Războiul dronelor: Libia, Arabia Saudită, Irak, Venezuela

Războiul dronelor: Libia, Arabia Saudită, Irak, Venezuela

FOTO Arhivă

Numită de experţii militari arma săracului, drona a devenit un mijloc de luptă destul de eficient şi poate fi o ameninţare serioasă la adresa securităţii mondiale indiferent de locul atacului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dronele capătă o importanţă tot mai mare în războaiele duse în prezent. În Libia, de exemplu, au înlocuit avioanele de luptă pe cer în ultimele patru luni. Constatând acest fapt, emisarul ONU pentru Libia a declarat că spaţiul aerian al acestei ţări din nordul Africii a devenit „cel mai mare teatru de război cu drone din lume“. Potrivit diplomatului libanez Ghassan Salamé, cel puţin 900 de atacuri cu drone au avut loc în teritoriul libian de la începutul verii: circa 600 de o parte şi circa 300 de cealaltă parte. El nu a precizat care dintre tabere a efectuat cele mai multe atacuri. În Libia, forţele mareşalului Haftar duc din 4 aprilie o ofensivă împotriva Guvernului de Uniune Naţională (GNA), recunoscut de comunitatea internaţională, o ofensivă soldată până acum cu peste 1.000 de morţi şi peste 120.000 de strămutaţi.

În opinia expertului militar Arnaud Delalande, cele două părţi au recurs la drone pentru a nu-şi pierde poziţia în spaţiu. „Ţinând cont de folosirea intensivă a mijloacelor aeriene în prima lună a ofensivei (…), majoritatea avioanelor de luptă ale celor două forţe sunt acum imobilizate la sol pentru mentenanţă. Nedorind să rămână fără putere aeriană, Haftar şi GNA s-au orientat de urgenţă către un alt tip de dispozitiv, şi anume către drone“, explică Delalande pentru AFP.

Însă cerul libian nu este doar un spaţiu de luptă între două forţe locale, ci şi între forţe externe. În timp ce mareşalul Haftar ridică în aer drone Wing Loong de fabricaţie chineză obţinute de la Emiratele Arabe Unite, GNA îi răspunde cu drone Bayraktar produse şi furnizate de Turcia.

În faţa acestei situaţii, ONU îndeamnă părţile beligerante să depună armele şi să relanseze procesul de pace, aşteptat la Tripoli încă din februarie 2011, de la declanşarea primului război civil libian, încheiat cu moartea dictatorului Muammar al-Gaddafi.

Un risc pentru securitatea globală

Pe lângă dronele militare, cele civile sunt folosite la fel de intens împotriva adversarilor. Create în scopuri recreative sau sportive, aceste dispozitive au devenit o armă de temut şi un pericol chiar şi pentru securitatea globală. Cazul Arabiei Saudite este elocvent în acest sens. Trei atacuri cu drone au vizat teritoriul saudit în ultimele cinci luni, în pofida celor 65 de miliarde de dolari investite anul trecut de Riad în apărare. Cel din 14 septembrie, atribuit rebelilor houthi din Yemen, a fost devastator pentru industria petrolieră saudită. În timp ce zeci de drone distrugeau instalaţii ale companiei Aramco, bateriile americane Patriot nu detectau nicio ameninţare.

Atacul cu drone împotriva Aramco FOTO Twitter

„O cohortă de zeci de drone civile poate fi comandată cu o uşurinţă tulburătoare. Este suficient să descarci liniile de cod potrivite, chiar un software bun şi să ai acces la internet. Apoi doi piloţi sunt îndeajuns!“, spune Stéphane Chatton, un expert în securitate care a activat în Irak.

Şi uite aşa economia mondială poate ajunge în pericol, cum a existat riscul, în premieră în istorie, în cazul Arabiei Saudite.

Rebelii houthi din Yemen au revendicat atacurile cu drone împotriva Aramco, dar Riadul şi Washingtonul îşi îndreaptă acuzaţiile către principalul lor sponsor, regimul de la Teheran.

Până la houthi, dronele civile au fost testate cu succes în scopuri militare de jihadiştii din Statul Islamic (SI). „Ei sunt primii care au utilizat drone civile Phantom 3 sau 4 pentru a observa“ în câmpul inamicilor, afirmă Chatton pentru „Paris Match“. Apoi, pe măsură ce constructorii au îmbunătăţit autonomia bateriilor şi implicit raza de acţiune, teroriştii le-au găsit alte întrebuinţări pe câmpul de luptă. Modificându-le puţin, Statul Islamic a făcut din ele adevărate lansatoare de grenade în Bătălia pentru Mosul (16 octombrie 2017 - 20 iulie 2017). În paralel, le-a echipat cu un sistem de ghidare a „maşinilor sinucigaşe“. La Mosul, „efectul psihologic a fost considerabil asupra trupelor de la sol“, susţin surse din teren pentru „Paris Match“.

Dronele l-au ameninţat şi pe preşedintele contestat al Venezuelei, socialistul Nicolas Maduro, chiar în timpul susţinerii unui discurs la o paradă militară organizată la Caracas în august anul trecut (video mai jos). Momentul atacului a fost surprins în direct, cu explozii puternice, militari adăpostindu-se, un preşedinte panicat şi evacuat de urgenţă din calea unor dispozitive înarmate cu explozibili. Nicolas Maduro a denunţat o tentativă de asasinare şi l-a învinovăţit pe omologul său columbian de la acea vreme, Juan Manuel Santos.

Sisteme antidrone

Drona este o armă care provoacă pagube considerabile cu cheltuieili foarte mici. Dacă un avion de luptă Rafale costă 74 de milioane de euro, o dronă civilă poate fi transformată în armă doar cu câteva mii de euro.

„Toate serviciile sunt îngrijorate“ de aceste dispozitive, afirmă Stéphane Chatton.

Ori, după atacul din Arabia Saudită, NATO a avertizat că Uniunea Europeană nu este pregătită de contracararea dronelor.

Astfel, după investiţii masive în sisteme de apărare antiaeriană, acum sunt necesare investiţii în sisteme antidronă. Franţa şi Columbia tocmai au apelat la soluţia antidronă dezvoltată de CerbAir.

Totuşi, soluţia nu este disponibilă pentru toţi, mai ales pentru companii, din cauza lipsei cadrului legal. „Întreprinderile dornice să se protejeze nu au un cadru legal care să le permită să neutralizeze o dronă. Doar statul are această putere“, spune Thomas Gueudet, de la CerbAir.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: