Gigantul petrolier Rosneft cere 49 de miliarde de dolari ajutor de la stat pentru a supravieţui după sancţiunile aplicate Rusiei

Gigantul petrolier Rosneft cere 49 de miliarde de dolari ajutor de la stat pentru a supravieţui după sancţiunile aplicate Rusiei

Rosneft este prima mare companie rusă care apelează la fondul de „zile negre”. FOTO Reuters

Compania energetică Rosneft a cerut un împrumut în valoare de 2.000 de miliarde de ruble (49 de miliarde de dolari) de la Fondul de Bunăstare al Rusiei, în care sunt vărsate venituri din exploatarea petrolului. În vară, Rosneft a intrat pe lista neagră a companiilor care nu se mai pot împrumuta în Vest, iar datoriile totale pe care trebuie să le achite în următoarele cinci luni au o valoare totală de 20 de miliarde de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tot mai multe companii ruse au început să resimtă efectele sancţiunilor aplicate de SUA şi UE, după ce acelea dintre ele în cadrul căruia statul deţine participaţii de cel puţin 50% şi-au pierdut dreptul de a mai împrumuta bani de la antităţi din SUA şi UE. Rosneft, compania petrolieră de stat a Rusiei, a cerut din această cauză un împrumut în valoare de 49 de miliarde de dolari de la un fond în care ajung venituri din petrol, a confirmat Anton Siluanov, ministrul Finanţelor de la Moscova, pentru agenţia de ştiri RIA Novosti. 
 
Suma cerută de Rosneft reprezintă aproape jumătate din valoarea totală a Fondului de Bunăstare al Rusiei, adică 3.200 de miliarde de ruble (83,2 miliarde de dolari). Regulile de funcţionare a acestui fond stipulează că nu are voie să investească mai mult de 60% din valoarea rezervelor totale. Astfel, dacă va fi aprobat acest împrumut pentru Rosneft, fondul nu ar mai putea ajuta alte companii care au nevoie de lichiditate pentru a compensa pierderea accesului pe pieţele internaţionale, notează „The Moscow Times”. 
 
După o extindere agresivă, finanţată prin investiţii semnificative, Rosneft are de achitat în intervalul octombrie 2014 - martie 2015 datorii în valoare de 20 de miliarde de dolari, potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody`s, citată de Reuters. 
 
Dincolo de imposibilitatea de a obţine finanţare pe pieţele vestice, gigantul petrolier este afectat sever şi de restricţiile aplicate companiilor cu care făcea afaceri şi care cofinanţau multe proiecte. Luna trecută, americanii de la ExxonMobil au anunţat că se retrag dintr-un parteneriat cu Rosneft pentru explorarea şi exploatarea resurselor din zona arctică, un contract evaluat la sute de miliarde de dolari. 
 
Ieftinirea rapidă a petrolului din ultimele săptămâni aduce cea de-a treia lovitură simultană pentru Rosneft. Preţul barilului de ţiţei Brent (tranzacţionat pe bursa de la Londra, una dintre cele două referinţe pe plan mondial) a scăzut de la 115 dolari în iulie la 85 de dolari.  
 
Ultimele săptămâni au adus o ieftinire semnificativă a petrolului în întreaga lume. Dintre toţi marii producători, doar americanii şi saudiţii n-au probleme de pe urma scăderii preţului, în timp ce ruşii pierd miliarde de dolari. De cealaltă parte, ţări precum Rusia, Iranul şi Venezuela – state cu conflicte notorii cu SUA şi rivali pe piaţa petrolului pentru saudiţi – pierd miliarde de dolari pentru fiecare ieftinire de un dolar înregistrată de barilul de petrol. 
 
 Însă nicio altă ţară producătoare de petrol nu va suferi mai tare ca Rusia. Moscova are de onorat promisiunile prin care a convins măcar o parte din populaţia Crimeei să i se alăture şi are nevoie să arate estului separatist al Ucrainei că nivelul de trai este mai ridicat în Rusia. Pentru toate acestea, de la achitarea salariilor şi pensiilor, operarea spitalelor şi a serviciilor publice, Kremlinul are nevoie ca preţul barilului de petrol să rămână la peste 110 de dolari. Orice ieftinire va însemna o gaură pe care Moscova n-o poate acoperi prin împrumuturi de pe pieţele internaţionale, nici investiţii. Deja, o bună parte din rezervele băncii centrale au fost înghiţite de eforturile de a stabiliza cursul rublei, puternic afectat de ieşirile masive de capital din economia rusă. 
 
Bugetul Rusiei pe anul acesta a fost calculat pe un preţ mediu de 117 dolari pe barilul pe petrol în primele nouă luni ale anului, cu o ieftinire la 90 de dolari pe baril în ultimul trimestru din 2014. Pentru 2015, proiecţia bugetară a fost realizată pe un preţ mediu de 100 de dolari. Pentru a compensa eventualele pierderi rezultate din ieftinirea petrolului, Kremlinul ar fi nevoit să apeleze la aşa-zisul Fond de Bunăstare, nou-înfiinţat, din care intenţionează să majoreze salariile şi pensiile în Crimeea, după cum a promis. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: