Alegeri SUA 2016. Prima ciocnire a pretendenţilor la Casa Albă a pus America pe jar VIDEO

Stafful de campanie al fostei prime doamne, Hillary Clinton, a aşteptat cu sufletul la gură rezultatele alegerilor primare din statul Iowa FOTO AFP

Senatorul ultraconservator de Texas Ted Cruz a câştigat alegerile primare republicane în statul american Iowa, iar la democraţi fostul secretar de stat Hillary Clinton s-a impus la mai puţin de 1% faţă de cel mai puternic contracandidat, senatorul independent Bernie Sanders.

Surprize în cursa pentru Casa Albă care a debutat pe 1 februarie, prin alegerile primare pentru desemnarea candidaţilor la învestitura prezidenţială americană, în micul stat agrar Iowa.  În tabara democraţilor, lupta dintre Hillary Clinton şi senatorul Bernie Sanders a fost mult mai strânsă decât se aştepta. La republicani s-a impus, contrazicând sondajele, senatorul Ted Cruz, urmat de miliardarul Donald Trump,  şi, cu un scor peste aşteptari, de senatorul Marco Rubio.

În faţa susţinătorilor săi, Ted Cruz — care a obţinut în jur de 28 la sută din voturi , beneficiind de susţinerea adepţilor Bisericii evanghelice (63 % dintre alegători în Iowa) — şi-a început discursul invocându-l pe Dumnezeu, iar apoi a spus : „Viitorul preşedinte al SUA nu va fi ales de canalele media, de establishment-ul de la Washington, de lobbyşti, ci de popor, poporul american“.

Pe locul doi s-a clasat miliardarul Donald Trump(24%), cel care conducea în sondajele de opinie de luni de zile, urmat de moderatul Marco Rubio (23%).  Senatorul de Florida pare să fie acum, singurul candidat republican moderat cu o şansă de a câştiga totuşi nominalizarea partidului.

Donald Trump, care a suscitat polemici prin poziţia sa antiimigraţie şi antimusulmană, a adoptat un ton neobişnuit de umil. El i-a mulţumit lui Ted Cruz, recunoscând că nu este decât al doilea, şi a lansat: „Sunt onorat, sunt onorat”. Miliardarul a mers până acolo încât s-a întrebat în faţa admiratorilor dacă nu ar fi cazul să-şi cumpere o fermă în Iowa.

Ţinta sa este de acum statul New Hampshire, unde vor avea loc următoarele alegeri primare, în 9 februarie. El a promis victorie susţinătorilor săi, dar pe un ton mai umil decât de obicei: „Veţi câştiga atât de mult datorită mie încât vă veţi sătura de atât câştig”.

Ceilalţi nouă candidaţi sunt departe în urma lor: Ben Carson a primit puţin peste 9 % din sufragii, Rand Paul a terminat cu 4,5 %, totuşi în faţa lui Jeb Bush, fiul şi fratele foştilor preşedinţi George H. W. Bush şi George W. Bush, care a adunat mai puţin de 3 % din voturi.

John Kasich, Carly Fiorina, Mike Huckabee, Chris Christie şi Rick Santorum sunt cotaţi toţi cu mai puţin de 2 % din voturi, iar Mike Huckabee a anunţat de altfel că se retrage din cursă.

Ted Cruz, neagreat de liderii republicani

Ted Cruz este senator de Texas din ianuarie 2013 şiîşi datorează victoria mobilizării locale a mişcării ultraconservatoare, surprinzând establishmentul republican care mai degrabă l-ar prefera candidat pe excentricul miliardar Donald Trump, pe care îl consideră mai uşor manevrabil. Încă de la început Cruz şi-a enervat seniorii din partid prin lipsa de condescendenţă şi voinţa de a se afla în centrul atenţiei în Congres.

 „Washington Post“ nota, cu o zi înainte de alegerile primare din Iowa, că „lista oamenilor politici republicani pregătiţi oricând să-l atace deschis pe Cruz este foarte lungă“, putând fi enumeraţi John McCain, Bob Dole sau Peter King. 

„Sper că nu va fi nominalizat niciodată. Dacă va veni această zi, voi sări de pe un pod“, a declarat King. Mai mult, unii dintre colegii săi duc o campanie activă împotriva nominalizării sale, între care senatorul din Carolina de Nord Richard Burr sau guvernatorul republican din Iowa Terry Branstad. Burr a declarat că l-ar prefera chiar pe „democratul socialist“ Bernie Sanders în locul lui Ted Cruz. 

Senatorul din Texas şi-a făcut inamici în fiecare etapă a carierei sale politice. Un consilier apropiat al lui George W. Bush îşi aminteşte de un „tip insuportabil, foarte arogant şi detestat de majoritate“ în timpul campaniei prezidenţiale din 2000. Antipatia faţă de Cruz merge dincolo de politică. 

Craig Mazin, un fost coleg de la Princeton, îşi aminteşte în Daily Best despre studentul Ted Cruz că nu era „un tip cu care ti-ar fi plăcut să bei o bere“. Cruz mai are o problemă. Este născut în oraşul Calgary, provincia canadiana Alberta, iar în luna ianuarie 2016 a fost demarat un proces care urmează să determine dacă din punct de vedere juridic lui Ted Cruz ar trebui să i se interzică să candideze din cauza faptului că nu este născut pe teritoriul SUA. 

Cruz este anti-avort, susţine pedeapsa cu moartea şi se opune cu fermitate salariului minim. Senatorul plănuieşte să impună noi legi prin care schimbările climatice să fie considerate în mod oficial ceva fictiv.

De asemenea, este împotriva asistenţei medicale gratuite, respectiv reformei Obamacare, care este menită să le asigure cetăţenilor americani tratament medical indiferent de averea şi veniturile lor.

În plus, Cruz este pentru deţinerea de arme şi împotriva oricărei forme de control. El chiar a folosit o puşcă semiautomată pentru a frige bacon , după ce a tras cu arma. Senatorul de Texas respinge orice negocieri cu Iranul sau Cuba şi este de părere că extremismul poate fi combătut numai cu măsuri militare drastice.

„Socialistul“ Bernie Sanders, o nucă tare pentru Hillary Clinton

La democraţi, Bernie Sanders a reuşit să pună serios în dificultate maşinăria de campanie a lui Hillary Clinton şi întreaga „Operaţiune Iowa“ planificată de aceasta.  Hillary Clinton s-a impus până la urmă la mustaţă în Iowa, ceea ce pentru ea ar putea să fie important. Nu şi pentru Bernie Sanders şi susţinătorii săi. Aceştia au sărbătorit ca pe o victorie, în sala unui hotel de lângă aeroport, obţinerea celor aproape 50% din voturi. Audienţa a explodat la intrarea în sală, în jurul orei 23, a eroului tinerilor sălbatici şi al ex-revoluţionarilor încărunţiţi.

Clinton conducerea în sondaje la un moment cu peste 20% în faţa lui Sanders, dar programul acestuia, aproape socialist, pare să nu-i sperie pe americanii de stânga: senatorul vrea să lupte cu „sistemul”, să reducă imensele diferenţe de venit, să pulverizeze monopolurile, mai ales cele financiare şi să facă studiile superioare gratuite.

Un punct pe care mulţi europeni nu îl înţeleg, dar care, la fel ca asigurarea de sănătate pentru toţi cetăţenii, ar fi o schimbare revoluţionară într-o societate în care accesul la studii superioare depinde în primul rând de venitul personal.

Următorul test este statul New Hampshire. Acolo vor fi primele alegeri primare deschise, iar Sanders este dat favorit şi din cauza faptului că au loc în statul vecin cu Vermont, statul lui Sanders.

Cu toate acestea, analiştii sunt în continuare convinşi că Hillary Clinton va câştiga nominalizarea Partidului Democrat, fiind candidata de centru cu cele mai bune şanse în noiembrie, cu cea mai solidă bază financiară şi structură electorală.

În şase circumscripţii s-a dat cu banul  

In statul american Iowa, Clinton si Sanders au iesit la egalitate in cel putin sase circumscriptii electorale, astfel incat sustinatorii celor doua tabere din interiorul democratilor au dat cu banul, iar norocul a fost de partea lui Hillary Clinton.

Cursa pentru alegerea candidatului democrat la prezidenţialele din noiembrie s-a dovedit atât de strânsă în Iowa că la cel puţin şase circumscripţii din Iowa a fost nevoie ca preşedintele comisiei să dea cu banul pentru a alege câştigătorul, iar norocul a fost de fiecare dată de partea lui Hillary Clinton. Legislaţia electorală din Iowa prevede că, în cazul egalităţii, câştigătorul poate fi desemnat prin aruncarea unui ban. 

În Iowa sunt 1.681 de circumscipţii şi 99 de disctricte, cărora le revin 6 de electori din totalul de 538 de electori la nivelul Statelor Unite ale Americii. Această rundă electorală din Iowa are o importanţă mai degrabă mediatică, fiind prima din procesul electoral. Din 1972 până în prezent, alegerile din Iowa au o rată a succesului de 43% în desemnarea candidatului democrat şi de 50% la desemnarea celui republican. 

Iowa este un stat atipic pentru electoratul american: majoritar alb şi agrar, profund religios. Aşa că rezultatele nu spun foarte mult despre cum va evolua campania pentru alegerea candidaţilor în cele două partide, dar au un impact simbolic important. Votul a confirmat două tendinţe: nici un candidat nu este un favorit cert şi ambele partide sunt divizate destul de clar între electoratul de centru şi cel de extremă, dreapta sau stânga.

Ce urmează 

 În ambele partide vor continua alegerile primare, sub diverse forme: caucus, cum a fost în Iowa, unde alegătorii partidelor se adună în diverse locuri, case private, şcoli, biserici şi votează ridicând mâna după o dezbatere; alegeri deschise, în care oricine poate vota pentru oricare candidat; alegeri semi-deschise, cum vor fi următoarele în New Hampshire, în care votează numai alegătorii înscrişi sau independenţii; şi alegerile închise, rezervate numai alegătorilor înscrişi pe lista electorală a partidului. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să fie membri de partid.

În cursul acestor alegeri preliminare, candidaţii câştigă delegaţi iar la congresele partidelor, din vară, candidatul cu cei mai mulţi delegaţi va fi desemnat candidatul partidului respectiv în alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Primul test de importanţă naţională va fi pe 1 martie, aşa numitul „Super marţi” când se va vota în 13 state, inclusiv şase din sud.