Grupările de extremă dreapta şi războiul albilor versus extremiştii de stânga şi războiul proprietăţii: potenţialul declanşării unui război civil în SUA
0
Experţi în mişcări extremiste şi violenţe asociate grupărilor radicale de diferite ideologii, în special de dreapta au analizat mobilizarea acestora pe fondul pandemiei COVID-19 şi al protestelor anti-rasism pentru obiectivele lor, şi anume declanşarea unui război civil în SUA. Care este însă potenţialul acestor ameninţări la securitatea internă americană?
Cercetătorii consultanţi Alejandro J. Beutel şi Daryl Johnson, de la Centrul pentru Politică Globală, au documentat pe baza unor date publice prezenţa la protestele anti-carantină şi anti-rasism a grupărilor extremiste, care urmăresc declanşarea unui război civil, iar grupările de extremă dreaptă au fost cele mai active.
Totuşi cele două tipuri de grupări extremiste se antrenează reciproc în acţiuni de radicalizare în scopul câştigării de adepţi şi de promovare a ideologiei lor.
Pe termen scurt, în preajma alegerilor prezidenţiale americane, există premise pentru tulburări sociale în contextul existenţei mai multor crize la un loc, în timp ce protestele anti-rasism creează falii între autorităţile federale, cele locale şi populaţie.
Dimpotrivă, pe termen lung, având în vedere trendurile terorismului domestic, potenţialul unei prelungiri a instabilităţii sociale prin ciocnirea între grupurile extremiste după alegerile americane este unul sporit, arată o analiză separată a Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale de către cercetători ai Proiectului de Ameninţare Transnaţională.
Cum s-au mobilizat extremiştii de stânga
Între 26 mai, ziua în care a fost ucis de către un poliţist alb afro-americanul George Floyd şi 20 iunie, extremişti din grupurile anarhiştilor, naţionaliştilor negri şi anti-fasciştilor au participat la 42 de proteste majore în 21 de state americane şi în Washington D.C. unde s-au angajat în special în distrugeri ale proprietăţilor, dar şi în vandalizări ale clădirilor federale. Tradiţional, ţinta lor este sistemul capitalist. De asemenea ei s-au angajat în lupte de stradă cu extremiştii de dreapta.
Cei mai activi au fost anarhiştii (28 de evenimente), urmaţi de naţionalişti ai negrilor (Partidul Noua Panteră Neagră şi Noua Naţiune Pantera Neagră - şapte evenimente) şi de anti-fascişti (8 evenimente). Participarea lor la protestele anti-carantină nu a fost observată.
Prezenţa extremiştilor de dreapta
Aceştia au luat parte la ambele tipuri de proteste pe care le-au exploatat în favoarea lor, eventual pentru mobilizarea adepţilor unei linii dure ideologice. Suprematiştii albi şi extremiştii anti-guvernamentali sunt cei mai numeroşi, iar duşmanii lor sunt cu precădere indivizii, nu instituţiile.
Chiar dacă au arii de întâlnire, primii vor război rasial, iar ceilalţi un război civil cu accente rasiale, naraţiunile lor fiind similare în termeni de incitare la acţiuni radicale şi violenţă.
Au luat parte la 134 de evenimente în 36 de state plus Washington D.C în următoarea ordine: extremiştii anti-guvern (75 de evenimente), naţionaliştii albi (23 de evenimente) şi adepţi ai mai mult de o ideologie de extremă dreapta, din care fac parte paznicii civili înarmaţi (15 evenimente).
Cei mai radicali dintre suprematiştii albi sunt aceleraţioniştii care vor prăbuşirea ordinii sociale şi guvernamentale şi instaurarea unui etno-stat al albilor. Alte grupări sunt însă pentru separatism.
Pe 24 martie, un adept al supremaţiei albilor a fost ucis în timpul arestării de către FBI după ce, motivat de pandemie, plănuise să arunce în aer un spital din Kansas. Pe 7 iunie, un lider al clanului Ku Klux a intrat cu maşina într-o mulţime de protestatari BLM în Virginia.
Extremiştii antiguvernamentali, numiţi şi „patrioţi”, au apărut la marşurile armate anti-carantină şi au cerut vocal sfidarea măsurilor, eventual cu forţa. În contextul protestelor anti-rasism, acţiunile lor au mers de la protejarea afacerilor locale contra vandalilor şi jefuitorilor la contraproteste armate şi patrule comunitare după zvonuri ale comploturilor anti-fasciştilor.
Ei vorbesc de un război civil descris ca Boogaloo, big Igloo dar şi „sfârşitul lumii cum o ştim” şi „When the shit hits the Fan”.
Incidente ale unor adepţi radical, ce acţionează convinşi de iminenţa unui eveniment apocaliptic în plan socia,l au avut loc în lunile pandemiei sau în contextul protestelor anti-rasism. Adepţi ai mişcării Boogaloo au fost arestaţi pe 30 mai pentru că plănuiau acte de violenţă la proteste, iar alţii, între care şi un soldat din forţele aeriene, pentru împuşcarea unui ofiţer de securitate în preajma unei clădiri federale şi o ambuscadă în care un poliţist local a fost ucis.
Război rasial versus Război civil: cine sunt inamicii
Izbucnirea unui conflictul armat masiv între albi şi ceilalţi este inevitabil pentru suprematiştii albi- el poate lua forma unui eveniment apocaliptic violent sau unui eveniment instalat lent de îndoctrinare şi atacuri fizice. Aceleraţioniştii se inspiră din neo-nazism şi cheamă la război imediat. Inamicii sunt negrii, evreii, latinii şi trădătorii rasiali albi, dar şi musulmanii.
Extremiştii anti-sistem susţin miliţiile civile şi au accente rasiste. Inamicii lor sunt mişcări în sine (Black Lives Matter), persoane (George Soros), Instituţii (Rezerva Federală), imigranţi ilegali şi Antifa sau socialiştii. Ei sunt adepţii Mişcării Boogaloo - civili înarmaţi în uniforme hawaiene.
Dezinformările
Dinamicile de teren între grupările extremiste de stânga şi de dreapta au fost influenţate de campanii de dezinformare: suprematiştii albi au lansat zvonuri prin conturi Antifa false că aceştia se pregătesc să ia cu asalt comunităţile albilor. Prin urmare, miliţii civile şi rezidenţi au apărut pe străzi pentru a le păzi. Inclusiv autorităţile locale au crezut aceste zvonuri şi au acţionat în baza lor.
Infiltrarea în forţele de aplicare a legii
Forţe de ordine care au intervenit la proteste au apărut cu simboluri extremiste pe uniforme, s-au declarat deschis adepte ale lor sau s-au coordonat cu proteste ale extremiştilor. Foşti şi actuali ai ofiţeri de poliţie sunt adepţi ai extremiştilor anti-sistem precum grupările Trei Procente (ce ţintesc comunităţile musulmane), Oaths Keepers şi Asociaţia Şerifilor Constituţionali şi ofiţerilor Păcii (CSPOA) - ultimele două vor recruţi din rândurile militarilor şi forţelor de aplicare a legii. Oath Keepers are câteva mii de adepţi, cei mai mulţi din grupările anti-sistem. 267 de şerifi aleşi, adică 8.6% din totalul lor - 3.081 - au avut legături cu CSPOA.
Retorica legii şi ordinii a lui Trump a alimentat aceste mobilizări printr-o încurajare tacită a lor, în timp ce alţi actori statali, între care preşedintele Comisiei judiciare a numit mişcarea Antifa „un lucru imaginar”.
Un alt factor au fost informaţiile de care au dispus autorităţile federale şi statale privind acţiunea grupărilor extremiste - multe zvonuri neconfirmate au provenit din „centrele de fuziune” statale şi locale, potenţial infiltrate de simpatizanţi şi adepţi ai extremei drepte.
Trendurile de terorism domestic în SUA
Potrivit unei analize a Centrului de Studii Internaţionale şi Strategice, ameninţările terorismului domestic au potenţialul de a creşte după alegerile prezidenţiale, când tensiunile între extremiştii de la ambele capete ideologice pot exploda.
Cel mai semnificativ risc e reprezentat de suprematiştii albi, deşi nu nu sunt excluse riscuri asociate anarhiştilor . Elementul lor comun: sunt descentralizate, acţiunile sunt ale unui individ, nu grup.
Din 1994 până în mai 2020 cele mai multe atacuri au fost plănuite de grupările de extremă dreapta - în proporţie de 57% faţă de 25% ale celor de stânga - iar în ultimii şase ani creşterea a fost semnificativă. 893 de atacuri efective sau dejucate au fost documentate în acest interval - în 2019 două treimi erau ale extremiştilor de dreapta ca în primele cinci luni ale lui 2020 bilanţul lor să atingă 90%.
O scădere a activităţii extremiştilor de dreapta la începutul anilor 2000 a coincis cu o creştere a celor de stânga până în 2005. Atacurile teroriste de dreapta au atins un prim vârf în 1995, odată cu cel mai mortal atac din SUA de după 11 septembrie, şi anume cel cu bombă din Oklahoma.
335 de oameni au murit în atacuri ale extremei drepte faţă de 22 ale extremei stângi.
Terorismul de dreapta include grupări enunţate anterior, dar şi aşa-numiţi incels, celibatari care denunţă o ierarhie socială în funcţie de trăsături fizice.
Suprematişti albi neo-nazişti
Grupuri precum Atomwaffen Division (AWD) preiau tehnici ale extremiştilor religioşi precum ISIS ale culturii martiriului, iar Base, un grup acceleraţionist, recrutează în stilul Al Qaida.
Suprematiştii albi cred în superioritatea rasei albe şi unii sunt adepţii Marii Înlocuiri, conspiraţie care susţine că albii vor fi eradicaţi de grupurile minoritate etnice şi rasiale. Trăgătorul de la moscheile din Christchurch, Noua Zeelandă şi cel din El Paso, Texas, suţineau o variantă radicală a teoriei, şi anume acceleraţionismul - înlocuirea ordinii sociale cu una a unui etno-stat la albilor.
Extremiştii merg la antrenamente paramilitare peste graniţe: exemplul membrilor Rise Above Movement (RAM) care s-au antrenat cu unitatea paramilitară ucraineană Aziv Battalion, considerată de FBI asociată cu neo-nazismul.
Organizaţii neo-naziste precum Partidul Nazist American aderă la Guvernul Ocupat Zionist (ZOG) -teoria controlului evreilor asupra SUA şi ONU.
Îngrijorătoare este ascensiunea Atomwaffen Division (AWD) - o grupare neo-nazistă americană răspândită în Germania, UK şi ţările baltice. Liderul grupării şi mai mulţi membri au fost arestaţi pentru comploturi cu bombe. Membrii grupării se antrenează şi înarmează participând la conferinţe precum Congresul nuclear din Las Vegas, Nevada.
Mişcări ale supremaţiei albilor: Base, Patriot Front şi Rise Above Movement.
Extremişti anti-sistem
Sunt adepţi ai miliţiei civile care militează pentru portul armelor şi limitarea autorităţii guvernului. În 2017, un membru al grupării Trei Procente a încercat să detoneze o bombă la o bancă din Oklahoma pentru a repeta atacul din 1995, iar un altul a incendiat o moschee din Texas. Grupuri precum Patriot Wave şi Boongaloo Nation răspândesc teorii ale conspiraţiei legate de iminenţa unui război civil.
Terorismul de stânga
Anarhiştii anti-sistem şi anti-capitalism sunt cei care atacă instituţii. Grupuri ecologiste şi de drepturi ale animalelor Liberation Front au atacat afaceri considerate abuzive.
Antifa se opune direct extremiştilor de dreapta pe care îi contrează la proteste şi marşuri. Ei combină simboluri ale steagului rus din 1917 şi ale celui negru al anarhiştilor secolului 19. Se îmbracă în negru şi îşi ascund feţele. Recurg la dispozitive explozive improvizate şi la vandalism. În 2016, au apărut la un marş neo-nazist din California, unde cel puţin cinci oameni au fost înjunghiaţi. În 2019, un membru Antifa a încercat să arunce în aer o închisoare a Biroului de Imigrări din Washington.
Potrivit previziunilor cercetătorilor, ameninţarea terorismului domestic în SUA va creşte pe parcursul anului următor, fiind alimentată de alegerile prezidenţiale şi crizele asociate pandemiei COVID-19. Unii adepţi ai extremismului de dreapta sunt susţinători ai lui Donald Trump şi chiar „luptători” ai săi, potrivit unor documente oficiale, de aceea tensiunile pot creşte în funcţie de rezultatele alegerilor. Contracandidatul său Joe Biden e văzut ca o ameninţare asupra obiectivelor lor extremiste. De partea cealaltă, stânga radicală ar putea reacţiona violent la realegerea lui Trump. În 2017, un extremist de stânga a împuşcat un membru al Congresului, un poliţist, un consilier politic şi un activist - acesta îl numise pe Trump „trădător” care a distrus democraţia, deci trebuie ca el şi aliaţii săi să fie eliminaţi.
Se încarcă comentariile...
