3 februarie: Un secol de la nașterea marelui actor român Ștefan Mihăilescu Brăila
0În ziua de 3 februarie s-a născut Emanoil Gojdu, a murit prozatorul Ionel Teodoreanu, dar și Thomas Woodrow Wilson, al 28-lea președinte al SUA.
1870: A murit la Budapesta, Emanoil Gojdu, avocat și om politic român de origine aromână
Emanuil Gojdu (n. 9 februarie 1802, Oradea, Imperiul Habsburgic – d. 3 februarie 1870, Pesta, Ungaria) a fost un avocat de succes și patriot ardelean de origine aromână, familia sa fiind originară din Moscopole. Gojdu a fost un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania și Ungaria. Casa în care s-a născut mai poate fi văzută și astăzi în Oradea, lângă Biserica cu Lună.
Studiile preuniversitare le-a făcut la liceul romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea (în prezent Colegiul Național Mihai Eminescu din Oradea). Studiile universitare le-a făcut la Academia de Drept din Oradea (1820-1821), la Academia de Drept din Pojon (1821-1822), iar mai apoi la Budapesta (1822-1824). Diploma de avocat a obținut-o la Budapesta, pentru ca mai târziu să o ia și pe cea de “notar cambial”. În 1824 s-a așezat la Budapesta ca avocat și politician.
Emanuil Gojdu era mândru de originea sa de român ortodox. Casa lui din Budapesta a fost cunoscută ca fiind o casă românească, în care obișnuia să țină întruniri cu deputații români. Cu aceștia și sub președinția lui, s-a discutat și un proiect de lege “pentru egala îndreptățire a naționalităților“. “Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta, ca încă și după moarte să erump de sub gliile mormîntului, spre a putea fi pururea în sînul Națiunii”.
1890: A avut loc premiera piesei “Năpasta” de I.L.Caragiale, cu artiștii Grigore Manolescu, Constantin Nottara, Aristizza Romanescu
Năpasta este ultima piesă de teatru a dramaturgului Ion Luca Caragiale, apărută în 1890. Premiera acestei piese, avea să determine o creștere a adversității față de opera marelui dramaturg. Este singura dramă scrisă de acesta și probabil prima piesă românească jucată într-o limbă străină.
Conform I. D. Suchianu, Caragiale și niște prieteni se aflau într-o excursie pe valea Oltului când s-au oprit în satul Tigveni, pe malul Topologului. În cârciumă, aceștia s-au minunat de frumusețea unei sătence. La ieșire s-au întâlnit cu un grup de tineri care au observat că „pentru fata asta o să se facă moarte de om”
1924: A murit Thomas Woodrow Wilson, al 28-lea președinte al SUA, la vârsta de 67 de ani, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1919
Thomas Woodrow Wilson, cunoscut mai ales ca Woodrow Wilson, (n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924) a fost cel de-al douăzeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat prezbiterian, Wilson a devenit și un bun istoric și un specialist în științe politice.
În calitatea sa de reformator democrat, a fost ales guvernator al statului New Jersey în 1910 și președinte al Statelor Unite în 1912. În primul său mandat prezidențial (1913 – 1917) a contribuit esențial la crearea unui sistem de legi privind sistemul federal de rezerve (în engleză, Federal Reserve System).
Reales în 1916, în cel de-al doilea termen al său (1917 – 1921) s-a concentrat asupra participării țării la Primul Război Mondial și a realizării unei păci drepte bazată pe Dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, concretizat prin „Patrusprezece puncte”. Acestea au fost însă aprig discutate la Conferința de Pace de la Paris din 1919
1925: S-a născut actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila
Ştefan Mihăilescu Brăila s-a născut pe 3 februarie 1925, la Brăila. Absolvent al cursului primar, în anul 1936 se înscrie la Liceul Industrial, pe care-l termină în 1940. Datorită posibilităţilor materiale foarte limitate, este nevoit să muncească încă de la vârsta de 16 ani.
A urmat cursurile Conservatorului „G. Cavadia”, pe care le-a terminat în 1947. A fost apoi angajat la Teatrul de Stat din Brăila. Datorită faptului că mai era acolo un actor cu numele Ştefan Mihăilescu, iar pentru că pe bunica sa o chema şi Brăila, acesta a adoptat această poreclă, pentru a evita eventualele confuzii.
În anul 1957 ajunge la Bucureşti, la Teatrul Giuleşti, care în vremea aceea purta numele de Teatrul Muncitoresc CFR. A debutat în cinema tot în anul 1957, filmul care l-a făcut cunoscut în ochii publicului fiind "Comoara din Vadul Vechi". Actorul a continuat să se remarce în filme precum „Bachus”, „Nea Mărin miliardar”, “Ciocolată cu alune” sau „Păcală”. Spre sfârşitul vieţii a făcut parte din distribuţia filmelor “Descăpăţânarea” şi “Ordinatorul”. Ştefan Mihăilescu Brăila a trecut în nefiinţă pe 19 septembrie 1996, la Bucureşti.
1954: A murit prozatorul Ionel Teodoreanu
Ionel Teodoreanu (Ioan-Hipolit Teodoreanu) s-a născut pe 6 ianuarie 1897,la Iași, și avea să fie recunoscut pentru scrierile sale ce evocă în stil inconfundabil copilăria şi adolescenţa. El și-a câştigat existenţa ca avocat, dar a rămas fidel literaturii.
Scrisul i-a ocupat cea mai mare parte a timpului liber, iar cele mai multe cărţi ale sale s-au născut în lungile zile de vară, când, obosit să pledeze în procese, se retrăgea împreună cu familia la Mănăstirea Agapia din Neamţ. Acolo, în cerdac, scria până după-amiază. După ce punea punct, povestesc cei care l-au cunoscut, se plimba cu soţia sa (născută Maria Ştefana Lupaşcu, ea însăşi scriitoare, având pseudonimul Ştefana Velisar) şi se juca cu cei doi copii ai săi, Ştefan şi Osvald Teodoreanu.
Ionel Teodoreanu a semnat volume unice în literatura română precum „Uliţa copilăriei" (1923), „La Medeleni" (1925-1927), „În casa bunicilor" (1938), „Lorelai" (1935) etc. Printre pasiunile sale s-au numărat însă sportul, în special patinajul şi boxul. Ionel Teodoreanu a murit pe 3 februarie 1954, la București.
1957: S-a înființat, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme
Arhiva de filme, cunoscută și sub denumirea de cinematecă, este o instituție specializată să asigure conservarea patrimoniului cinematografic național și internațional de filme. De asemeni este instituția care are și menirea răspândirii culturii cinematografice în masa cinefililor prin organizarea de spectacole în săli de proiecție distincte de cele obișnuite, cinematografele, cunoscute ca săli de cinematecă.
2009: Marea victorie de la Haga în procesul cu Ucraina
Pe 3 februarie 2009, statul român a obţinut o hotărâre de răsunet la Curtea Internaţională de Justiţie în procesul de delimitare a platoului continental al Mării Negre. După ce negocierile de jumătate de secol între România şi URSS iniţial şi ulterior Ucraina au eşuat, judecătorii de la Curtea Internaţională de Justiţie au acordat României aproape 80% din zona aflată în dispută (12.000 de kilometri pătraţi), adică 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă.
Scopul procesului de la Haga era trasarea unei linii de delimitare care să stabilească suprafaţa de platou continental şi zonă economică exclusivă ale României şi, respectiv, ale Ucrainei în Marea Neagră.
Se încarcă comentariile...
