Definiţiile fericirii, în funcţie de vârstă

Tinerii şi bătrânii trăiesc emoţii cu totul diferite atunci când spun că sunt fericiţi, arată o cercetare recentă. Pentru copii şi adulţii tineri fericirea stă în bucurii şi senzaţii tari, în timp ce pentru persoanele în vârstă aceasta vine la pachet cu mulţumirea şi starea de linişte sufletească.

Un grup de cercetători americani de la Universitatea din Pennsylvania a descoperit că tinerilor adulţi le e greu să fie bucuroşi în lipsa senzaţiilor tari, iar în cazul copiilor aceste două concepte sunt practic inseparabile. Pentru persoanele care nu au trecut pragul maturităţii, fericirea este în proporţie de 60% legată de trăirea unor emoţii puternice. Pe de altă parte, pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii asociază fericirea cu starea de mulţumire, arată un studiu citat de publicaţia britanică „The Daily Mail".

Motivele stării de bine

Cercetarea, coordonată de profesoara Cassie Mogilner şi publicată în revista „Social Psychological and Personality Science", a inclus participanţi din mai multe segmente de vârstă şi a detaliat percepţia lor despre fericire pornind de la acest criteriu. „Vorbim despre două tipuri distincte de fericire: unul asociat cu sentimentul de linişte interioară, iar celălalt legat de experimentarea senzaţiilor tari. În timp ce persoanele mai tinere sunt mai predispuse să asocieze fericirea cu trăirea unor emoţii puternice, pe măsură ce îmbătrânesc, ele sunt mai înclinate să se considere fericite când sunt împăcate sufleteşte", a explicat Cassie Mogilner, citată de „The Daily Mail".

Fericirea bătrânilor înseamnă, de fapt, mulţumire  Foto: shutterstock

Diferenţa pare să fie determinată de importanţa pe care oamenii o acordă viitorului, comparativ cu prezentul. Cei mai tineri, de obicei mai interesaţi de viitor, îşi motivează fericirea prin senzaţii tari. De cealaltă parte, cei mai în vârstă acordă o mai mare valoare prezentului, astfel că mulţumirea interioară tinde să fie principala cauză a fericirii pentru ei. „Cercetarea nu stabileşte o legătură între vârstă şi gradele de fericire, ci identifică relaţia de cauzalitate dintre vârstă şi semnificaţia fericirii. Când o persoană de 20 de ani şi una de 60 de ani spun că sunt fericite, este foarte probabil să simtă lucruri diferite", adaugă Cassie Mogilner.

Trebuie să fim pregătiţi pentru schimbare

Cercetarea are la bază rezultatele a cinci studii, realizate pe câte un grup de vârstă: persoane de până-n 20 de ani, de 20 - 30 de ani, de 30-40 de ani, de 40-50 de ani şi cele de peste 50 de ani. Echipa de specialişti a utilizat un program complex pentru a analiza informaţiile de pe câteva milioane de bloguri scrise de persoane din fiecare grup de vârstă. Programul a monitorizat cuvintele legate de fericire şi de alte emoţii din această categorie. În plus, cercetătorii au derulat un sondaj de opinie pentru „a măsura" definiţiile fericirii date de participanţi, iar voluntarii au ascultat un cântec calm şi unul energizant şi apoi au spus cum s-au simţit.

Participanţii au fost întrebaţi pe ce ar cheltui o sumă de bani, iar răspunsurile au fost codate în funcţie de scopul obiectului sau serviciului achiziţionat, precum un un joc Nintendo Wii, pentru distracţie, sau o baie în jacuzzi, pentru relaxare. În urma testelor, rezultatele au arătat o schimbare semnificativă între tipurile de fericire. Cercetătoarea Cassie Mogilner, profesor de marketing, spune că este important de avut în vedere felul în care persoanele de diferite vârste definesc fericirea atunci când vor să-şi îmbunătăţească starea de spirit.

De asemenea, este bine de ştiut că vârsta modifică felul în care vedem fericirea şi ar trebui să nu confundăm asta cu nefericirea. „Oamenii trebuie să se aştepte ca lucrurile care îi fac fericiţi şi ca senzaţia de fericire să se schimbe. Nu ar trebui să fie surprinşi sau să considere că aceste schimbări îi vor face mai puţin fericiţi", a conchis cercetătoarea.

"Oamenii trebuie să se aştepte ca lucrurile care îi fac fericiţi şi ca senzaţia de fericire să se schimbe. Nu ar trebui să fie surprinşi sau să considere că aceste schimbări îi vor face mai puţin fericiţi.''
Cassie Mogilner coordonatoarea studiului