10 septembrie: ziua în care Iolanda Balaș a intrat în istoria sportului mondial
0Tot pe 10 septembrie a murit crăișorul munților, Avram Iancu, a fost asasinată împărăteasa Austriei, Sissi și a fost asasinată Ylva Anna Maria Lindh, ministrul de externe al Suediei.
10 septembrie 1868: A început construirea Gării de Nord din București
Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României.
Ea a fost concepută în formă de U, formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. Gara a fost inaugurată după patru ani, la 13 septembrie 1872.
Gara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 gara avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri. Din august 1944 s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite.
10 septembrie 1872: A murit Avram Iancu, „Crăişorul Munţilo“
Avram Iancu a condus moții în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848-1849, însă la scurt timp după evenimentele tulburătoare viața sa a luat o turnură tragică.
Avram Iancu s-a remarcat în timpul mişcărilor revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea, când împreună cu miile de români care făceau parte din Legiunea Auraria Gemina, a luat parte la mai multe operaţiuni militare pe teritoriul Transilvaniei, în special alături de armata imperială austriacă, aflată atunci în conflict cu armata ungară susţinută de secui.
Cel supranumit „Crăişorul munţilor” şi moţii săi i-au sprijinit pe habsburgi în disputele cu armata ungară, după ce, potrivit unor istorici, ungurii au refuzat drepturile politice pentru români, în timp ce Casa imperială austriacă i-a recunoscut ca naţiune politică.
La câțiva ani, după încheierea Revoluţiei din 1848–1849, destinul său a luat o turnură tragică. În vara anului 1852, împăratul Franz Ioseph a vizitat Transilvania, unde starea de tensiune între comunităţile română şi maghiară continua să existe.
Avram Iancu a pregătit întâmpinarea sa la Vidra de Sus, însă în ziua în care Franz Ioseph a ajuns pe Muntele Găina, Iancu nu s-a mai prezentat în faţa împăratului. Nimeni nu a putut să explice gestul românului, care nu putea fi înduplecat să îşi schimbe atitudinea. Episodul a însemnat ieşirea din viaţa publică a eroului transilvănean.
În toamna aceluiași an, Iancu a fost arestat la Alba Iulia, din ordinul unui ofițer austriac, Hoehn, iar în temniță a fost brutalizat. Adus apoi la Sibiu, a fost eliberat în scurt timp, pe motiv că reținerea sa a fost făcută „din greșeală și dintr-un exces de zel al organelor subalterne”, nota istoricul Silviu Dragomir.
După episodul arestării, un colonel din Sibiu i-ar oferit lui Avram Iancu o funcție bine plătită, pentru a face uitat incidentul, însă Avram Iancu a refuzat-o.
Arestarea și maltratarea lui Avram Iancu i-ar fi declanșat problemele care aveau să ducă, în cele din urmă la ruinarea sănătății sale și la moartea acestuia la doar 48 de ani, erau de părere unii istorici.
În ultimii ani ai vieții sale, Iancu ar fi suferit de tuberculoză şi începuse să aibă hemoragii pulmonare, scuipând sânge, însă la fel de gravă era starea sa depresivă, alimentată de patima sa pentru băutură. Avram Iancu a fost găsit mort în dimineaţa zilei de 10 septembrie 1872, „în tinda casei unui sărac din Baia de Criş”, scria istoricul Nicolae Iorga.
10 septembrie 1898: A fost asasinată împărăteasa Austriei și regina Ungariei, Sissi
Pe 10 septembrie 1898, în pofida numeroaselor avertizări privind posibile tentative de asasinat, Împărăteasa Elisabeta a Austro-Ungariei, cunoscută mai degrabă sub numele de Sissi, a călătorit incognito la Geneva, unde s-a cazat la frumosul Hotel Beau-Rivage.
O consecinţă nefericită a făcut ca în acele zile, pe străzile Genevei să umble şi un anarhist italian în căutare de victime cu sânge nobil.
Încă din tinereţe, de când se căsătorise cu Franz Joseph, Sissi evita să petreacă prea mult timp la curte. Se simţea sufocată de protocolul imperial şi, la început, şi de soacra ei. De aceea, avea să-şi facă un obicei din a călători timp îndelungat prin Europa. Călătoriile au devenit şi mai dese, şi mai lungi odată cu trecerea anilor, iar după căsătoria fiicei sale în 1890, Sissi rareori petrecea la Viena mai mult de câteva săptămâni pe an.
La 13.35, în ziua de sâmbătă, 10 septembrie, Sissi şi însoţitoarea ei, Contesa Irma Sztáray de Sztára et Nagymihály, au părăsit hotelul Beau-Rivage şi au luat-o pe jos, pe malul lacului Geneva, îndreptându-se spre port, pentru a se urca la bordul vaporului Genève cu direcţia Montreux.
La un moment dat, tânărul Luigi Lucheni, un anarhist italian în vârstă de 25 de ani, s-a apropiat de ele şi s-a prefăcut că se împiedică, lovind-o pe Sissi parcă pentru a-şi menţine echilibrul. De fapt, totul fusese doar o manevră pentru nu trezi suspiciunile celor din jur. Lucheni o înjunghiase în piept pe împărăteasă fără ca nimeni să-şi dea seama, nici măcar victima.
Oricum, în concepţia lui, toţi aristocraţii erau la fel şi meritau să moară; însă o Împărăteasă era o ţintă mult mai bună decât un simplu duce. Avea ulterior să declare următoarele: „Sunt anarhist prin convingeri... Am venit la Geneva să ucid un suveran, cu scopul de a da un exemplu celor care suferă şi celor care nu fac nimic pentru a-şi îmbunătăţi poziţia socială. Nu conta pentru mine cine era suveranul pe care-l ucid. Nu am lovit o femeie, ci o împărăteasă; aveam în minte Coroana.” Ulterior, la proces, când va auzi mărturii despre personalitatea celei pe care o ucisese, Lucheni a părut că-şi dă seama că alesese persoana nepotrivită.
După ce Lucheni a înjunghiat-o, Împărăteasa Sissi s-a prăbuşit la pământ din cauza ciocnirii cu atacatorul, dar nu şi-a dat seama ce se întâmplase. A fost ajutată să meagă pe jos până la navă. Atunci, Sztaray, care până în acel moment o ţinea strâns de braţ pe Împărăteasă, i-a dat drumul, iar Sissi şi-a pierdut imediat cunostința.
Sissi a fost dusă pe puntea superioară şi aşezată pe o bancă. Atunci, Sztaray i-a desfăcut corsetul pentru a putea respira mai bine. Sissi şi-a revenit pentru câteva momente, dar şi-a pierdut din nou cunoştinţa.
Abia atunci cei din jur au observat o mică pată de sânge pe hainele Împărătesei, în zona pieptului. Alarmată, Sztaray i-a spus căpitanului cine era de fapt femeia pe care o îngrijeau, iar acesta a decis întoarcerea vaporului în port. Sissi a fost readusă la hotel. La scurtă vreme după aceea, a murit. Doctorii au sosit prea târziu; decesul a fost pronunţat la 14.10.
10 septembrie 1919: S-a semnat la Saint Germain en Laye, Tratatul de pace între Puterile aliate și asociate și Austria
Prin tratat a fost recunoscută independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia. Articolul 59 din acest tratat stipula că Austria renunță în favoarea României la toate drepturile asupra fostului Ducat al Bucovinei, recunoscându-se astfel pe plan internațional unirea Bucovinei cu România.
10 septembrie 1923: Primul zbor de noapte internaţional din lume, pe ruta Belgrad-Bucureşti
Zborul a fost efectuat de un avion al Companiei Franco-Române de navigaţie aeriană.
Iată ce spunea un pilot despre primul zbor de noapte Belgrad – București: ”Zburăm în lumina lunii. Vedem perfect munții și Dunărea care șerpuiește în defileu. Nu e nici o problemă să ne orientăm. Trecem peste Turnu Severin, e un oraș mare, bine iluminat…aterizăm fără probleme la București. Zborurile de noapte sunt minunate!”.
10 septembrie 1930: Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării Societăţii Naţiunilor
Nicolae Titulescu a fost un diplomat, profesor universitar, jurist şi om politic. A fost singurul român care a ajuns preşedinte al Ligii Naţiunilor (predecesoare a ONU) şi singurul preşedinte care s-a bucurat de două mandate, conform biografiei marelui om politic.
Din 1921 a funcţionat ca reprezentant permanent al României la Liga Naţiunilor, urmând să fie ales de două ori preşedinte al acesteia în perioada 1930-1932. Din această funcţie, a luptat pentru păstrarea graniţelor aşa cum au fost stabilite prin tratatele de pace de la Paris şi pentru buna cooperare a marilor puteri cu statele mici.
Nicolae Titulescu a ocupat de trei ori poziţia de Ministru al Afacerilor Străine în perioada 1928-1936. A dus o politica vie împotriva nazismului şi a regimurilor de dreapta în general, realizând pericolul pe care acestea îl reprezentau pentru siguranţa frontierelor României. În acest sens, a depus eforturi pentru încheierea Micii Înţelegeri (1933) şi a Înţelegerii Balcanice (1934) cu scopul protejării României de invadatori.
10 septembrie 1939: Guvernul german atrage atenția guvernului român ca acordarea de azil politic guvernului polonez „ar constitui o violare a neutralității”
Cu asentimentul primului-ministru, Grigore Gafencu, ministru de Externe, respinge aceasta interpretare, declarând: “obligațiunile noastre de neutralitate nu ne-ar împiedica să acordăm azil unor refugiați politici izolați, dacă aceștia s-ar abține de la orice activitate politica pe teritoriul nostru”.
10 septembrie 1960: Iolanda Balaș a devenit campioană olimpică la Roma
Iolanda Balaş Sötér a fost vedeta delegaţiei României de la Jocurile Olimpice de la Roma, din 1960, uluind întreaga asistenţă a finalei la săritura în înălţime.
Rămasă fără adversare încă de la 1,73 metri, ea a sărit apoi 1,77 metri, 1,81 metri şi 1,85 metri, în ovaţiile publicului.
Într-un interviu acordat „Weekend Adevărul”, multipla campioană mondială şi olimpică povestea că a fost la un pas să rateze prezenţa la competiţie.
„În 1960, la Jocurile Olimpice de la Roma, autorităţile nu voiau să-i dea viza soţului meu, Hansi Sötér, ca să poate să meargă la competiţie. Delegaţia română a plecat la Roma, dar eu am rămas în Bucureşti. Eram într-o vineri şi luni era ultimul termen ca eu să mai pot pleca. Atunci m-am hotărât să mă duc la Comitetul Central, într-o audienţă la Gheorghe Gheorghiu-Dej. M-a oprit un domn la intrare. «Alo, alo, tovarăşa, unde mergeţi?» «Mă duc într-o audienţă la secretarul general», i-am răspuns. «În ce problemă?», m-a întrebat el. «Păi, dacă ar depinde de dumneata, ţi-aş spune-o». Exact aşa i-am zis! «Vă rog să anunţaţi că sunt la poartă şi doresc o audienţă». După 20 de minute de aşteptare, Gheorghiu-Dej m-a primit la el în birou. Am urcat la etajul 1, aveam lacrimi în ochi, eram emoţionată că nu ştiam ce o să se întâmple. Când m-a văzut, era uimit: «Cum, dumneata nu eşti la Olimpiadă?» «Nu», i-am spus. «N-am de gând să-mi reprezint ţara care n-are încredere în mine, respectiv în Sötér!» El m-a văzut că plângeam şi mi-a spus doar atât: «Lasă, tovarăşă, că se va rezolva aşa cum trebuie!». Şi concluzia a fost că luni împreună cu Sötér am plecat la Roma”, a mărturisit Iolanda Balaş Sötér. După patru recorduri mondiale, autorităţile i-au spus Iolandei că nu poate fi plătită pentru toate. „Ai făcut într-adevăr patru recorduri mondiale, dar noi nu putem să-ţi plătim de patru ori câte 6.000 de lei. O să-ţi plătim doar două. Nu uita, clasa muncitoare face economii!”, i s-a spus atunci marii campioane, care s-a stins din viaţă la 11 martie 2016.
10 septembrie 2003: Ministrul de externe al Suediei este înjunghiat în timp ce se afla la cumpărături
Ylva Anna Maria Lindh a murit a doua zi. În momentul atacului, Lindh nu era protejată de bodyguarzii Serviciului de Securitate suedez, iar ucigașul a scăpat după atac.
La locul crimei, poliția a obținut o amprentă considerata a fi criminalului si imagini ale suspectului înregistrate de sistemul de supraveghere al magazinului au fost publicate pe 13 și 14 Septembrie.
La 24 septembrie Poliția a anunțat că un suspect, Mijailo Mijailovic (născut în Suedia din părinți sârbi), a fost reținut și arestat, iar la 25 septembrie s-a anunțat că ADN-ul prelevat la locul crimeiapartine lui Mijailovic, care fusese filmat în magazinul de unde Lindh a fost atacata.
După ce a negat orice implicare, Mijailovic a mărturisit crima la 6 ianuarie 2004. El a fost găsit vinovat și după o evaluare psihiatrică a fost condamnat la închisoare pe viață la 23 martie.
La 8 iulie o curte de apel a anulat sentința, după ce s-a concluzionat ca el ar fi fost bolnav psihic, la momentul crimei) și Mijailovic a fost transferat la un spital de psihiatrie securizat.
Criminalul a renunțat la cetățenia suedeză și a solicitat, fără succes, să fie transferat în Serbia.
10 septembrie 2008: Acceleratorul de particule Large Hadron Collider de la CERN a fost pus în funcțiune la Geneva, Elveția
Este o zi istorică în care Large Hadron Collider (LHC) este pus în functiune, la granita dintre Franța si Elveția – la CERN – organizația europeană de cercetare nucleară.
Cu ajutorul uriașei instalații, oamenii de știință au încercat sa descopere cele mai mici particule existente în Univers pentru a afla lucruri noi despre materie și nașterea sa.
10 septembrie: Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului
Iniţiativa au avut-o, în anul 2003, Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului şi Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit site-ului oficial al Asociației Internaționale pentru Prevenirea Suicidului, Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 800.000 de persoane se sinucid în fiecare an.
Se încarcă comentariile...
