Hoţi din magazine: distracţie sau nevoie?

Haine, alimente şi cosmetice. Acestea sunt produsele preferate ale celor care-şi fac aprovizionarea din magazine şi „uită“ să mai treacă pe la casele de marcat. La nivel internaţional şi, mai nou, în România, hoţii de magazine au devenit un fenomen. Unii fură de nevoie, alţii pentru distracţie sau din cauza unor afecţiuni psihice.

Rafturile hipermarketurilor doldora de produse atrag de multe ori ca un magnet hoţii. Cei care fură din magazine nu se tem de sistemele de supraveghere şi nici de agenţii de pază. De cele mai multe ori prada este una minoră: haine, alimente şi cosmetice în valoare de până la 250 de lei. Cumulat însă, aceştia produc pagube majore magazinelor. Pintre hoţii care nu se sfiesc să pună mâna pe produsele din raft se află unii cu experienţă, care trăiesc din asta, dar şi persoane care fură ocazional sau care încearcă o singură dată adrenalina furtului.

La nivel internaţional, fenomenul se numeşte

„shoplifting", iar psihologii au realizat mai multe studii pentru a afla ce îi determină pe mulţi să fure de la raft. Răspunsul este unul singur: mulţi clienţi suferă tulburări psihice, iar criza economică a diminuat cumpărăturile la impuls şi a accentuat furturile de acest fel.

Formă de amuzament

Ionuţ R. (27 de ani), din Bucureşti, recunoaşte că s-ar putea înscrie în rândul hoţilor de magazine. A luat de mai mai multe ori produse mici şi a fost prins o singură dată, cu un deodorant. „Nu fur din cauză că nu am bani. Când eram în facultate mergeam deseori la cumpărături cu un coleg de cămin care obişnuia să mai ia câte ceva de pe raft fără să plătească. Am văzut că merge fără să fim prinşi, iar de atunci a devenit o distracţie", povesteşte Ionuţ, în prezent angajat al unei companii de IT din Bucureşti. Ultima dată a furat în urmă cu trei luni câteva cosmetice dintr‑un supermarket şi, aşa cum s-a întâmplat aproape de fiecare dată, nimeni nu a băgat de seamă.

El îşi aminteşte că singura dată când a fost prins a avut loc o confruntare mai degrabă amuzantă cu agentul de pază, care până la urmă l-a lăsat în pace. „Este mai mult o formă de amuzament şi nu fac asta frecvent", susţine tânărul. Mulţi fac asta din distracţie, dar există şi hoţi de meserie. Potrivit statisticilor Poliţiei, în fiecare zi au loc aproximativ 80 de furturi în magazinele din România, iar modurile de operare ale hoţilor sunt din ce în ce mai bine puse la punct.

Reorientare către alimente

Un studiu din 2009, realizat de compania UTI Retail Solutions anunţa că, pentru prima dată,  clienţii îi vor întrece pe angajaţi la furtul din magazine. Dacă în urmă cu trei ani 60% din pierderile din furturi au fost generate de angajaţii magazinelor şi 30%, de clienţi, în ultimii ani puterea din ce în ce mai slabă de cumpărare a accentuat infracţiunile în rândul cumpărătorilor. Cele mai expuse magazine sunt hipermarketurile, unde spaţiul de vânzare este de cele mai multe ori aglomerat, şi magazinele de cosmetice.

Înainte de criza economică, cel mai mult s-au furat din magazine haine sport de marcă, articole din piele, cosmetice şi alte produse cu valoare mare şi de dimensiuni mici. În ultima vreme însă, clienţii s-au reorintat către produse ieftine, care asigură supravieţuirea, cum ar fi alimentele. Pierderile cauzate de furturi reprezintă în medie 1-1,8% din vânzările unui magazin, arată studiul UTI.

Potrivit unor studii realizate în SUA, 95% din magazine au fost victimele hoţilor de magazine în 2010. Astfel unul din 11 americani a furat cel puţin o dată din supermarketuri şi mai bine de 10 milioane de persoane au fost prinse făcând acest lucru în ultimii cinci ani. În privinţa tipului magazinului, cercetările arată că hoţii aleg orice fel de retailer. Un sfert dintre hoţii de magazine sunt copii, iar restul sunt adulţi care spun că s-au apucat de acest obicei încă din adolescenţă.

Înainte de a intra în magazin, foarte puţini sunt cei care plănuiesc să fure: 73% spun că nu aveau nicio intenţie în acest sens şi doar 3% sunt hoţi profesionişti, adică trăiesc din asta. Cifrele sunt similare şi în ţări europene occidentale precum Marea Britanie. Potrivit studiilor, mai bine de 3,5 milioane de britanici recunosc că au furat din magazine în ultimii cinci ani. Şi la nivel internaţional furturile comise de clienţi le-au depăşit pe cele ale angajaţilor. Specialiştii care au realizat studiul au şi o explicaţie pentru faptul că furturile comise de angajaţi au fost depăşite ca valoare şi cantitate de cele înfăptuite de clienţi. În timp de recesiune angajaţii se tem că vor rămâne fără loc de muncă dacă vor fi prinşi. 

Moduri de operare

Poliţiştii spun că modurile de operare ale hoţilor sunt dintre cele mai variate. Alimentele, cosmeticele şi sculele electrice mici sunt as­cun­se în genţi sau în buzunare, după ce le sunt distruse etichetele. La haine sunt două variante: ori le schimbă etichetele cu ale unor produse mai ieftine ori, atunci când le probează, le „uită" pe dedesubt. La încălţăminte, oamenii lasă pur şi simplu pantofii vechi, se încalţă cu cei noi şi pleacă mai departe.  Pentru produsele din carne, cea mai simplă metodă de furt este „la cântar". În marile magazine, clientul se duce, cântăreşte o anumită cantitate de carne, cârnaţi sau alte produse, îi pune o etichetă, dar apoi, până să închidă punga, mai adaugă încă pe atâta.

Cum îi prinzi pe angajaţi şi pe clienţi

Furturile din magazine sunt o practică atât pentru angajaţi, cât şi pentru clienţi. Poliţiştii şi site-urile specializate oferă mai multe ponturi pentru ca managerii să reducă pierderile provocate de
hoţi. 

Ca să te păzeşti de angajaţii hoţi:

- Asociază graficele de productivitate şi rulajul banilor cu fiecare angajat. Vezi ce se întâmplă când câte unul este în concediu, cine stă peste program.

- Roteşte angajaţii. Hoţii au nevoie să-şi acopere urmele constant. Mută-i din post şi adu pe cineva nou, care să înveţe despre ce-i vorba.

- Audit, surpriză. Fă inspecţii neanunţate. În felul acesta, hoţii nu vor avea timp să acopere cu facturi sau cu documente găurile din inventar.

- Verifică istoricul angajaţilor în afara firmei. Sună-i pe foştii patroni pentru referinţe.

- Oferă-le ocazia să aducă înapoi ce au furat, cu promisiunea că nu vor păţi nimic, dar că pentru restul se vor face controale severe.

- Sistem de împrumut. Dacă vinzi obiecte de uz personal sau unelte, dă-le angajaţilor posibilitatea să ia acasă, pe semnătură, câteva modele. În felul acesta scade tentaţia de-a fura obiecte.

- Nu păstra confidenţialitatea. În cazurile descoperite, fă-i hoţului cât de multă publicitate negativă poţi.

Măsuri împotriva clienţilor şuţi:

- În magazinele cu autoservire trebuie amenajat un colţ cu rafturi, unde vor fi lăsate bagajele voluminoase ale clienţilor.

- Trebuie acordată atenţie persoanelor care pot ascunde sub vestimentaţie (rochii, haine foarte largi) diverse produse.

- Raioanele cu articole de mare valoare, cum sunt bijuteriile sau aparatura electronică, trebuie amplasate cât mai departe de ieşirea din magazin, în vitrine închise sau în spatele tejghelelor.

- Uşile de acces în magazine trebuie iluminate corespunzător pe timp de noapte.

- Înainte de închiderea magazinului trebuie controlate toate raioanele pentru a nu oferi posibilitatea unui hoţ să rămână ascuns înăuntru.

- La magazinele cu program non-stop, servirea pe timpul nopţii se va face printr-un geam special amenajat, nefiind permis sub nicio formă accesul clienţilor în magazin, mai ales atunci când este deservit de un singur vânzător. 

- Nu se păstrează sume mari de bani la casa de marcat a magazinului.

Infractor din cauza depresiei

Psihologii arată că hoţii din magazine pot fi împărţiţi în două categorii: cei care fură de nevoie şi cei care fac acest lucru din cauza unor tulburări psihice. Astfel, furtul este de cele mai multe ori o problemă psihică pentru mulţi cei care fac acest lucru, susţin specialiştii. Faptele lor ţin de puţine ori de neajunsuri şi de sărăcie, iar de cele mai multe ori este vorba de persoane care se luptă să depăşească conflicte personale şi care încearcă să-şi învingă propriile nevoi. Specialiştii de la Asociaţia Naţională de Psihologie din SUA au arătat că singurul factor comun descoperit în cazul a unu din trei hoţi din ma­gazine este depresia, iar acest lucru expli­că şi de ce foarte mulţi fură în preajma zile­lor de naştere sau a Sărbătorilor. De cele mai multe ori avem de-a face cu tulburări psi­hice, precum cleptomania.

Panoul ruşinii, armă antifurt

Disperat că iese în pierdere din cauza hoţilor, Marian Florea (foto), 30 de ani, patronul unui magazin din Bacău a decis să afişeze pe geamuri imagini cu persoanele surprinse la furat. La fiecare poză, Florea a ataşat şi o explicaţie din care să reiasă modul în care s-a „operat". A investit 4.000 de lei în camere de supraveghere la sfârşitul anului trecut. De atunci, şi-a redus pierderile de la 4.500 de lei la 1.000 de lei, lunar. El recunoaşte că cei mai mulţi hoţi sunt pensionari. Fură legume sau fructe, iar de jenă că valoarea nu e mare proprietarul nu a făcut reclamaţii la Poliţie.  Olimpia Filip