6 iulie, ziua în care academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, ultimul boier autentic, împlinește 100 de ani
0La 6 iulie 1923 s-a născut Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic şi politician român, membru de onoare al Academiei Române, iar în 1971 s-a stins din viață Louis Armstrong, muzician american de jazz. În 2020 a murit Ennio Morricone, compozitor de film italian.
Medic neurolog de profesie, Stolnici este pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de neuropsihologie şi anatomie a sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România. Este, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie “Fr. I. Rainer” al Academiei Române, preşedintele de Onoare al Societăţii Academice de Antropologie, dar şi preşedinte al Centrului Internaţional Antidrog şi al Drepturilor Omului, format din 14 organizaţii europene.
Familia din care provine are o istorie realmente fabuloasă, mulţi din înaintaşii săi fiind personaje importante, mai ales în politica vremii, care au influenţat puternic istoria ţării noastre. Bălăcenii sunt cei care au contribuit la constituirea Bucureştilor, schimbând la faţă Mahalalele Bălăceştilor şi Bărăţiei, au militat pentru construirea unei universităţi cu predare în limba română, în vremea când studiile se făceau numai în greaca veche, latină şi slavonă, însă unii, mai originali, au manifestat ideologii utopice, cum ar fi înfiinţarea „Falansterului de la Scăieni“, primul experiment socialist de la noi, „opera” boierului Emanoil Bălăceanu.
Constantin Bălăceanu-Stolnici este considerat ultimul boier autentic, cel din urmă descendent al familiei Bălăcenilor, însă în cartea sa de vizită se regăsesc şi pasaje întunecate, rezultate din colaborarea sa – recunoscută – cu organele represive ale epocii comuniste.
1600: Mihai Viteazul se intitulează într-un hrisov „domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei", confirmând, documentar, prima unire politică a celor trei ţări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârşitul lunii mai 1600)
Mihai Viteazul a fost domnul Ţării Româneşti între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul naţional românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea, scrie wikipedia.org
1885: Savantul francez Louis Pasteur a folosit pentru prima dată vaccinul antirabic. Pacientul este Joseph Meister, un băiat care a fost muşcat de un câine turbat
Istoria medicinei, a igienei, a biologiei şi nu în ultimul rând a agriculturii sunt de neimaginat fără existenţa savantului francez Louis Pasteur, fondatorul microbiologiei, şi a descoperirilor ştiinţifice pe care acesta le-a făcut în secolul XIX.
Născut la 27 decembrie 1822, în localitatea Dole, regiunea Jura, într-o familie de tăbăcari, viaţa chimistului şi bacteriologului Louis Pasteur, nu a fost una uşoară, potrivit site-ului oficial al Institutului Pasteur, pasteur.fr.
Greutăţille l-au motivat însă pe savantul care a bătut Franţa în lung şi-n lat pentru a găsi o rezolvare problemelor generate de bolile infecţioase în agricultură şi în industrie. În 1843, Pasteur devine student al Şcolii Normale Superioare din Paris, unde obţine o licenţă în ştiinţe. Trei ani mai târziu, în 1846, este numit profesor de fizică la Liceul din Tournon - Ardeche – dar menţine colaborarea şi cu universitatea la care a fost student.
Descoperirile lui Pasteur referitoare la faptul că bollile infecţioase sunt produse de microorganisme a dus la introducerea pe scară largă a sterilizării şi a dezinfecţiilor, la descoperirea vaccinurilor şi a antibioticelor. Savantul însuşi a descoperit o serie de vaccinuri, inclusiv cel contra rabiei şi antraxului. Pasteur este cel care a creat microorganisme slăbite, ţinându-le la căldură. În această stare, nu puteau cauza boala, ci confereau imunitate germenilor pacientului.
1907: Se naște Frida Kahlo, pictoriţă mexicană (d. 1954)
A fost o pictoriţă mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist.
Frida Kahlo s-a născut şi a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul). A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deşi certificatul de naştere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta ea voia ca data sa de naştere să coincidă cu data de începere a Revoluţiei Mexicane, astfel încât viaţa ei să fi început odată cu naşterea Mexicului modern.
Opera sa este considerată emblematică pentru cultura naţională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradiţiile indigene. Cultura mexicană şi tradiţiile amerindiene se îmbină armonios în pictura Fridei Kahlo, de multe ori lucrările sale fiind considerate adesea artă naivă, mai apropiate de folk art decât de curentul suprarealist propriu zis.
1942: Anne Frank şi familia ei se ascund în „Anexa secretă” de deasupra biroului tatălui ei, într-un depozit din Amsterdam
Annelies Marie „Anne” Frank (1929 - 1945) a fost o evreică germană, arestată şi deportată cu ultimul transport spre Auschwitz, unde a murit de tifos. Cât timp a stat ascunsă în Amsterdam, ea a scris un jurnal care reprezintă un document istoric al Holocaustului.
Otto Frank şi Edith Frank au avut două fiice: Anna şi Margot, mai mare cu trei ani. După ce naziştii au venit la putere în Germania, Otto Frank s-a hotărât să deschidă o filială a firmei pe care o avea, „Opekta”, la Amsterdam, în Olanda.
În mai 1940 Olanda a fost ocupată de Germania nazistă. La început naziştii au fost mai puţin agresivi faţă de evreii din Olanda, dar acest lucru nu a durat mult timp. Legi antisemite au fost decretate una după alta.
La 12 iunie 1942, cu ocazia aniversării vârstei de 13 ani, Anne a primit un jurnal cu carouri alb-roşii, cu cheie. În el, făcea confidenţe unei prietene imaginare, Kitty, pe teme de religie, dragoste şi sexualitate.
Tatăl ei a amenajat o ascunzătoare în locuinţa din Prinsengracht 263, a cărei intrare era camuflată cu o bibliotecă. Pe data de 4 august 1944, naziştii au venit la locuinţa din Prinsengracht după ce cineva îi trădase sunând Gestapo-ul. La 2 septembrie 1944, familia Frank a fost anunţată că va fi trimisă la Auschwitz. Pe 3 septembrie 1944 a plecat ultimul tren spre Auschwitz, plin cu peste 1.000 de evrei.
Anne, Margot şi Edith Frank au fost trimise la blocul 29 din lagărul de femei Birkenau, unde au stat până pe 28 octombrie 1944, când au fost transferate la lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
În martie 1945 a izbucnit în lagăr o epidemie de tifos, care a omorât mii de prizonieri. Printre victime s-au aflat şi Anne şi Margot. La 15 aprilie 1945, trupele britanice au eliberat lagărul de concentrare, conform wikipedia.
1946: S-a născut Sylvester Stallone, actor, regizor, scenarist american
Actorul, scriitorul, regizorul și producătorul Sylvester Stallone s-a născut pe 6 iulie 1946, în New York City. Fața lui căzută a fost rezultatul unui accident de forceps la momentul nașterii sale. Un nerv a fost tăiat atunci, ceea ce l-a lăsat și cu vorbirea greșită.
În timp ce aștepta să fie descoperit ca actor, Sylvester Stallone a acceptat tot felul de job-uri pentru a se putea întreține. La un moment dat chiar a curățat cuștile leilor de la Grădina Zoologică din Central Park, a inițiat un cinematograf și a acceptat să apară într-un film pentru adulți numit The Party at Kitty and Stud’s (1970). Au urmat în curând câteva părți necreditate din filme mainstream, cum ar fi Bananas (1971) și Klute (1971) de Woody Allen. A avut un rol mai substanțial jucând un tip dur în filmul independent din 1974, The Lords of Flatbush cu Henry Winkler și Perry King. În această perioadă, Stallone s-a căsătorit cu Sasha Czack.
Actorul a devenit faimos ca scriitor și actor principal al filmului Rocky (1976), film premiat cu Oscar. El a devenit unul dintre cele mai mari vedete ale filmelor de acțiune din lume, reluând personajele din Rocky și First Blood (1982) pentru mai multe continuări. După un declin la jumătatea carierei, el a redescoperit succesul de box-office cu The Expendables (2010) și a câștigat elogiile criticilor pentru reînvierea francizei Rocky cu Creed (2015), obținând prima sa victorie la Globul de Aur și o altă nominalizare la Oscar.
1971: S-a stins din viață Louis Armstrong, muzician american de jazz (n. 1901)
Louis Armstrong, născut în New Orleans (Louisiana) a avut o copilărie zbuciumată. Părinţii săi s-au despărţit la puţin timp după naşterea sa. A fost încredinţat să fie crescut unei mătuşi, Josephine, în timp ce mama sa, cu mare probabilitate, practica prostituţia.
A încercat pe rând diferite meserii (căruţaş, lăptar, vânzător ambulant, lustragiu). A fost atras de muzică din fragedă tinereţe, cânta la colţuri de stradă împreună cu grupuri improvizate, neavând posibilitatea şi nici forţa să folosească un instrument de suflat, care ar fi corespuns dorinţei lui. Această practică muzicală spontană, neşlefuită i-a permis să dezvolte o intonaţie optimă şi un deosebit simţ al improvizaţiei, caracteristică esenţială a jazzului.
La 7 ani a început să cânte pe străzile oraşului natal cu un cvartet de copii, transformând la maturitate jazz-ul în una din cele mai înalte expresii ale muzicii, cu sunetul clar şi briliant al trompetei sale şi cu vocea sa răguşită, pornită parcă din fundul gâtlejului.
2020: A murit Ennio Morricone, compozitor de film italian (n. 1928)
El a compus muzica pentru mai mult de 500 de filme şi seriale. Deşi doar 30 din coloanele sale sonore sunt pentru filme western, acestea sunt cele mai celebre.
Stilul de compoziţie a lui Morricone este cunoscut mai ales în westernurile „spaghetti” (The Good, The Bad and the Ugly şi Once Upon A Time In The West (Cel bun, cel rău, cel urât şi A fost odată în vest), ambele regizate de Sergio Leone). În 2007 a primit premiul de onoare pentru întreaga carieră al Academiei Americane de Film, fiind al doilea compozitor de muzică de film care primeşte acest premiu (după Alex North).
Marele Ennio Morricone a compus multe dintre cele mai faimoase coloane sonore din lume. Filmografia sa include peste 70 de filme premiate, toate peliculele lui Sergio Leone de la 1A Fistful of Dollars”, filmele lui Giuseppe Tornatore de la „Cinema Paradiso”, dar si pelicule ca: „The Battle of Algiers”, „Animal Trilogy”, „1900”, „Exorcist II”, „Days of Heaven”, „La Cage aux Folles I, II, III”, 1Le Professionnel”, „Once Upon a Time in America”, „The Mission”, „The Untouchables”, „Mission to Mars”, „Bugsy”, „Disclosure”, „In the Line of Fire”, „Bulworth”, „Ripley's Game” și „The Hateful Eight”.
Partitura sa pentru „The Good, the Bad and the Ugly” (1966) este considerată una dintre cele mai recunoscute și mai influente coloane sonore din istorie. A fost inclusă în Hall of Fame.
Se încarcă comentariile...
