20 septembrie: 564 de ani de la atestarea documentară a municipiului București
0Tot pe 20 august Magellan a început călătoria în jurul lumii, a început războiul Crimeii și a fost inaugurat Transfăgărășanul.
20 septembrie 1459: Prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor
Cea mai veche consemnare scrisă a denumirii Cetăţii Bucureşti, datează din 20 septembrie 1459, şi există într-un document emis de Vlad Ţepeş, care se încheie cu menţiunea că ''s-a scris în Cetatea Bucureşti'' (reşedinţa sa din perioada anilor 1458-1462).
Acest lucru este confirmat şi de faptul că, din cele 25 de documente ale lui Vlad Ţepeş, 18 au fost emise la Bucureşti. Urmaşii săi la domnie, din a doua jumătate a secolului XV şi începutul secolului XVI, îndeosebi fratele său, Radu cel Frumos (1462-1475, cu întreruperi), apoi Basarab (cel Bătrân) Laiotă (1473-1477, cu întreruperi), Basarab (cel Tânăr) Ţepeluş (1477-1482), Vlad Călugărul (1481-1495), Mihnea cel Rău (1508-1509), Vlad Înecatul (1530-1532) au preferat Bucureştiul ca reşedinţă domnească în locul Târgoviştei (capitala Ţării Româneşti în secolele XV-XVII), acesta devenind de cele mai multe ori a doua capitală a ţării.
Teritoriul municipiului Bucureşti constituie o veche şi neîntreruptă vatră de intensă locuire de peste 100 000 de ani. Există dovezi privind prezenţa omului pe acest teritoriu încă din Paleolitic (la Radu Vodă, Mihai Vodă, Pantelimon, Măgurele etc.), Neolitic (la Dudeşti, Cernica, Giuleşti, Jilava etc.), din Epocile bronzului şi fierului, în care se detaşează intens vestigiile geto-dacilor (la Tei, Fundeni, Herăstrău etc.), apoi cele daco-romane şi româneşti.
20 septembrie 1519: Magellan pleacă în jurul lumii
În urmă cu 504 ani, Fernando Magellan pleca în expediția vieții sale, trasând un cerc în jurul marilor descoperiri geografice. Pământul era rotund, nimeni nu mai nega asta – și, totuși, nimeni nu o dovedise în practică.
După trei ani, dintre cele cinci plecate, doar nava Victoria mai intra în port și în istorie – tocmai realizase prima circumnavigație. Iar tributul a fost viața celui mai de preț navigator, Fernando Magellan. Care a murit pe 27 aprilie 1521.
20 septembrie 1854: A început Războiul Crimeei
În Războiul Crimeii, au fost implicate toate marile puteri ale vremii, un conflict militar sângeros soldat cu moartea a peste 220.000 de oameni.
Războiul Crimeii a schimbat, însă, chipul Europei, oprind expansionismul rusesc şi, totodată, oferind Principatelor Române şansa unică de a se scutura de jugurile rusesc şi otoman, dar mai ales de a deveni un stat unit şi independent.
20 septembrie 1866: S-a născut poetul George Coșbuc
Satul Hordou din Districtul Năsăud era parte din Imperiul Austriac pe 20 septembrie 1866, când s-a născut acolo George Coşbuc.
Este satul care nu doar că l-a inspirat pe ardeleanul devenit „poetul ţărănimii“, ci avea puteri aproape supranaturale asupra sa. Dorul de casă îl îmbolnăvea, după cum reiese chiar din biografia poetului.
George Coşbuc a fost al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc şi ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Casa poetului, transformată în muzeu, a fost ridicată chiar de către tatăl său, cu ajutorul oamenilor din sat.
După ce s-a mutat la Bucureşti (unde a şi murit la 9 mai 1918), i se făcea adeseori dor de casă şi atunci nimic nu-l putea ţine în loc: pleca spre munţi, spre Hordoul său, cu toate riscurile pe care le presupunea o trecere ilegală a graniţelor Imperiului.
20 septembrie 1896: S-a născut poetul, dramaturgul și ziaristul român Scarlat Callimachi
Scarlat Callimachi, născut în 1896 la Bucureşti, a căpătat renumele de „Prinţul Roşu” după ce a ajuns să îmbrăţişeze socialismul şi să devină un adevărat apărător al comuniştilor în România interbelică.
Scarlat era un tânăr educat, ca toţi cei din familia sa. A continuat tradiţia Calimachilor şi a făcut facultatea la Paris, absolvind Dreptul. A participat la Primul Război Mondial în regimentele de cavalerie, ca orice fiu de boier. S-a evidenţiat în bătălia de la Oituz în Regimentul 10 Roşiori.
Cu toate acestea, nu şi-a dorit o carieră militară, şi nici una de avocat. A devenit un cunoscut jurnalist şi mai târziu avea să fondeze mai multe ziare, printre care şi renumitul oficios al comuniştilor, ”Clopotul”.
Deşi prinţ, Scarlat Callimachi a îmbrăţişat doctrina socialistă, mărturisind că l-a auzit odată pe Lenin vorbind şi atunci a fost convins de drumul pe care avea să-l urmeze.
De altfel, în 1948 a fost director al Muzeului Româno-Rus, lucru care îi garantează o bătrâneţe liniştită, chiar dacă este, treptat, marginalizat din politica mare, bolşevică. Moare la 2 iunie 1975 şi e înmormântat la cimitirul Bellu din Capitală.
20 septembrie 1934: S-a născut Sophia Loren, una dintre cele mai populare actriţe italiene
Înainte de a fi Loren, a fost Sofia Villani Scicolone. S-a născut la Roma, la un centru de sprijin pentru mamele necăsătorite şi a crescut în sărăcie lucie, alături de mama sa, o femeie care visa să fie actriţă şi care semăna incredibil de mult cu Greta Garbo.
După ce a câştigat în 1950 concursul Miss Italia, nu a fost greu pentru Sophia să se facă remarcată. Avea un decolteu ameţitor, talie subţire şi ochi hipnotizanţi.
Sophia Loren a rămas în memoria cinefililor prin filme precum „Two Women“ („La Ciociara“, care i-a adus şi un premiu Oscar), „Cidul“ şi „Prêt-à-Porter“.
Artista s-a căsătorit cu producătorul italian Carlo Ponti în 1957, cu care are doi copii, iar după moartea lui, 50 de ani mai târziu, Loren a spus că nu s-ar mai căsători cu nimeni. „Ar fi imposibil să iubesc pe altcineva“, a recunoscut ea.
1946: S-a născut renumita cântăreaţă de muzică populară Laura Lavric
Laura Lavric este de profesie tehnician contabil, însă înclinaţia muzicală a scos-o din lumea cifrelor exacte şi a aşezat-o pe scenă, acolo unde-i este locul.
În clasa a II-a a cântat pentru prima dată în faţa unui public, la serbarea de sfârşit de an, apoi scena a fost a ei în fiecare an.
„În 1964 am avut prima certitudine că sunt bună în ceea ce fac. Atunci am participat la finala Festivalului «Dialog la distanţă», care a avut loc la Iaşi. Am luat numai note de 10 şi am primit felicitările juriului“, spune cântăreaţa.
Acum este chemată la emisiuni de televiziune pentru a ridica telespectatorii în picioare şi nimic nu o deranjează mai mult decât vedetele fără voce.
Artista se simte în floarea vârstei şi nu se dă în lături de la nicio petrecere. La nunţi se simte cel mai bine, iar Sărbătorile le face pe scenă.
Albumele semnate Laura Lavric au fost înregistrate fie împreuna cu Orchestra Ciprian Porumbescu din Suceava, fie cu ansamblul Rapsozii Botoșanilor.
20 septembrie 1974: Inaugurarea oficială a drumului național Transfăgărășan
Transfăgărăşanul, unul dintre simbolurile turistice ale României pe tot globul, a fost inclus de o agenţie de presă din Grecia în Top 10 al celor mai frumoase şi spectaculoase drumuri de pe planetă.
Transfăgărăşanul oferă imagini superbe în fiecare anotimp. Jeremy Clarkson, unul dintre realizatorii Top Gear, afirma, în 2009, după parcurgerea Transfăgărăşanului, că s-a plimbat pe “cel mai spectaculos drum din lume”. În emisiunea pe care echipa "Top Gear" - Jeremy Clarkson, Richard Hammond si James May - a realizat-o în România, aceştia au spus despre Transfăgăraşan că este cel mai uimitor drum pe care l-au văzut vreodată.
Şoseaua urcă până la o altitudine de 2042 de metri în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 metri în pasul Urdele.
Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici.
Pentru Transfăgărăşan, spre exemplu, s-au construit patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 metri cubi de fundaţii, aproximativ 600.000 de suprastructuri de macadam, s-au folosit peste 6.000 de tone de explozibil. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea, aflat la cea mai înaltă cotă, cu o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.
Se încarcă comentariile...
