17 aprilie: Ziua în care a fost pus în funcțiune primul reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Primul apel la 112 în România
0Pe data de 17 aprilie, românii sărbătoresc a doua zi a Paștelui ortodox. Data a marcat evenimente importante în țara noastră, de-a lungul istoriei. În 1880 a fost înființată Banca Națională, iar în 1935 a apărut Academia de Științe Medicale. Tot pe 17 aprilie a fost preluat și primul apel la 112.
2023: Sărbătoare ortodoxă - Sfintele Paşti
În acest an, sărbătoarea Învierii Domnului va fi în noaptea de 16 aprilie, data de 17 aprilie fiind a doua zi de Paște ortodox. Paștele catolic a avut loc cu o săptămână mai devreme, pe 9 aprilie. Ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au picat în aceeași zi a fost în 2017. Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă, precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în medie cu 14-15 zile. Denumirea sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „Pesah” care desemna sărbătoarea eliberării evreilor din Egipt și a reîntoarcerii lor în patrie.
Anul viitor, Paștele ortodox va avea loc pe data de 5 mai.
1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă
S-a născut în localitatea Buceşti, jud. Galaţi. Absolvent al Politehnicii din Charlottenburg, unde a fost elevul lui Liebermann şi al lui Otto Witt. A fost profesor şi decan al Facultăţii de Chimie Industrială şi, apoi, director al Institutului de Chimie Industrială din Bucureşti, conform lucrării „Membrii Academiei Române/1866-2003” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
S-a consacrat cercetărilor în domeniul chimiei organice aplicate, mai ales cu privire la produsele solului şi subsolului. Este considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului de chimie aplicată din ţara noastră. A creat o adevărată şcoală în care s-au studiat şi valorificat aproape toate materiile prime existente în România: cărbunii, materialele de construcţie, petrolul, cercetat după regiuni şi straturi geologice, determinând procentele de hidrocarburi aromatice uşoare, precum şi cantitatea totală de hidrocarburi aromatice ce s-ar putea extrage din toate ţiţeiurile din ţară.
Dintre studiile şi lucrările sale apărute atât în română, cât şi în germană şi franceză, amintim: „La preparation de la chloropicrine a partir du gaz methan”; „Die volumetrische Bestimmung der olefi nischen und aromatischen Kohlenwasserstoff e in Petroleum - und Teerfraktionen: vergleichendes Studium”; „Dozarea volumetrică a hidrocarburilor nesaturate în legătură dublă, aromatice şi saturate din fracţiunile acestor uleiuri”; „Studiul chimico-tehnic al ligniţilor româneşti din jud. Dâmboviţa, Muscel şi Bacău” (1912); „Asupra utilizării hidrocarburilor aromatice din fracţiunile de petrol”(1925, în colab.); „Sur l’utilisation rationnelle des lignites roumains” (1926, în colab.).
A fost membru corespondent (25 mai 1936) şi membru de onoare (29 mai 1939) al Academiei Române, fiind repus în drepturi, la 3 iulie 1990, ca membru de onoare al Academiei Române. A murit la 5 februarie 1953.
1880: S-a înfiinţat Banca Naţională a României
La 1 decembrie 1880, au început operaţiunile propriu-zise ale Băncii Naţionale. În condiţiile temerilor inspirate de starea pieţei comerciale, BNR trebuia să pună în funcţiune mecanismul şi operaţiunile sensibile ale unei bănci privilegiate. Funcţionarii ei, puţini la număr şi lipsiţi de experienţa dată de practica într-o asemenea instituţie, s-au aflat în faţa unei mari provocări, potrivit site-ului oficial.
Conform Regulamentului interior, BNR era organizată în 7 servicii: Secretariat general; Scont; Acţiuni, fonduri publice, depozite şi împrumuturi; Fabricarea şi contabilitatea biletelor; Contabilitate generală; Casierie; Control general.
La 5 decembrie 1880, Consiliul de administraţie a aprobat primele cereri de cont curent cu facultatea de scont pentru 13 case de comerţ. În aceeaşi zi, Consiliul general a fost informat despre numirea lui Eugeniu Carada, ca director, în locul lui G. C. Cantacuzino, demisionat, şi s-a stabilit primul curs al efectelor garantate de stat admise la bancă.
De asemenea, s-a admis scontarea cupoanelor efectelor admise la avansuri pe maxim o sută de zile, cu o taxă de 6% pe an, dobânda fiind stabilită în funcţie de natura titlului, pentru 10 zile după scadenţă, acest ultim aspect provocând dezacordul cenzorului Al. Băicoianu.
La o săptămână, inspectorul Victor d'Anfreville, trimis din partea Băncii Franţei pentru a sprijini începuturile instituţiei similare de la Bucureşti, şi-a încheiat misiunea şi a primit, prin intermediul guvernatorului I. I. Câmpineanu, mulţumirile Consiliului general. Urmărind încurajarea scontului, care înregistrase un număr redus de operaţiuni, în timp ce fondurile disponibile pentru acordarea avansurilor erau aproape epuizate, Consiliul general a decis ridicarea taxei lombardului de la 6% la 7%.
În ultima săptămână a anului, Banca a încheiat cu guvernul o convenţie referitoare la transformarea rublelor ruseşti în monedă naţională divizionară. De asemenea, statul a fost împrumutat cu patru milioane de lei pe bonuri de tezaur, profitul fiind de 85.000 lei, ceea ce a acoperit cheltuielile băncii, în valoare de 79.567 lei.
Operaţiune cvasineoficială, pentru că se depăşeau prevederile potrivit cărora nu se puteau sconta bonuri de tezaur pentru mai mult de 20% din capital (2.400.000 lei), acest împrumut a asigurat nu numai un beneficiu important, dar a ferit banca de a păstra suma în numerar într-un local impropriu. În Bilanţul încheiat după o lună de funcţionare, la 31 decembrie 1880, s-a consemnat subscrierea aproape integrală a capitalului de 12.000.000 lei.
1935: S-a înfiinţat Academia de Ştiinţe Medicale din România
Academia de Științe Medicale a fost înființată în anul 1935 prin Legea nr.91, aprobată de Senat și Camera Deputaților iar apoi promulgată prin Decretul Regal nr. 176/1935. Acest fapt a fost posibil datorită eforturilor făcute de Academician Daniel Danielopolu, care a devenit Secretar Permanent al Academiei până în anul 1948, când a fost desființată de regimul comunist, notează site-ul oficial al instituției.
În anul 1969, prin Decret al Consiliului de Stat nr. 590, a fost reînființată de către regimul comunist, având atribuții scăzute în comparație cu legea promulgată de Acad. Daniel Danielopolu.
După 1989 Academia de Științe Medicale a fost reorganizată de Academician Stefan Milcu, în calitate de Președinte al acesteia, iar în anul 2004 prin Legea nr. 264 s-a restabilit situația din anul 1935 și actualmente funcționează pe baza acestei legi și a Statutului aprobat prin H.G.nr.1665/2004.
Academia are un număr fix de 190 membri titulari, 41 de membri corespondenți și membri de onoare din țară și străinătate. În tot timpul existenței sale, Academia de Științe Medicale a constituit un for de consacrare și de activitate în domeniul cercetării medicale, neprimind niciodată în rândul membrilor săi personalități politice ale diferitelor timpuri.
Academia de Științe Medicale, ca for științific național, împreună cu universitățile și instituțiile de cercetare, au un rol activ în viața publică a țării, prin potențialul lor de cunoaștere științifică din domeniile biomedicinei, medicinei clinice, medicinei fundamentale, medicinei preventive, sănătății publice și științelor farmaceutice, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populației.
1945: A murit Ion Pillat, poet, eseist, traducător
S-a născut la data de 31 martie, în casa închiriată de părinţii săi în Bucureşti, strada Dorobanţi nr. 6. Tatăl Ion N. Pillat, a fost rentier, moşier şi parlamentar. Are obârşie răzeşească, cu vatra satului de baştină la Drăceni, pe malul Prutului, în judetul Fălciu. Mama, Maria, este născută Brătianu, a doua fiică, în ordinea vârstei, a lui Ion C. Brătianu. Poetul și-a petrecut copilăria la moşiile Florica, pe Argeş şi la Miorcani, pe râul Prut, potrivit biografiei sale.
A studiat la şcoala primară nr. 1 din Piteşti, la liceu la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti. Călătoreşte la Paris pentru desăvârşirea studiilor pe care le urmează ca elev extern la Liceul „Henry IV”. Cu prilejul unei excursii, vizitează catedrala din Chartres și compune prima sa poezie „În catedrală”. În 1909 întrerupe un an şederea la Paris, pentru a presta în ţară serviciul militar, la Regimentul 2 artilerie grea. Se întoarce, un an mai târziu, ca student la Sorbona, unde urmează, în principal, Istoria şi Geografia, făcând în paralel şi Dreptul.
Titu Maiorescu, îi publică câteva dintre poezii în „Convorbiri literare”, în anul 1911. Îl cunoaşte pe Alexandru Macedonski, al cărui cenaclu îl va frecventa mai târziu, devenind unul dintre discipolii favoriţi ai maestrului. Publică primul volum „Visări păgâne”. În 1922 scoate, împreună cu Tudor Arghezi, revista „Cugetul românesc”. Ulterior, publică volumul de versuri „Pe Argeş în sus”.
La 6 septembrie 1915 se căsătoreşte cu Maria Procopie-Dumitrescu, care îşi făcuse debutul de pictor, sub pseudonimul Brateş. Vor avea un fiu, Dinu Pillat (născut 19 noiembrie 1921), devenit critic şi romancier şi o fiică, Pia Pillat (născută 18 octombrie 1916), şi ea scriitoare.
În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Primeşte Premiul Naţional pentru Literatură, odată cu Gib I. Mihaescu, laureat postum.
În după-amiaza zilei de 17 aprilie 1945, are o congestie cerebrală în plină stradă. Este transportat acas în stare de inconştienţă şi moare la ora 22:00.
1963: S-a născut actorul american Joel Murray
Murray s-a născut și a copilărit în Wilmette, Illinois, tatăl lui fiind funcționar poștal și mama vânzătoare. A făcut parte dintr-o familie cu nouă copii, fiind fratele mai mic al actorilor Bill Murray, Brian Doyle-Murray și John Murray.
În timpul studiilor de liceu la Academia Loyola, Murray a fost căpitanul echipei de fotbal și actor principal în una dintre piesele de teatru muzical ale școlii. Cariera sa în divertisment a început în Chicago, Illinois, unde a jucat la diferite teatre de improvizație, inclusiv Improv Olympic, Improv Institute și The Second City, notează Wikipedia.
Joel Murray a fost vocea mascotei Chester Cheetah a companiei Cheetos, de la introducerea personajului în 1986 până în 1997. A fost înlocuit de Pete Stacker în 1997. În 1989, Murray a interpretat un rol la Second City (71st Revue) în piesa „The Gods Must Be Lazy”.
Ulterior, a jucat în serialele de televiziune „Grand”(1990), „Pacific Station” (1991) „Love & War”, în rolul Ray Litvak și „ABC Dharma & Greg”, în rolul lui Pete Cavanaugh.
Primul rol de film al lui Murray a fost în comedia „O vară nebună” în rolul lui George Calamari. De asemenea, a apărut în „Poveste trăsnită de Crăciun” (1988) împreună cu frații săi Bill, Brian și John.
În filmul „Dumnezeu să binecuvânteze America” (2012) el îl interpretează pe Frank, un bărbat dezgustat de superficialitatea și josnicia societății americane, care decide să își masacreze propriii concetățeni.
1996: Inaugurarea oficială, la Cernavodă, a primului reactor al Centralei nucleare
La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în funcţiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară.
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU
(Canadian Deuterium Uranium), de concepţie canadiană. Reactorul,
care utilizează apa grea drept moderator şi agent de răcire, iar
drept combustibil - uraniul natural, a atins prima criticitate
(iniţierea reacţiei de fisiune în lanţ) la 16 aprilie 1996,
potrivit site-ului www.nuclearelectrica.ro.
Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, a prim-ministrului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a preşedintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialităţi române şi străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului şi camera principală de comandă şi control.
Premierul Canadei, Jean Chretien, a salutat, cu acel prilej, intrarea României în comunitatea celor care utilizează tehnologia CANDU. La rândul său, preşedintele Consiliului Guvernatorilor al AIEA - Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a menţionat în alocuţiunea sa că prin inaugurarea acestui tip de centrală nuclearo-electrică, România se aliniază cerinţelor forurilor internaţionale de reducere a efectului de seră.
2005: A intrat în funcţiune Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112
La 17 aprilie 2005 a intrat oficial în funcţiune Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) 112, instituit prin Ordinul nr. 112 din 13 aprilie 2005 al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.
Primul apel la 112 a dat şansa la o nouă viaţă, potrivit site-ului oficial. O femeie însărcinată a apelat numărul de urgenţă 112 pentru a solicita ajutor în vederea transportării la spital. A adus pe lume un copil sănătos.
În 2022, numărul apelurilor de urgență preluate într-o limbă străină a crescut cu 16% față de anul precedent. S-au înregistrat 24.383 de astfel de apeluri față de 20.944, în 2021. Numărul apelurilor la 112 procesate în limba ucraineană și rusă a crescut la peste 1.000 în 2022 față de anul 2021, când au reprezentat mai puțin de 50 de cazuri.
Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de urgență 112 au gestionat urgențe în diferite limbi străine, au oferit sprijin de traducere pe timpul interviului și al intervenției pentru îngrijiri medicale de urgență, operațiuni de căutare și salvare în zonele montane din apropierea graniței sau în colaborarea cu autoritățile locale și cele din țările vecine. Fiecare operator stăpânește cel puțin o limbă de circulație internațională, printre care: engleză, franceză, spaniolă, ucraineană, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă și bulgară.
2013: A murit fizicianul şi inginerul Paul Dan Cristea
S-a născut la Bucureşti. A absolvit ca şef de promoţie cursurile Liceului „Sf.Sava”, după care a urmat Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Secţia Fizică Teoretică a Politehnicii şi Facultatea de Fizică, Secţia de fi zică teoretică a Universităţii bucureştene, potrivit site-ului https://acad.ro.
Şi-a început cariera didactică în 1962, ca preparator, apoi a urcat toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor. A desfăşurat şi o bogată şi rodnică activitate de cercetare. A fost director al Centrului de Inginerie Biomedicală a Universităţii Politehnica din Bucureşti, consilier al ministrului secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, director de studii la Departamentul de Ştiinţe Inginereşti, în prezent Facultatea de Inginerie în Limbi Străine din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. A fost coordonator de masterat şi doctorat în inginerie electrică, electronică şi tehnologii informatice.
Spirit inovator, a abordat un larg evantai de specialităţi, ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată ş.a.
Rezultatele acestor cercetări sunt expuse în peste 280 de lucrări publicate în volumele unor conferinţe ştiinţifi ce din ţară şi de peste hotare, peste 280 de contribuţii în lucrări şi manuale de specialitate.
Totodată, este deţinătorul a 11 patente. Este iniţiatorul domeniului semnalelor genomice nucleotidice, în care a elaborat lucrări publicate în ţară şi în străinătate, precum: „Conversion of the Nucleotides Sequences into Genomic Signals”, „Representation and Analysis of DNA sequences”.
A fost profesor invitat la universităţi din Marea Britanie, Australia, Belgia, SUA, India, Finlanda, organizator şi coordonator a numeroase conferinţe internaţionale şi a participat la numeroase manifestări ştiinţifi ce de specialitate.
A fost editor al mai multor reviste de specialitate, membru al mai multor societăţi profesionale, deţinător a două premii ale Academiei Române - „Constantin Miclescu” şi „Traian Vuia”, precum
şi al premiului pentru cea mai bună lucrare specială a Fundaţiei pentru medicina celulară şi moleculară.
Membru corespondent (2006), apoi membru titular (2011) al Academiei Române. A încetat din viaţă la 17 aprilie 2013.
2013: Noua Zeelandă legalizează căsătoria între persoane de același sex
Noua Zeelandă a devenit prima țară din Asia Pacific, care a legalizat căsătoria între persoane de același sex. Astfel, a devenit cea de-a 13-a țară a lumii care a aprobat căsătoriile casatoriile gay.
77 dintre cei 121 de membri ai parlamentului neo-zeelandez au votat, la vremea respectivă, în favoarea amendării Legii Căsătoriilor, din 1955, pentru a permite și cuplurilor de același sex să își unească destinele, în mod oficial.
Se încarcă comentariile...
