Au reţelele sociale puterea de a influenţa ce şi cât mâncăm? Ce spun psihologii despre preferinţele alimentare create online

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO SHUTTERSTOCK
FOTO SHUTTERSTOCK

Au pozele cu mâncare de pe reţelele sociale puterea să ne influenţeze apetitul sau alegerile alimentare şi cum se întâmplă asta? De cele mai multe ori senzaţia naturală de foame şi plăcerea de a mânca, dar şi disponibilitatea unor alimente la alegere sunt suficiente pentru a explica de ce avem o anumită dietă şi nu alta.

Psihologii creionează însă un tablou mai complex. Deşi reţelele sociale sunt pline cu imagini ce prezintă mâncare apetisantă care ar trebui să ne stârnească pofta nu e chiar aşa. Nu se poate nega faptul că mirosul şi gustul au un impact puternic asupra nevoii de a mânca, dar cum stau lucrurile când ai în faţă doar nişte poze postate de nişte influenceri?

Studiile psihologice arată că în primul rând prietenii sau cei foarte apropiaţi nouă au influenţă puternică asupra a ceea ce mâncăm, arată o analiză BBC.

Semnalele sociale create în interacţiunile faţă-în faţă ţin de relaţia cu acea persoană şi de modul de raportare la ea - astfel că, „dacă mă gândesc că mă aflu alături de cineva mai atrăgător sau popular, voi avea tendinţa de a-l imita mai mult decât pe altele”, spune Solveig Argeseanu, profesor asociat de sănătate globală şi epidemiologie de la Emory University din Atlanta, SUA.

Deci aceste semnale sociale ne pot încuraja să mâncăm mai mult sau ne împing către anumite alimente, inclusiv unele sănătoase.

Dar şi aspectul mâncării contează - pentru că o bucată de carne abia scoasă de pe grătar sau bulele de mozzarella topită stimulează su siguranţă apetitul.

Suzanne Higgs, profesor de psihobiologia apetitului la University of Birmingham, spune însă că, deşi sunt dovezi că pozele cu mâncare oferă o stimulare vizuală ce stârneşte dorinţa de a mânca, alţi factori pot determina de fapt dacă acea dorinţă e urmată sau nu, de pildă hrana la dispoziţie în acel moment.

Pe reţelele sociale vin semnale şi de la prieteni, şi de la influenceri - iar combinaţia lor poate avea putere în mai multe direcţii - de la o tendinţă de imitaţie şi înclinaţii de moment la modificarea relaţiei cu hrana şi schimbarea modului de gândire despre ce e bine sau nu să mâncăm

De pildă „dacă toţi prietenii de pe reţele sociale urcă poze cu ei consumând fast food, asta va stabili o normă că aşa se hrănesc oamenii”, spune Higgs.

Pe de altă parte, atracţia faţă de imaginile cu fast food are şi o explicaţie biologică, spune Ethan Pancer, profesor de marketing la Saint Mary's University (Nova Scotia, Canada) - mai ales pentru că e vorba de grăsimi saturate care stimulează centrii plăcerii din creier, eliberează dopamină şi dă o senzaţie de bine. Este o programare evoluţionistă să căutăm hrană bogată caloric pentru că ea asigura supravieţuirea strămoşilor până la următoarea masă.

„Psihologia evoluţionistă a aflat că oamenii sunt mai fericiţi când privesc aceste alimente, deci reacţionează mai mult la ele”, spune el.

În plus,mâncarea procesată e considerată mai „cool” din punct de vedere social decât cea sănătoasă, anostă, spune Tina Tessitore, profesor asociat de marketing la Institut d'Économie Scientifique Et de Gestion (IESEG) din Franţa. În reclame apar adesea prieteni socializând la un grătar, în timp ce publicitatea mâncării sănătoase mizează mai degrabă pe conţinutul nutriţional.

„Dacă ţi-ai vedea prietenii mâncând salate împreună nu ţi s-ar părea prea credibil”, spune ea.

Problema apare când reţelele sociale au puterea de a ne schimba comportamentul alimentar şi relaţia cu mâncarea în direcţia unor alegeri nesănătoase. 

Pentru că aceste reţele vor promova conţinutul atractiv pentru oameni, iar furnizorii de conţinut se vor adapta „pentru a rămâne competitivi”.

„Pe măsura creşterii expunerii la mâncare nesănătoasă percepţiile consumatorilor asupra a ceea ce sunt considerate obiceiuri alimentare normale pot devia către unele mai puţin sănătoase”, spune Pencer.

Canalele sociale sunt pline de reclame la fast food şi băuturi carbogazoase - dar teoretic influenţa e la toată lumea care postează despre mâncare sau alegerile personale.

„Conţinutul din social media al celor de aceeaşi seamă are foarte mare pondere pentru că afectează ce simţim că este relevant şi atrăgător, ca şi regulile sociale despre cum să ne comportăm”, spune Patricia Cavazos, profesor de psihiatrie la Washington University School of Medicine (Missouri, SUA).

Acest conţinut poate deveni periculos pentru cei mai influenţabili în ce priveşte mâncarea cum sunt persoanele cu tulburări alimentare sau care au deja o viziune distorsionată asupra imaginii corporale. 

Dar aceste imagini au capacitatea să schimbe nu doar percepţia, ci şi comportamentul?

„Dacă răsfoiesc Instagram şi dau peste poze cu alimente gustoase, decizia de a căuta acea mâncare spre care sunt îndemnată depinde de cât sunt de înfometată sau dacă e potrivit la acel moment”, spune Higgs.

Dar ce şi cât mâncăm zilnic nu e influenţat doar de ce vedem online ci de un mănunchi de informaţii, „influenţe momentare ce se îmbină în moduri pe care nu le înţelegem prea bine”, spune Higgs.

Studiile au arătat că acestea sunt cunoştinţele nutriţionale, idealurile corporale,abilităţile de gătit şi costurile.

Oamenii sunt impulsionaţi de mult mai multe lucruri în viaţa reală - astfel că ce văd ei online sau ce reiese din studii despre aspectele alegerilor lor este doar o bucată de puzzle.

Influenţele din social media pot fi mai mari asupra unor indivizi în funcţie de circumstanţele de moment dar reacţiile la imagini şi conţinut sunt specifice constituţiei psihologice şi biologice.

Unii oameni reacţionează la imagini cu mâncare indiferent de unde vin - pentru că centrii lor ai plăcerii sunt mai sensibili la semnalele de hrană.

Un studiu realizat de Tessitore a arătat că promovarea mâncării sănătoase pe o pagină de Twitter cu peste 400.000 de urmăritori a creat mai mult entuziasm doar pentru că era celebră. Subiecţii au fost puşi în faţa aceluiaşi tweet pe pagini diferite doar ca număr de fani - şi au fost mai convinşi de cel cu mulţi fani.

Un alt studiu al său a arătat că alimentele bogate în calorii induc sentimente mai pozitive decât cele sărace caloric.

„Luptăm contra unor ani de evoluţie. Există un motiv pentru care am evoluat să căutăm mâncare bogată caloric în medii sărace în hrană. Dar consumul a ce ne dă o stare de bine ni se întoarce împotrivă - şi trebuie să găsim moduri să recalibrăm asta”,spune Pencer.

„Mă aştept ca semnalele privind hrana să fie mai puternice în persoană. Nu ne implicăm la fel de mut când răsfoim fotografii şi oricum nu o facem pentru mult timp.Totodată,unele studii arată că, pe măsură ce ne uităm la mai multe începem să le trecem cu vederea - avem o senzaţie de saţietate ca şi cum le-am mâncat deja”, notează Argeseanu.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite