16 august: Actorul Mihai Călin împlinește de 55 de ani. Rolul care i-a adus un premiu Gopo

Pe 16 august, marele actor român Mihai Călin împlinește vârsta de 55 de ani. Este, totodată, și ziua în care, în urmă cu trei ani, Simona Halep câștiga turneul WTA de la Praga. De asemenea, este și Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor.

Actorul Mihai Călin împlinește 55 de ani FOTO Zile și Nopți

1823: S-a născut Alexandru Hurmuzachi, publicist şi om politic

S-a născut la Cernauca-Cernăuţi şi a fost frate cu Gheorghe, Eudoxiu şi Constantin, alcătuind cu toţii un puternic grup de sprijinire a culturii şi literaturii române din Bucovina, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române.

A terminat şcoala primară, gimnaziul şi liceul german la Cernăuţi, apoi a absolvit, în 1845, Facultatea de Drept din Viena. A fost unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina şi a militat pentru apărarea culturii, limbii şi literaturii naţionale.

A contribuit la apariţia ziarului „Bucovina”, din a cărui redacţie a făcut parte şi pe care a condus-o începând din 1850. De asemenea, a contribuit la organizarea Reuniunii Române de Leptură din Cernăuţi (19 apr./1 mai 1862), devenită apoi „Societatea pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina” (1865). A desfăşurat şi o intensă activitate politică, ca deputat în Dieta Bucovinei şi în Parlamentul de la Viena. Pentru poziţia sa politică în favoarea unităţii naţionale a românilor a fost arestat şi închis. A fost membru fondator al Societăţii Academice Române (22 apr. 1866). A murit la Napoli.

1877: convorbiri între domnitorul Carol I şi ţarul Alexandru al II-lea

La Gorni-Studen au avut loc convorbiri între domnitorul Carol I şi ţarul Alexandru al II-lea, asistat de marele duce Nicolae, cu privire la perfectarea condiţiilor de cooperare militară româno-rusă. S-a convenit ca trupele ruse şi române de pe frontul de la Plevna să se constituie într-o grupare sub denumirea de Armata de Vest, sub comanda domnitorului Carol I, secondat de generalul rus Pavel Dmitrievici Zotov, ca şef de Stat Major, şi de generalul Alexandru Cernat, numit la 20 aug./1 sept. comandant al Armatei române de operaţii.

1858: Regina Victoria, primul mesaj telegrafic trimis peste ocean

Regina Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei a transmis primul mesaj oficial telegrafic dincolo de Oceanul Atlantic. Mesajul său, adresat preşedintelui american Buchanan, la Washington DC, a început să fi e transmis la ora 10:50 şi a fost terminat la ora 4:30 a doua zi. Alcătuit din 99 de cuvinte, ce cuprindeau 509 de litere, acesta a necesitat aproximativ două minute pe literă, în total având nevoie de aproape 18 ore pentru a ajunge la Newfoundland. Au fost efectuate teste timp de 10 zile.

1888: A murit farmacistul John S. Pemberton, creatorul Coca-Cola

S-a născut pe 8 iulie 1831, în Knoxville, Georgia, SUA, într-o familie de fermieri. A studiat farmacia și medicina, obținând diploma în medicină la vârsta de 19 ani. A luptat în Războiul Civil American, iar rănile sale l-au făcut dependent de opiu.

Din cauza dependenței de opiu, Pemberton a căutat o alternativă mai sigură pentru tratament. Astfel, a început să experimenteze cu diferite rețete pentru băuturi. În 1886, în Atlanta, a creat o băutură care conținea extract de frunze de coca și nucșoară. Această băutură a fost denumită inițial „Pemberton's French Wine Coca”. Din cauza legilor din acea perioadă care interziceau băuturile alcoolice, Pemberton a înlăturat alcoolul din rețetă și a creat o variantă fără alcool a băuturii, numind-o Coca-Cola.

Coca-Cola a devenit rapid populară datorită gustului său unic și proprietăților sale revigorante.

În 1888, înainte de moartea sa, Pemberton i-a vândut drepturile asupra Coca-Cola lui Asa Griggs Candler, pentru suma de 2.300 de dolari.

1903: S-a născut Pan M. Vizirescu, poet şi eseist

Pan M. Vizirescu (numele la naştere Pantelimon M. Vizirescu) s-a născut în satul Braneţ, judeţul Olt. A început cursurile Liceului militar „D.A. Sturdza” din Craiova (1915), apoi pe cele ale Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, luându-şi Bacalaureatul în 1925 la Colegiul „Carol I” din Craiova, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române”.

Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1925-1929), a devenit doctor în litere şi filosofie al aceleiaşi Universităţi, cu teza „Poezia specifi cului naţional”, sub îndrumarea lui C. Rădulescu-Motru (1938), indică şi „Dicţionarul scriitorilor români” (Ed. Albatros, Bucureşti, 2002).

După o perioadă de carieră didactică, ca profesor la Liceul militar „Ştefan cel Mare” şi la alte licee din Cernăuţi (1930-1937), apoi la Liceul „Carol I” din Bucureşti (1937-1939), începând din 1939 a condus „Curierul Serviciului Social”, organ de presă al Serviciului Social, înfiinţat de Dimitrie Gusti. A lucrat ca redactor la Direcţia Presei a Ministerului Propagandei (din 1940), apoi ca director de Cabinet în acelaşi minister, până în 1944. A fost director al revistei „Muncitorul român” (1940), organul de presă al Ministerului Muncii.

În 1945 a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, împreună cu alţi mari ziarişti (Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Romulus Seişanu etc.). Nu a făcut totuşi detenţie, rămânând în casa părinţilor din Slatina până în 1967. Între 1970-1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române, iar din 1990 a fost membru fondator al Fundaţiei Culturale Memoria. A colaborat la numeroase reviste culturale: „Facla”, „Bilete de papagal”, „Viaţa literară”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Universul”, „Gândirea”, „Curentul” ş.a. A debutat în „Universul literar” (1922) cu schiţa „Sfârşit duios”, semnată cu pseudonimul De la Bârsa. Editorial a debutat cu volumul „Poezia noastră religioasă” (1943).

Pan M. Vizirescu a fost ultimul reprezentant al „Gândirii” lui Nichifor Crainic şi al curentului gândirist ortodox tradiţionalist. În această calitate, împreună cu un grup de tineri entuziaşti, a pus bazele noii serii a revistei „Gândirea”, apărută după 1990, al cărei director onorific a devenit. A murit la Slatina.

1968: S-a născut Mihai Călin, actor

S-a născut la Bucureşti. A absolvit Academia de Teatru şi Film, promoţia 1994, clasa profesor Grigore Gonţa, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (TNB). În același an și-a făcut debutul în film, în pelicula „Pepe și Fifi”.

În 1995, s-a alăturat postului de televiziune ProTV care tocmai fusese înființat, prezentând pentru scurtă vreme emisiunea matinală alături de Florin Călinescu, apoi emisiunea concurs „Știi și câștigi”. Ulterior, a mai fost gazda emisiunilor „Roata norocului”, între 1997 și 1999, și „Superbingo”, în 2001.

„O noapte furtunoasă” FOTO TNB

A jucat pe scena TNB în piese precum: „Trilogia Antică” după Euripide şi Seneca (r. Andrei Şerban, 1990), „Numele trandafi rului” după Umberto Eco (r. Grigore Gonţa, 1997), „Take, Ianke şi Cadîr” de Victor Ioan Popa (r. Grigore Gonţa, 2001), „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale (r. Felix Alexa, 2002), „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (r. Grigore Gonţa, 2003), „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt (r. Alexander Morfov, 2011), „Năpasta” de I.L. Caragiale (r. Radu Afrim, 2012), „Furtuna” după W. Shakespeare (r. Alexander Morfov, 2014),

A jucat, de asemenea, pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (în spectacolul „Antigona” de Sofocle, r. Alexandru Tocilescu, 1993-1995), pe scena Teatrului Evreiesc de Stat în spectacolul „Duşmancele, o poveste de iubire” de Isaac Bashevis Singer (r. Claudiu Goga, 2012), la Teatrul Luni - Green Hours în spectacole precum „Ecstazy” de Ioan Dragoi (r. Dan Tudor, 2010) și la Teatrul ACT, în spectacolul „BASH” de Neil LaBute (r. Vlad Masaci).

În 2021, a primit premiul Gopo pentru cel mai bun actor în rol principal, pentru rolul din filmul „5 Minute”. Este căsătorit cu Silvia Mihai și împreună au un copil, Matei.

1988: S-a născut actriţa Rumer Willis

Rumer Willis s-a născut într-o familie celebră de actori. Tatăl ei, Bruce Willis, și mama ei, Demi Moore, sunt amândoi figuri cunoscute în industria cinematografică. A crescut într-un mediu artistic și a avut oportunitatea de a-și dezvolta pasiunea pentru actorie încă de la o vârstă fragedă.

Și-a făcut debutul în actorie în 1995, apărând în filmul „Now and Then”, unde a interpretat rolul tinerei Samantha Albertson, alături de mama ei.

A continuat să apară în producții cinematografice și televizate, inclusiv în seriale precum „90210” și „Pretty Little Liars”. În 2015, a câștigat cea de-a 20-a ediție a emisiunii de dans „Dancing with the Stars”, ceea ce a contribuit la creșterea vizibilității sale publice.

Rumer Willis și-a continuat cariera în actorie cu apariții în filme precum „The House Bunny” (2008), „Sorority Row” (2009) și „Once Upon a Time in Hollywood” (2019), regizat de Quentin Tarantino. În afara carierei de actriță, ea cochetează și cu domeniul muzical. A lansat câteva single-uri și a avut apariții live cu trupe muzicale.

De asemenea, a activat și în industria modei, fiind implicată în design și colaborând cu branduri de modă.

2020: Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni

La 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), cei patru fii ai săi şi Ianache Văcărescu au fost decapitaţi la Constantinopol. Având în vedere sfârşitul martiric al voievodului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul său, şi apreciind viaţa sa mărturisitoare, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 20 iunie 1992, trecerea în rândul sfinţilor a celor şase martiri Brâncoveni. Astfel, ziua de 16 august a fost stabilită ca zi de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

Pa 24 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 16 iulie 2020 Decretul nr. 393/2020 privind promulgarea Legii.

2020: Victoria Simonei Halep de la Praga

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, a câştigat turneul de la Praga (WTA), după ce a învins-o în fi nală pe belgianca Elise Mertens cu 6-2, 7-5.