The Washington Post: Cum a stârnit Biden emoţie în întreaga lume cu doar câteva cuvinte spuse despre Putin

Joe Biden la Varşovia FOTO EPA-EFE

„Cuvintele unui preşedinte contează”, a spus Joe Biden de mai multe ori după insurecţia de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021. La nici trei luni de la rostirea acestei propoziţii, cel de-al 46-lea preşedinte american nu s-a ferit să-l catalogheze pe liderul de la Kremlin drept un „ucigaş”.

Într-o intervenţie recentă pe tema situaţiei din Ucraina, Biden a formulat un nou calificativ la adresa lui Vladimir Putin, numindu-l „criminal de război”. 

Liderul de la Casa Albă şi-a menţinut discursul dur împotriva omologului său rus şi cu ocazia deplasării sale de joi până sâmbătă în Europa.

„Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”, a spus Biden la Varşovia, capitala Poloniei. 

„Să nu vă fie teamă!”, şi-a început şi şi-a încheiat Biden discursul citându-l pe papa Ioan Paul al II-lea, care s-a ridicat împotriva Uniunii Sovietice.

Declaraţia referitoare la Putin este de luat în seamă, fiind o inversare a afirmaţiilor făcute până acum de înalţii oficiali ai administraţiei Biden, inclusiv ale asigurărilor secretarului de stat Antony Blinken, care a menţionat în repetate rânduri că schimbarea regimului la Moscova nu este pe masă la Washington. De altfel, Biden a mers mai departe în discursul său de 27 de minute de la Varşovia chiar şi decât predecesorii săi din timpul Războiului Rece. Nu întâmplător cuvintele sale s-au răspândit imediat în întreaga lume, iar lideri de stat, diplomaţi şi experţi în politică externă au început să caute indicii despre semnificaţia lor, comentează „The Washington Post”.

Steagurile Poloniei, Statelor Unite şi Ucrainei fluturate în timpul discursului lui Biden la Varşovia FOTO EPA-EFE

Anticipând valul de emoţie, la scurt timp după discurs, un oficial de la Casa Albă a ţinut să explice declaraţia lui Biden: „Ideea preşedintelui a fost că lui Putin nu i se poate permite să-şi exercite puterea şi asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. El nu s-a referit la schimbarea regimului din Rusia”.

Conform „The Washington Post”, care citează o sursă apropiată dosarului, declaraţia referitoare la Putin a fost o surpriză pentru oficialii americani, întrucât nu a fost inclusă în textul de pe prompter.

Potrivit acestei surse, oficialii de la Casa Albă sunt convinşi că această remarcă nu este un semn al unei schimbări de politică, dar recunosc că este un nou exemplu al înclinaţiei lui Biden de a se abate uneori de la textul elaborat de asistenţii săi. De fapt, la fel ca în celelalte cazuri de abateri de la textul oficial, declaraţia referitoare la Putin a venit la sfârşitul luării de cuvânt.

Un discurs remarcabil

„Discursul a fost destul de remarcabil”, spune Aaron David Miller, un fost diplomat care în prezent este cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace. „Este unul dintre acele discursuri în care o singură linie îneacă în multe feluri intenţia. Pentru că exact pe acest lucru se concentrează oamenii”, adaugă el.

În opinia lui Miller, dacă Casa Albă nu ar fi făcut imediat clarificări, comentariul lui Biden ar fi fost interpretat ca o schimbare semnificativă a politicii americane şi i-ar fi dat de înţeles lui Putin că Statele Unite încearcă să-l răstoarne de la putere. Încă nu este clar care ar putea fi impactul total al acestei declaraţii în următoarele zile.

„Mă opun riscului din fire, mai ales cu un tip care are arme nucleare”, mai spune fostul diplomat american. „Dacă va avea consecinţe operaţionale? Nu ştiu”, continuă el.

Probabil că această declaraţie îi semnalează lui Putin ceea ce bănuia deja despre adevăratele sentimente ale lui Biden faţă de el şi aproape sigur va fi folosită de propaganda rusă.

„Bănuiesc că poţi numi asta o gafă din inimă. Dacă Biden şi-ar putea închide ochii mâine pentru a-şi pune zece dorinţe, una dintre ele ar fi o schimbare de conducere în Rusia”, crede Aaron David Miller.

Dar declaraţia lui Biden referitoare la Putin pare să ofere şi un indiciu despre viziunea actuală a preşedintelui american şi o parte din felul în care administraţia sa se gândeşte la liderul de la Kremlin.

Michael O’Hanlon, cercetător senior la Brookings Institution şi autor al cărţii „The Art of War in an Age of Peace: U.S. Grand Strategy and Resolute Restraint”, se declară îngrijorat.

„Singura modalitate de a încheia războiul este să negociezi cu acest tip. Când spui că despre acest tip că trebuie să plece, în esenţă declari că nu vei face afaceri cu el. Oricât de atrăgător ar fi la nivel emoţional, nu se va întâmpla acest lucru. Nu putem controla (plecarea lui Putin de la putere, n. red.) şi probabil că nu va avea loc în curând”, spune el.

În ultimele săptămâni, retorica lui Biden faţă de Putin - căruia i-a spus cândva în faţă: „Nu cred că ai suflet” - s-a înăsprit în mod evident, liderul de la Casa Albă spunând despre omologul său de la Kremlin că este un „măcelar”, un „bătăuş pur” şi un „dictator criminal” care duce un război imoral în Ucraina.

Joe Biden şi Vladimir Putin înainte de summitul de la Geneva din iunie 2021 FOTO EPA-EFE

O cale de urmat?

De asemenea, este în concordanţă cu comportamentul lui Biden, care uneori articulează calea politică de urmat înainte ca asistenţii săi să fie pregătiţi. După ce Biden l-a numit săptămâna trecută „criminal de război” pe Putin, consilierii săi au declarat că el „vorbeşte din inimă”. Dar, în câteva zile, poziţia administraţiei Biden s-a schimbat, Blinken catalogându-l la rândul său pe Putin drept un „criminal de război” şi dându-şi acceptul pentru publicarea unei evaluări despre crimele de război comise de armata rusă în Ucraina. Aşadar, discursul privind înlăturarea de la putere a lui Putin ar putea fi văzut ca următorul pas logic.

Întrebat despre declaraţia lui Biden, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut doar un scurt comentariu: „Nu este decizia lui Biden. Preşedintele Rusiei este ales de ruşi”.

Însă unii oficiali, atât din Statele Unite, cât şi din străinătate, spun că această declaraţie este o recunoaştere sinceră a realităţii - probabil că Statele Unite nu vor avea niciodată o relaţie normală cu Putin după ce armata acestuia a invadat Ucraina. 

Dar cea mai mare îngrijorare constă în faptul că, pe termen scurt, retorica lui Biden ar putea îngreuna găsirea unei căi diplomatice pentru încheierea războiului.

„Ar trebui să existe două priorităţi în acest moment: încheierea războiului în condiţiile pe care Ucraina le poate accepta şi descurajarea oricărei escaladări din partea lui Putin. Acest comentariu este în contradicţie cu ambele obiective”, susţine fostul diplomat american Richard Haas.

„În esenţă, îl descurajează pe Putin de la orice compromis. Şi confirmă cele mai mari temeri ale lui, şi anume că acest lucru caută Statele Unite: eliminarea lui şi schimbarea sistemică”, insistă el.

Analistul de politică externă David Rothkopf compară discursul lui Biden de la Varşovia cu discursul susţinut de John F. Kennedy în 1963 la Berlin.

„În cuvintele lui Biden există un sâmbure de adevăr. Vladimir Putin nu poate să distrugă o ţară, să omoare zeci de mii de civili, să comită crime de război în serie şi să se aştepte să fie primit înapoi în comunitatea internaţională. Dacă Rusia vrea să facă parte din comunitatea internaţională, atunci va trebui să facă o schimbare”, comentează Rothkopf, subliniind că preşedintele american nu a greşit, iar declaraţia referitoare la Putin nu trebuie să prevaleze asupra părţilor mai importante ale discursului de la Varşovia.