Pandemia COVID-19. De ce Putin susţine că „totul este sub control” în Rusia şi cum se foloseşte de noul coronavirus pentru a-şi desăvârşi statul big brother

Pandemia COVID-19. De ce Putin susţine că „totul este sub control” în Rusia şi cum se foloseşte de noul coronavirus pentru a-şi desăvârşi statul big brother

Premierul Mihail Mişustin (stânga) şi Vladimir Putin într-o vizită la centrul prin care vor să controleze deplasările populaţiei FOTO EPA-EFE

„Totul este sub control” în Rusia, susţine Vladimir Putin în legătură cu pandemia Covid-19. Însă acest discurs este privit cu neîncredere de multă lume, mai ales că preşedintele rus se află în plină campanie pentru a-şi asigura postul la Kremlin până în 2036. Un alt aspect preocupant îl reprezintă sporirea supravegherii video.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pozând în stăpân pe situaţie, liderul de la Kremlin spune în faţa camerelor de filmat că noul coronavirus „este sub control” în Rusia. Omologul şi aliatul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a cărui ţară împarte o frontieră de 1.239 de kilometri cu Rusia, are o altă părere. „Infecţiile cu coronavirus se înmulţesc în Rusia”, afirmă el. „Batka” Lukaşenko, considerat drept ultimul dictator al Europei, nu prezintă nicio dovadă în sprijinul afirmaţiei sale, dar spune cu voce tare ceea ce mulţi cred cu tărie, scrie Marc Nexon, specialistul cotidianului francez „Le Point” în problemele ruse şi cele ale fostelor republici sovietice.

Privind statisticile oficiale, Rusia, care împarte o frontieră de 4.209 kilometri cu China, ţara aflată la originea actualei crize globale de sănătate, stă bine la numărul persoanelor contaminate cu coronavirusul SARS-CoV-2, cu 595 de cazuri, dintre care doar unul fatal. Este vorba de o bătrânică de 79 de ani din Moscova care fusese declarată moartă miercurea trecută iniţial de pneumonie, apoi din cauza unui cheag de sânge. Arătate cu degetul pentru ascunderea adevărului, autorităţile sanitare ruse au fost nevoite în cele din urmă să admită cu jumătate de glas primul deces de coronavirus. Până şi Luxemburg, o ţară minusculă din vestul Europei cu un nivel de trai foarte bun, stă mai prost la capitolul infestărilor cu coronavirus decât Rusia, având 875 de cazuri, dintre care opt fatale.

Ei bine, cum se explică că noul coronavirusul plecat din China a reuşit să treacă prin zeci de ţări până în inima Europei „ocolind” în acelaşi timp cea mai întinsă ţară de pe Terra? Este greu de imaginat că închiderea frontierei cu China, decisă la sfârşitul lunii ianuarie, a permis acest lucru, se întreabă şi răspunde jurnalistul francez.

Scopul: preşedinte pe viaţă

Există un motiv, iar acesta este de ordin politic, continuă el. Vladimir Putin are un obiectiv clar pe agenda din primăvara aceasta, şi anume să organizeze la 22 aprilie referendumul de modificare a Constituţiei Ruse şi să-şi legitimeze astfel posibilitatea de a candida la alegerile prezidenţiale din 2024, apoi la cele din 2030. Scopul: să rămână preşedinte pe viaţă.

O altă dată importantă pentru preşedintele rus este 9 mai, când Aliaţii vor sărbători 75 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. Ori Putin duce o propagandă masivă în legătură cu acest eveniment, dedându-se unor clinciuri cu UE şi Polonia într-o dezbatere legată de vinovaţii începutului celui de-al Doilea Război Mondial şi realizând o campanie de spălare a imaginii lui Stalin, unul dintre cei mai cruzi dictatori ai secolului XX. Liderul de la Kremlin îşi doreşte o paradă militară grandioasă la Moscova, la care să fie admirat alături de mai mulţi şefi de stat. Dar unul dintre ei, americanul Donald Trump, i-a declinat invitaţia. Pe fondul răspândirii coronavirusului, un alt preşedinte important, francezul Emmanuel Macron, ar putea urma exemplul liderului de la Casa Albă. Iar anularea evenimentului din cauza coronavirusului ar însemna un dezastru pentru regimul Putin.

„Prin urmare, puterea (de la Moscova, n. red.) întârzie să prezinte realitatea. Şi se avântă în minciuni flagrante”, scrie Marc Nexon, amintind de documentul intern al UE care detaliază cum presa aflată în slujba Kremlinului dezinformează pe tema coronavirusului.

O creştere neobişnuită a cazurilor de pneumonie

La Moscova însă, un grup de medici anonimi atrag atenţia asupra unui număr neobişnuit de mare de pacienţi diagnosticaţi cu pneumonie. Datele Rosstat, agenţia oficială de statistici a Rusiei, arată o creştere cu 39% a cazurilor de pneumone în luna ianuarie. Adică aproximativ 2.000 de posibile cazuri de coronavirus. Dar regimul condus de Vladimir Putin şi presa aservită lui nu scot niciun cuvânt despre acest lucru.

În Rusia, este adevărat, toată lumea este conştientă de starea precară a echipamentelor medicale şi trăieşte cu teama internării într-un spital. În ultimele zile, bolnavi de Covid-19 au fugit de la Spitalul 40 din Kommunarka, în apropiere de Moscova, crezând că sunt mai în siguranţă afară. Au fost prinşi de poliţie şi readuşi în spital. Două femei au fugit de asemenea dintr-un spital din Sankt Petersburg, oraşul natal al lui Putin. Pe lângă aceste evadări, o veste a stârnit îngrijorări. Şi anume că Evgheni Prigojin, supranumit „Bucătarul lui Putin”, va fi cel care se va ocupa de furnizarea mâncării pentru două viitoare spitale destinate tratării celor infectaţi cu coronavirus. Ori Prigojin are o reputaţie proastă, şi nu doar din cauza fabricii sale de troli care a fost prinsă amestecându-se în alegerile prezidenţiale din 2016 din Statele Unite, ci şi din cauza serviciilor de catering pe care le oferă prin firmele sale. În decembrie 2018, 127 de copii din şapte grădiniţe s-au intoxicat consumând alimente livrate de o societate a lui Evgheni Prigojin, remarcă jurnalistul „Le Point”.

O altă îngrijorare o reprezintă testele. Cea mai mare nedumerire este legată de fabricarea lor. Se ştie doar că o societate din Kazan a primit misiunea să furnizeze 100.000 de echipamente şi 56 de mini-laboratoare. Proprietarul ei este un anonim. „Miroase a deturnare de fonduri”, denunţă activistul anticorupţie Aleksei Karanukov.

Minimizând deocamdată amploarea problemei, Putin încearcă să profite politic. În cursul unui discurs în faţa Parlamentului, a vorbit despre un factor „instabilitate”, asemeni ameninţărilor venite din Vest. Mesajul se subînţege: el este cel care poate garanta stabilitatea astfel de vremuri şi chiar pentru mult timp, conchide Marc Nexon.

Şi presa de stat îi cântă în strună. Acum o săptămână, l-a prezentat vizitând un centru de informare asupra coronavirusului, unde a susţinut, alături de noul premier Mihail Mişustin şi primarul Moscovei Serghei Sobianin, că „totul este sub control”.

Întărirea statului big brother

Dar acest centru, care conectează peste 100.000 de camere de supraveghere la un sistem de recunoaştere facială, naşte la rândul lui numeroase întrebări. Alte 70.000 de camere de supraveghere urmează să fie angrenate în acest sistem, prezentat de autorităţi ca un instrument util în identificarea celor care fug din carantină şi denunţat de opozanţi, care îl văd menţinut după încetarea pandemiei în scopul de a fi folosit împotriva adversarilor politici.

Deşi autorităţile ruse neagă că se confruntă cu un număr mare de cazuri de coronavirus, ele implementează la scară largă acest sistem încă din ianuarie. Supravegherea nu este o noutate pentru ruşi, în condiţiile în care KGB-ul avea ochi şi urechi peste tot pe vremea Uniunii Sovietice. Dar controlul este mai aspru acum.

Jurista Aliona Popova a depus o plângere împotriva recurgerii la sistemul de recunoaşte facială în cadrul unei manifestaţii desfăşurate în mod autorizat la 29 septembrie la Moscova.

„Utilizarea masivă a tehnologiilor de recunoaşterea facială vizează supravegherea cetăţenilor de către stat. Şi este evident că statul le va folosi împotriva opozanţilor săi politici”, declară ea pentru AFP.

În februarie, un grup de activişti a încercat să sensibilizeze opinia publică în legătură cu acest subiect printr-o nouă formă de protest. Patru activişti adunaţi în faţa administraţiei prezidenţiale ruse s-au pictat cu forme geometrice pe faţă cu intenţia de a rămâne astfel neidentificaţi de camerele de supraveghere.

„Există deja două cazuri de activişti politici reţinuţi la metrou în urma identificării cu ajutorul unor camere”, acuza atunci pictoriţa Katrin Nenaşeva.

Cei patru activişti au fost reţinuţi, judecaţi şi condamnaţi la plata unor amenzi în valoare de 15.000 de ruble (173 de euro) pentru încălcarea legii manifestaţiilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: