Bugetul pe 2017 al Pentagonului: finanţări suplimentare pentru lupta împotriva Statului Islamic şi creşterea prezenţei militare în România şi alte ţări

Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, a prezentat marţi proiectul de buget al Pentagonului pentru 2017, cu finanţări suplimentare pentru a lupta împotriva grupării Statul Islamic, noi mini-drone şi întărirea prezenţei americane în Europa de Est, în special în Estonia şi România.

Preşedintele SUA, Barack Obama, intenţionează să majoreze substanţial amplasarea de armament greu, vehicule blindate şi alte echipamente NATO în Europa centrală şi de est, cu scopul de a descuraja Rusia în ceea ce priveşte noi agresiuni în regiune, scrie „New York Times“.

Conform prestigioasei publicaţii, care citează mai mulţi oficiali, Casa Albă plănuieşte să solicite în acest scop o suplimentare bugetară de peste 3,4 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare din Europa în 2017, ceea ce înseamnă o creştere de peste patru ori a bugetului actual de 789 milioane de dolari. 

Analişti independenţi au fost însă surprinşi de amploarea acestei creşteri previzionate a cheltuielilor militare pentru Europa. 

Potrivit unor analişti, creşterea cheltuielilor şi desfăşurarea de militari suplimentari va deranja, cu certitudine, Rusia.

"Este un semnal extrem de puternic de angajament pentru descurajarea Rusiei şi întărirea alianţei noastre şi a parteneriatului cu ţări precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia", a estimat Evelyn N. Farkas, care a răspuns până în octombrie la Pentagon de politica cu privire la Rusia şi la Ucraina.

Administraţia americană propune ca banii să provină dintr-un cont separat de finanţare de război, destinat operaţiunilor în conflictele din Siria şi din Irak, dar şi pentru menţinerea prezenţei militare americane în Afganistan. Aceasta înseamnă că cererea de suplimentare bugetară va fi singulară şi nu va constitui neapărat un angajament care va continua şi în cererile bugetare dincolo de anul 2017, susţin oficiali.

"Este o modalitate de a ocoli tăierile bugetare" impuse Pentagonului, explică Todd Harrison, director de analiză a bugetului de apărare la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington.

În opinia sa, această "inginerie" bugetară ar putea să nu fie suficientă pentru a-i linişti pe aliaţii est-europeni îngrijoraţi, întrucât lasă în seama viitoarei administraţii decizia privind viitorul cheltuielilor militare în Europa.

"Dacă vrem să le oferim garanţii suplimentare aliaţilor din Europa, trebuie să arătăm că avem un plan şi pentru viitor", este de părere Todd Harrison.

Potrivit unor oficiali din administraţie, noile investiţii nu au drept scop doar descurajarea Rusiei. Armele şi echipamentele ar putea fi desfăşurate şi de-a lungul flancului sudic al NATO, unde ar contribui la lupta împotriva Statului Islamic sau la gestionarea valului de migranţi din Siria.

Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că ţinta principală a acestor suplimentări bugetare este Rusia, responsabili din administraţie insistând că, după doi ani de la anexarea Crimeii, este imperativ ca Moscovei să-i fie trimis un mesaj că NATO va face tot ceea ce trebuie pentru a-şi proteja membrii est-europeni, îngrijoraţi că ar putea fi următoarele ţinte ale agresiunii ruse.

Rusia a investit puternic pentru a-şi transforma armata greoaie, în stil sovietic, într-o forţă mai flexibilă, capabilă să poarte intervenţii rapide. Această realitate, combinată cu disponibilitatea lui Putin de a folosi armata pentru a extinde influenţa Rusiei dincolo de graniţe, a necesitat o forţă de descurajare mai puternică, explică oficiali de la Pentagon. Potrivit unuia dintre ei, Pentagonul doreşte o prezenţă rotaţională permanentă în Europa de Est, ceea ce presupune că în regiune va exista întotdeauna echivalentul unei brigăzi, mai scrie The New York Times. 

Printre ţările unde ar putea fi amplasate echipamentele şi fortele suplimentare se numară Ungaria, România şi ţările baltice, potrivit unor oficiali din Pentagon citaţi de cotidianul american.

Un responsabil din cadrul Departamentului Apărării a făcut cunoscut luni că bugetul de bază al Pentagonului pentru anul fiscal 2017 (1 octombrie 2016 — 30 septembrie 2017) se va ridica la 524 de miliarde de dolari, în creştere cu 59 de miliarde de dolari în raport cu anul precedent.

Bugetul va include numeroase "fonduri pentru operaţiuni în străinătate", cu scopul de a finanţa operaţiunile sale în Afganistan şi lupta împotriva grupării SI.

Un alt responsabil, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, a precizat că bugetul va include 7 miliarde de dolari numai pentru combaterea jihadiştilor din SI, în creştere cu 35% în raport cu anul precedent.

Bugetul militar al Statele Unite este cel mai important din lume şi depăşeşte chiar bugetele de apărare însumate ale altor opt armate mari.

Ashton Carter a subliniat marţi "mediul de ameninţări" mişcător, în special cu Rusia după ce a anexat Crimeea în 2014.

Secretarul Apărării a anunţat o întărire în consecinţă a prezenţei militare americane în Europa de Est, în special în Estonia şi România, pentru a face faţă ameninţării ruse, notează AFP, preluată de agerpres.ro.

Ashton Cater să pregăteşte, de asemenea, să dezvăluie noi aparate care până în prezent au fost strict secrete, mici drone capabile să zboare în formaţie, potrivit unui alt responsabil din cadrul Pentagonului.

Bugetul va detalia, totodată, planurile Pentagonului pentru avionul de atac la sol A-10: acest aparat dezvoltat în anii 1970 urma să fie retras, dar a devenit un instrument foarte preţios în lupta împotriva jihadiştilor şi cariera sa va fi astfel prelungită.

Bugetul complet al apărării va fi dezvăluit săptămâna viitoare. 

Klem: SUA acordă multă atenţie evoluţiilor din zona Mării Negre

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat luni că Washingtonul acordă tot mai multă atenţie evoluţiilor din zona Mării Negre şi dezvoltă potenţiale contramăsuri pentru a spori apărarea în această regiune. 

 "În NATO, pe lângă îngrijorările cu privire la agresiunea din Ucraina şi implicaţiile pe care acest lucru le are pentru apărarea şi securitatea aliaţilor noştri din regiunea baltică, suntem foarte îngrijoraţi şi de implicaţiile pentru regiunea Mării Negre. Asta e ceva ce românii au solicitat de câtva timp NATO să analizeze mai atent. (...) Şi SUA, care lucrează cu aliaţii din NATO, acordă tot mai multă atenţie evoluţiilor din zona Marii Negre şi dezvoltă potenţiale contramăsuri pentru a spori apărarea în această parte a lumii", a spus Klemm, la o masă rotundă cu jurnaliştii.

El a precizat că libertatea navigaţiei este foarte importantă oriunde în lume pentru SUA, inclusiv în Marea Neagră.

"SUA rămâne foarte îngrijorată de agresiunea Rusiei în Ucraina şi se opune anexării ilegale a Crimeei. Suntem, de asemenea, îngrijoraţi, de militarizarea Crimeei şi (...) de implicaţiile pe care acest lucru îl are asupra liberei navigaţii şi accesului în Marea Neagră", a adăugat ambasadorul.