Rusia ameninţă NATO cu arsenalul strategic

Vladimir Putin întăreşte forţele nucleare pentru o ripostă rapidă Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile legislative, preşedintele Vladimir Putin a reluat

Vladimir Putin întăreşte forţele nucleare pentru o ripostă rapidă

Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile legislative, preşedintele Vladimir Putin a reluat ameninţările la adresa "'inamicilor'' Rusiei. Liderul de la Kremlin a declarat că forţele nucleare ruseşti trebuie să fie pregătite să riposteze la orice agresiune, avertizând că Moscova nu va rămâne indiferentă la apropierea NATO de graniţele Rusiei.

Moscova nu-şi poate permite să rămână impasibilă când ţări ale NATO îşi umflă muşchii la graniţele Rusiei, a declarat preşedintele Putin, la o întâlnire cu responsabili militari de rang înalt, relatează Reuters.

"Încălcând înţelegerile convenite anterior, anumite state şi ţări îşi sporesc resursele militare în apropierea graniţelor noastre. Iar în acest timp propunerile ruse, cum a fost cea cu privire la crearea unui scut antirachetă comun cu SUA, rămân, din păcate, fără niciun răspuns'', a precizat Putin.

El a avertizat că Rusia îşi va spori capacitatea de apărare a forţelor strategice pentru a da o replică rapidă şi adecvată oricărei agresiuni. Ameninţările liderului de la Kremlin vin pe fondul disputelor dintre Moscova şi Occident privind intenţia Washingtonului de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în Europa.

Moscova susţine că acest sistem reprezintă o ameninţare clară pentru teritoriul său, la fel ca şi amplasarea bazelor SUA în România şi Bulgaria.

CFE, o afacere bună pentru Moscova

Putin a mai afirmat că una dintre "măsurile adecvate faţă de umflarea muşchilor'' de către unele state NATO a fost suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind forţele convenţionale în Europa (CFE).

"'Noi nu vom mai face nimic în mod unilateral, de vreme ce partenerii noştri nu numai că nu au ratificat varianta adaptată a CFE, dar nici măcar nu au semnat documentul, iar noi nu vom aştepta acest lucru cu anii", a declarat Putin, adăugând: "A fost o afacere bună pentru noi". Tratatul CFE, unul dintre textele esenţiale care reglementează securitatea în Europa de la sfârşitul Războiului Rece, a fost semnat în 1990 de ţările NATO şi cele din Pactul de la Varşovia, cu un an înainte de căderea URSS. Acesta a fost adaptat în 1999 la Istanbul pentru a ţine cont de dispariţia blocului sovietic.

Dar ţările NATO nu au ratificat această versiune revizuită, argumentând cu menţinerea trupelor ruse din regiunile separatiste proruse ale Georgiei şi Republicii Moldova. Rusia şi-a retras complet efectivele din Georgia, dar refuză să facă acelaşi lucru în cazul trupelor sale din Transnistria. Nemulţumită de apropierea prezenţei militare a NATO la frontierele sale şi de proiectul scutului antirachetă în Europa, Moscova vrea să suspende aplicarea tratatului începând din 12 decembrie.

Cu ce se mândresc ruşii

Forţele strategice nucleare ruseşti sunt compuse din Armata 27 Rachete de Gardă, cu punctul de comandă la Vladimir, Armata 31 Rachete, având comandamentul la Orenburg, şi Armata 33 Rachete de Gardă, cu baza la Omsk.

Cele 15 divizii din componenţa acestor armate sunt dotate cu 627 de rachete intercontinentale operaţionale, care pot purta 2.429 de focoase nucleare. Ruşii dispun de cinci tipuri de rachete intercontinentale: trei care poartă focoase multiple ghidate independent la ţintă (SS-18 şi SS-24, cu câte 10 focoase, şi SS-19, cu şase focoase şi două tipuri, care au un singur focos, SS-25 Topol şi SS-27 Topol-M).