Rusia. Amendarea Constituţiei în sensul dorit de Putin, pe repede înainte. Ultima misiune a liderului de la Kremlin

Deputaţii Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) vor lua în discuţie amendamentele constituţionale joi

Preşedintele rus a trimis Parlamentului un pachet de amendamente constituţionale considerate o încercare de a-şi asigura menţinerea puterii după încheiarea celui de-al patrulea mandat, în 2024.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a înaintat Dumei de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) pachetul de amendamente constituţionale pe care l-a anunţat săptămâna trecută, în cadrul discursului despre starea naţiunii. Între altele, Putin propune eliminarea termenului „consecutiv” din articolul care precizează că un preşedinte nu poate servi mai mult de „două mandate consecutive” – articol care a forţat în 2008 prin rocada Putin-Medvedev. 

Totodată, preşedintele propune să se stipuleze clar prioritatea legislaţiei naţionale faţă de legile internaţionale şi o reducere a prerogativelor preşedintelui, în favoarea parlamentului şi a primului ministru. Putin a format un grup de experţi care să analizeze amendamentele constituţionale şi a promis că acestea vor fi supuse şi unui „plebiscit”, fără a preciza sub ce formă. Deputaţii ruşi urgentează procedura şi urmează să discute documentul joi. În paralel cu parlamentarii, un grup înfiinţat de Putin urmează să analizeze eventuale modificări ale textului înainte să fie suspus la vot.

Potrivit unor observatori, modificările pe care le propune i-ar putea permite lui Putin să rămână la conducere din postul de preşedinte al Consiliului de Stat sau din cel de premier, după consolidarea puterii Parlamentului şi Guvernului şi reducerea puterii preşedinţiei. Scriitorul Vladimir Kaminer scrie în tabloidului german Bild, că „ cel mai interesant detaliu este grupul de lucru creat personal de Vladimir Putin, care a pregătit reforma constituţională. Acest grup, printre altele, include: un scriitor patriot, o patinatoare, o femeie cosmonaut, un director de teatru şi un chirurg.

 Pe scurt, o companie remarcabilă care, totuşi, n-are nicio competenţă în domeniul legislaţiei”, indică autorul articolului. „În realitate, reforma constituţională a lui Putin este un joc alba-neagra pe o scenă mare. Oamenii implicaţi nu au niciun rol în acest joc al dexteritatii mâinilor, care rămân aceleaşi” – notează Kaminer. „Putin nu se poate retrage pur si simplu. De mai bine de 20 de ani, un mic grup de foşti ofiţeri de securitate ai statului sovietic au deţinut frâiele puterii în Rusia”.

 „Este vorba despre oameni cu o viziune specifica asupra lumii: ei sunt convinşi că Rusia este înconjurată de duşmani şi plină de hoţi. Ei cred ca imediat ce poporul va avea posibilitatea de a lua decizii, ţara va pieri”. „Ei încă sufera de pe urma traumei prăbuşirii Uniunii Sovietice. Erau responsabili de garantarea securităţii statului. Şi o singura dată când au luat o ”pauza de ţigara”, ţara lor a dispărut brusc, a fost trădată şi vândută”. „Ideologia lor a fost călita în URSS la fel ca oţelul. Nu există decât duşmani şi prieteni. Prin urmare, nu va exista nici transferul voluntar al puterii. Rămânerea la putere pe viaţă nu este doar o dorinţa a lui Putin. El vede acest lucru nu ca pe o distracţie, ci ca pe o sarcina. Putin este un sclav al fricii sale de schimbare”, afirmă autorul.

Ţintele lui Putin

Istoricul şi politologul Valeri Solovei, fost profesor la MGIMO, principala instituţie  rusă care pregăteşte diplomaţi, de unde a demis în 2018, din cauza atitudinii sale critice faţă de politica oficială a Kremlinului, a declarat într-un interviu pentru postul de radio Ecoul Moscovei, că 2019 a fost ultimul an paşnic în spaţiul post-sovietic. Potrivit lui, 2020 va deschide o perioadă tragică pentru Federaţia Rusă şi republicile desprinse de fosta URSS care, în opinia lui Putin, intră în sfera de influenţă a Moscovei.

 „În  februarie sau martie preşedintele rus ar fi tentat să înceapă o operaţiune hibrid pentru refacerea fostei Uniuni Sovietice“. Solovei consideră că este destul de mare probabilitatea unei agresiuni armate în cazul în care anexarea de teritorii după modelul Crimeii (cu omuleţi verzi  nu va avea sorţi de izbândă. 

Ţintele vizate de Putin sunt în primul rând Belarus şi Ucraina, consideră Solovei, citat de deschide,md. Nu este exclus şi un atac împotriva Ţărilor Baltice. Aanalistul care a prezis desemnarea lui Anton Vaino în funcţia de şef al administraţiei prezidenţiale a Rusiei şi alegerea lui Veaceslav Volodin preşedinte al Dumei de Stat, susţine că schimbările anunţate de Putin săptămâna trecută şi demisia guvernului Medvedev sunt strâns legate de pregătirea apropiatului blitzkrieg. Potrivit lui, elaborarea noilor amendamente constituţionale a început încă în 2017. 

Scopul urmărit nu este transferul de putere de la Putin la succesorul său, după cum s-au iluzionat mulţi observatori politici, ci crearea unui cadru juridic pentru o viitoare Uniune Rusă care trebuie să apară în urma războiului hibrid de anexare a Belarusului şi altor teritorii din fosta URSS. Profesorul Solovei spune că, la o lectură atentă a schimbărilor iniţiate de Putin, se poate întrezări scenariul revanşard al clanului kaghebist de la putere. Introducerea în constituţie a prevederii că legislaţia naţională  are prioritate în faţa dreptului internaţional trebuie să împiedice tragerea la răspundere penală a decidenţilor ruşi pentru crime de război.

Misteriosul Consiliu de Stat ar urma să fie, probabil, un organ al puterii de stat în viitoarea Uniune Rusă. Din acesta vor face parte, probabil, preşedinţii ţărilor constituante ale noului mega-stat al lumii ruse. Valeri Solovei consideră că întreaga operaţiune hibrid a Rusiei trebuie să se încheie până la 9 mai 2020, când liderul de la Kremlin doreşte să celebreze cu mult fast cea de-a 75-a aniversare a încheierii „marelui război pentru apărarea patriei”. 

Opoziţia rusă anunţă proteste faţă de schimbările constituţionale

Opoziţia rusă a anunţat luni că intenţionează să organizeze un amplu protest la finalul lunii februarie împotriva schimbărilor constituţionale propuse de către preşedintele Vladimir Putin, care în opinia opoziţiei sunt menite să îi asigure acestuia conducerea ţării pe viaţă, transmite Reuters. Politicianul Ilia Iaşin a anunţat luni ceea ce el a numit planuri coordonate ale opoziţiei pentru organizarea, la 29 februarie la Moscova, a unui marş de protest contra iniţativelor lui Vladimir Putin. 

”Societatea are nevoie de un protest masiv şi veritabil. Va fi un marş politic, al cărui principal obiectiv va fi să ceară rotaţia puterii şi să protesteze contra uzurpării puterii”, a subliniat Iaşin. El a precizat că protestul este susţinut de mai multe grupări de opoziţie, precum Fundaţia Anti-Corupţie a politicianului de opoziţie Aleksei Navalnîi. Acesta a publicat pe social media mesajul lui Ilia Iaşin.