare a situaţiei, deosebirile în planul sensibilităţii, al voinţei şi al caracterului, măsura vulnerabilităţii unei persoane şi a toleranţei de care dă dovadă), indivizii trăiesc ca frustrantă o anumită situaţie din viaţa lor în care se simt nedreptăţiţi sau în care se interpune un obstacol în calea realizării scopului propus", explică psihologul Aniela Minu.

Probleme în familie

Psihoterapeuţii spun că frustrarea apare şi în viaţa de cuplu, acolo unde partenerii adoptă false valori familiale, construindu-şi relaţia pe principiul  „femeia trebuie să îndure, bărbatul poate face orice".

„Este un stil de viaţă care generează mari frustrări, care se transmit copiilor. Adesea, acestea se traduc prin tulburări de comportament ale copilului sau prin anxietate şi tulburări de alimentaţie. De obicei, la terapeut se ajunge după apariţia acestor simptome. „Terapia te ajută să constaţi ce ai şi ce poţi sau nu să obţii", spun specialiştii.

Poţi scăpa de frustrări!

Psihologii americani afirmă că persoanele care se simt frustrate pot înlătura această stare, mai ales dacă la mijloc sunt cauze de natură profesională.

1 Învaţă să fii fericit! Specialiştii în comportament uman recunosc că e mai uşor de zis decât de făcut, dar atrag atenţia că autosugestia funcţionează. Iar faptul că îţi imaginezi că ai o senzaţie de bine ajută, întrucât memoria nu face distincţie între ce se întâmplă în realitate şi ceea ce vizualizezi.

2 O amintire plăcută poate fi utilă. Psihologii spun că este mult mai uşor să-ţi menţii starea de bine dacă te gândeşti la o întâmplare din trecut care te-a făcut fericit.

3 Evită negativiştii! Când cei din jurul tău nu contenesc să se plângă, trebuie să pleci de lângă ei, spun psihologii. Oricum, dacă nu eşti într-o dispoziţie bună, nu ai cum să-i ajuţi.