14 martie: Ziua în care s-a născut savantul Albert Einstein și au murit filozoful Karl Marx și astrofizicianul Stephen Hawking
0Pe 14 martie 1881, parlamentul a votat legea prin care Principatul României a fost înălţat la rang de regat, iar prinţul Carol I de Hohenzollern devenea rege. Tot într-o zi de 14 martie s-au născut omul politic Alexandru Paleologu și actorul Iurie Darie.
1879: S-a născut fizicianul Albert Einstein
Albert Einstein s-a născut la Ulm, în Wurttemberg, Germania, la 14 martie 1879. Considerat cel mai important om de ştiinţă al secolului al XX-lea, Albert Einstein a revoluţionat gândirea ştiinţifică cu noi teorii despre spaţiu, timp, masă, mişcare şi gravitaţie.
Cele mai multe dintre contribuţiile sale în fizică sunt legate de teoria relativităţii restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, şi de teoria relativităţii generalizate (1915) care extinde principiul relativităţii mişcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitaţiei.
În anii 1920, Einstein s-a angajat în construirea unor teorii ale câmpului unificat, deşi a continuat să lucreze la interpretarea probabilistică a teoriei cuantice şi a perseverat cu această lucrare în America. A contribuit la mecanica statistică prin dezvoltarea teoriei cuantice a unui gaz monoatomic şi a realizat, de asemenea, lucrări valoroase despre probabilităţile de tranziţie atomică şi cosmologia relativistă, potrivit Agerpres.
În 1921, Albert Einstein a primit Premiul Nobel pentru Fizică „pentru serviciile oferite de fizica teoretică şi în special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric".
Lucrările sale cele mai importante includ: „Teoria specială a relativităţii” (1905), „Relativitatea” (traduceri în engleză, 1920 şi 1950), „Teoria generală a relativităţii” (1916), „Investigaţii despre teoria mişcării browniene” (1926) şi „Evoluţia fizicii” (1938).
Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul ştiinţei. A fost un activ militant al păcii şi susţinător al cauzei poporului evreu căreia îi aparţinea. A publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice şi peste 150 în alte domenii.
Albert Einstein a murit la 18 aprilie 1955 în Princeton, New Jersey.
1881: Parlamentul a votat Legea prin care România devenea Regat
În urmă cu 144 de ani, pe 14 martie 1881, parlamentul a votat legea prin care Principatul României a fost înălţat la rang de regat. Ridicarea României la statutul de Regat a fost precedată de proclamarea Unirii Principatelor Moldova şi Ţara Românească, în 1859, precum şi de dobândirea independenţei de stat, în 1877.
„Problema transformării României în regat a preocupat neîntrerupt cercurile politice conducătoare de la Bucureşti încă din momentul (dacă nu chiar de dinaintea) semnării Tratatului de la Berlin, la 1/13 iulie 1878. Pe de altă parte, în lumea politică şi diplomatică exista o stare de expectativă generală privind înfăptuirea acestui act; ca un exemplu, domnitorului Carol îi fuseseră adresate, în mod anticipat, felicitări de către Mihail Sturdza, fostul domnitor al Moldovei, aflat la Paris; de asemenea, în şedinţa din 10/22 mai 1877, Dumitru Brătianu îl salutase pe Carol I drept primul rege al României. Presa, atât cea din ţară, cât şi cea din străinătate, vehicula şi ea posibilitatea instituirii Regatului. Din acest punct de vedere, recunoaşterea independenţei statului în plan internaţional, în primul rând de către Marile Puteri, apărea ca o condiţie sine qua non pentru reuşita unui asemenea act istoric. Astfel, alături de o asiduă campanie diplomatică, dublată de măsuri în plan intern, în vederea soluţionării acestei chestiuni, reprezentanţii guvernului liberal de la Bucureşti au desfăşurat inclusiv tratative şi acţiuni având ca obiectiv facilitarea actului în sine“, arată istoricul Codrin Murariu într-o lucrare apărută în publicaţia „Constalaţii ieşene“. Carol I (1866-1914) se va încorona ca rege la 10/22 mai 1881.
Iată textul proiectului de lege: „Articolul I. România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine şi pentru moştenitorii săi titlul de rege al României. Articolul II. Moştenitorul tronului va purta titlul de principe regal". Proiectul a fost adoptat în unanimitate de ambele Corpuri legiuitoare. Apoi, parlamentarii, având în frunte pe principele Dimitrie Ghica, preşedintele Senatului, şi C.A. Rosetti, preşedintele Adunării Deputaţilor, a prezentat legea lui Carol I.
În raportul Consiliului de Miniştri, se arăta: „România, constituită în Regat, completează şi încoronează opera regenerării sale. Ea îşi dă un nume, care este în acord cu poziţia ce a dobândit ca stat independent. Domnul României este suveranul său, şi acest suveran luând titlul de rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea domnului". Nu era vorba, deci, de o mărire a prerogativelor constituţionale, ci de o titulatură nouă, în acord cu statutul de independenţă absolută a României.
La rândul său, Carol I a spus: „Ţara este de părere că în situaţia pe care a dobândit-o acum şi în puterea ei naţională dovedită prin fapte, trebuie să se ridice la rangul de Regat. Eu primesc dar titlul de rege, nu pentru mine, ci pentru mărirea României.", scrie Ioan Scurtu în „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947)".
1883: A murit Karl Marx, filosof şi economist german
Karl Marx s-a născut la 5 mai 1818 la Trier, în Renania Germană. Acesta intră la 17 ani la Universitatea din Bonn, pentru a studia dreptul. Din cauza comportamentului său dezordonat, tatăl său îl trimite la Berlin, unde continuă în aceeaşi notă, cu prezenţă slabă la cursuri.
În 1841 îşi susţine la Jena teza de doctor în filosofie cu titlul „Deosebirea dintre filosofia naturii la Democrit şi filosofia naturii la Epicur”. Nereuşind să obţină un post de conferenţiar, se apucă de gazetărie, ajungând redactor-şef la Gazeta Renană, ziar liberal din Köln care este suprimat la scurt timp. Marx colaborează la Analele germano-franceze, care promova idei revoluţionare, motiv pentru care Marx nu se mai poate întoarce în ţarã în condiţiile emiterii de cãtre Prusia a mandatelor de arestare pentru redactori.
Karl Marx, împreună cu Friedrich Engels, a scris şi a publicat în 1848: Manifestul Partidului Comunist. Abordarea sa este vizibilă din prima linie a primului capitol al Manifestul Partidului Comunist: „Istoria tuturor societăţilor cunoscute este istoria luptei de clasă". Marx a argumentat că sistemul capitalist, la fel ca şi sistemele socioeconomice precedente, produce tensiuni interne care îl conduc la distrugere. Aşa cum capitalismul a înlocuit feudalismul, capitalismul va fi înlocuit de comunism, o societate fără clase care urmează unei perioade de tranziţie în care statul va fi un instrument al dictaturii proletariatului, potrivit Wikipedia.
Marx se instalează cu familia la Londra din cauza ideilor sale revoluţionare, unde va suferi numeroase lipsuri materiale şi va trăi în condiţii deplorabile, izbutind însã sã realizeze principala opera, „Capitalul”, despre care recenziile vremii lipsesc aproape complet.
Moare la 14 martie 1883, în Londra.
1919: S-a născut scriitorul şi omul politic Alexandru Paleologu
Alexandru (Alecu_ Paleologu este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi eseişti români, fiind și critic literar, diplomat şi om politic marcant. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti, acesta a fost referent la Comisia română pentru aplicarea armistiţiului (1944-1945) și ataşat de legaţie în Ministerul Regal al Afacerilor Străine (1946-1948).
Căutat de Securitate, reuşeşte să scape şi trăieşte în clandestinitate până în 1956, în oraşul Câmpulung, devenind un apropiat al lui Constantin Noica. A fost și cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, secţia artă veche (1956-1959). A fost arestat şi condamnat, în lotul Noica-Pillat, la paisprezece ani de muncă silnică (în 1959).
La eliberare (prin decret de graţiere), în 1964, este reintegrat la acelaşi institut, secţia teatru.
După 1989, s-a implicat în viaţa publică şi în politică: fost ambasador al României în Franţa și senator (1992-2004).
Alexandru Paleologu s-a stins din viaţă la 2 septembrie 2005, în Bucureşti.
1929: S-a născut actorul Iurie Darie
Iurie Darie s-a născut în ziua de 14 martie 1929 în Vadul Raşcov din judeţul Soroca, aflat astăzi în Republica Moldova. Acesta a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în anul 1952.
Debutul cinematografic a avut loc un an mai târziu, în „Nepoţii gornistului“ al lui Dinu Negreanu, avându-i alături pe platourile de filmare pe Marga Barbu şi pe Liviu Ciulei. În anul 1969, a fost ales de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria „Brigada Diverse“, alături de actorii generaţiei de aur Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu.
A interpretat roluri memorabile în peste 40 de producţii cinematografice, printre care „Băieţii noştri“ (1959), „S-a furat o bombă“ (1961), „Vacanţă la mare“ (1962), „Dragoste la zero grade“ (1964), „Atunci i-am codamnat pe toţi la moarte“ (1971), „Fraţii Jderi“ (1974), „Ringul“ (1983), „O zi la Bucureşti“ (1986), „În fiecare zi mi-e dor de tine“ (1987), „Zâmbet de soare“ (1987), „Oglinda“ (1993), „Punctul zero“ (1996), „Triunghiul morţii“ (1999).
Poate unul dintre cele mai importante momente din cariera lui Iurie Darie a fost perioada petrecută la Teatrul de Comedie, unde i-a avut drept parteneri pe marii actori Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Dem Rădulescu, Sanda Toma, Vasilica Tastaman, Stela Popescu, Silviu Stănculescu.
Iurie Darie a încetat din viaţă la 9 noiembrie 2012, la Bucureşti.
1930: S-a născut medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca
Reputatul medic chirurg Alexandru Pesamosca s-a născut la 14 martie 1930, la Constanţa, într-o familie cu origini italiene. În anul 1954 a absolvit Facultatea de Medicină Generală la Bucureşti, unul dintre profesorii săi fiind reputatul chirurg Dumitru Vereanu.
În urma absolvirii facultății, a fost repartizat la Niculeşti-Jianu, un sat de lângă Feteşti, unde a profesat timp de trei ani medicină pentru adulţi, iar din anul 1957 a profesat ca medic chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, devenind ulterior şef de clinică, până în anul 1984. În perioada 1972-1975, Alexandru Pesamosca a realizat primele intervenţii de chirurgie toracică la nou-născut. A lucrat apoi la Spitalul „Marie Curie” (fostul Budimex) din București, unde a şi locuit o bună bucată de vreme, fiind șeful clinicii de chirurgie și ortopedie pediatrică din 1984 până în anul 2000.
Timp de 52 de ani, „Tata Pesi“ sau „Îngerul copiilor“, așa cum era cunoscut doctorul, a luptat ca să îi vindece pe copii. Nimic nu era imposibil pentru medicul care s-a pus în slujba binelui.
Mulți colegi de breaslă l-au criticat pentru că n-a făcut avere, că nu și-a luat o casă. Lor, direct, profesorul nu le-a răspuns niciodată, însă de câte ori avea ocazia, chirurgul spunea: „Nu vile, mașini sau mai știu eu ce rahaturi. Să repari un copil-păianjen, care merge în patru labe, să-i înnădești și să-i cârpești tendoanele și ligamentele și să-l faci biped și sănătos tun, să alerge la tine și să te strângă în brațe, asta înseamnă fericire!", obișnuia să spună medicul atunci când era întrebat despre avuția sa.
A murit în dimineaţa zilei de 1 septembrie 2011, la vârsta de 81 de ani.
1946: s-a născut actriţa Carmen Galin
Carmen Galin s-a născut la 14 martie 1946, la Iaşi, fiind una dintre cele mai apreciate actriţe ale teatrului şi filmului românesc,
Carmen Galin a fost căsătorită cu Dan Piţa şi a făcut parte dintre acele prezenţe discrete, posedând un şarm şi o naturaleţe aparte. Angajată a Teatrului Mic în perioada 1975-1990, jucând în peste 25 de filme, artista s-a retras din lumina reflectoarelor în 1995, dedicându-se acţiunilor umanitare.
Carmen Galin a fost distribuită în numeroase producţii cinematografice. A debutat în „Dimineţile unui băiat cuminte" (regia Andrei Blaier, 1966) şi s-a făcut remarcată în multe alte pelicule: „Drum în penumbră" (regia Lucian Bratu, 1972), „Ilustrate cu flori de câmp" (regia Andrei Blaier, 1974), „Tănase Scatiu" (regia Dan Piţa, 1975), "Mere roşii" (regia Alexandru Tatos, 1976), „Premiera'' (regia Mihai Constantinescu, 1976), "Iarna bobocilor" (regia Mircea Moldovan, 1977), „Profetul, aurul şi ardelenii" (regia Dan Piţa, 1977), „Bietul Ioanide" (regia Dan Piţa, 1979), „Ora zero" (regia Nicolae Corjos, 1979), „Labirintul" (regia Şerban Creangă, 1980), „Ana şi hoţul" (regia Virgil Calotescu, 1981), „Saltimbancii" (regia Elisabeta Bostan, 1981), „Întunericul alb" (regia Andrei Blaier, 1982), „Faleze de nisip" (regia Dan Piţa, 1983), „Secretul lui Nemesis" (regia Geo Saizescu, 1986), „Zâmbet de soare" (regia Elisabeta Bostan, 1987), „Secretul armei... secrete" (regia Alexandru Tatos, 1988), „Campioana" (regia Elisabeta Bostan, 1990), potrivit Agerpres.
A jucat, de asemenea, în „Fram" (serial TV, regia Elisabeta Bostan, 1983), precum şi în „Trenul din zori nu mai opreşte aici" (TV, regia Cătălina Buzoianu, 1994). Pentru rolurile din „Saltimbancii" şi „Ana şi hoţul" a primit Premiul pentru interpretare feminină al Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN). În 2004, i-a fost conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, Categoria D - "Arta Spectacolului", "în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului".
Actriţa Carmen Galin a murit la 13 martie 2020, la vârsta de 73 de ani.
1992: a avut loc ceremonia reînhumării rămășițelor pământești ale lui Nicolae Titulescu
Evenimentul a a avut loc la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, respectându-se astfel dorinţa testamentară a marelui diplomat, decedat în Franţa (17 mart. 1941), de a fi îngropat în România, la Braşov.
Nicolae Titulescu a fost unul dintre cei mai de seamă miniştri de externe şi diplomaţi români dintre cele două războaie mondiale. În anii Primului Război Mondial a desfăşurat o intensă activitate în favoarea desăvârşirii unităţii statului naţional român.
Marele diplomat român a fost desemnat prim-delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a fost semnat Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate şi Asociate, pe de o parte, şi Ungaria, pe de altă parte, prin care s-a consfinţit la nivel internaţional unirea cu România a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului.
Totodată a fost conducătorul delegaţiei României la Conferinţa de la Spa, unde a susţinut interesele României. A semnat în această calitate acordul privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare în Primul Război Mondial. României i s-a atribuit un procent care nu corespundea nici moral şi nici material cu eforturile depuse de aceasta în timpul războiului.
2018- A murit Stephen Hawking, fizician, teoretician al orignii Universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani (n.8 ian.1942)
Astrofizicianul Stephen Hawking, având contribuţii importante în cosmologie şi în fizică, s-a născut la 8 ianuarie 1942 în Oxford, Anglia.
Celebrul om de ştiinţă a insistat de-a lungul vieţii sale asupra pericolelor la care ar fi expusă civilizaţia umană şi nu a ezitat să descrie în termeni apocaliptici un ipotetic sfârşit al omenirii, mai apropiat decât s-ar putea crede. Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi a fost membrul al Academiei din SUA, iar în dese rânduri a fost comparat cu Einstein.
Acesta a publicat în calitate de autor sau coautor 15 cărţi, printre care: '„A Brief History of Time” (1988), „The Universe in a Nutshell” (2001), „The Grand Design” (2010). Activitatea depusă în slujba ştiinţei i-a adus numeroase distincţii precum: „Presidential Medal of Freedom” (2009), „Copley Medal” (2006), „Albert Einstein Medal” (1979), „Heineman Prize” (1976), „Hughes Medal” (1976) sau „Eddington Medal”(1975), potrivit www.worldhistoryedu.com.
Decedat pe 14 martie 2018, la vârsta de 76 de ani, cel mai cunoscut om de ştiinţă britanic al timpurilor noastre, Stephen Hawking, teoretician al originii Universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, a vorbit în repetate rânduri despre pericolele care pândesc omenirea.
Reputatul om de ştiinţă nu a ocolit nici subiecte extrem de delicate, prin care i-a deranjat profund pe cei religioşi, iar subiectele pe care le-a deschis au provocat de multe ori controverse.
În 2013, cu prilejul unei vizite la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles, Hawking a vorbit despre viitorul rasei umane. El şi-a exprimat îndoiala că omenirea va putea să supravieţuiască pe Terra încă 1.000 de ani, notează Huffington Post.
Hawking a cerut imperios ca oamenii să caute alte alternative, planete locuibile în spaţiu, unde să se mute atunci când situaţia o va impune.
Viaţa omului de ştiinţă a fost transpusă în filmul „The Theory of Everything” ( „Teoria întregului”), din 2014, în regia lui James Marsh, actorul Eddie Redmayne obţinând Oscarul pentru interpretarea astrofizicianului.
Se încarcă comentariile...
