Şi asta se întâmplă în paralel cu situaţia din Hong Kong şi pierderea dramatică a controlului local în favoarea democraţilor şi reformatorilor, în timp ce existenţa taberelor de reeducare ale uigurilor şi expunerea procedeelor de acţiune ale Chinei în aceste facilităţi au zdruncinat puternic credibilitatea statului comunist.

60 de miliarde de dolari scăderea încasărilor Chinei numai din produse industriale pe primele 8 luni ale anului

Traversăm astăzi una din cele mai complicate perioade de la bătăliile pe taxe şi impozite comerciale la nivel global din anii 30: războiul sino-american, declanşat în faza sa activă acum 17 luni de către SUA. Şi, indiferent de modul în care va fi soluţionată această primă etapă a acordului, despre care s-a vorbit de luna trecută ca fiind spre finalizare, sau chiar încheierea acordul complet, problemele rivalităţilor economice şi comerciale între Washington şi Beijing, ca şi cele politice, de la baza lor, vor rămâne.

Este o rivalitate perenă care ameninţă să însoţească această perioadă istorică pe o durată de una- două decade, mai ales că substratul politic şi rivalităţile militare din Marea Chinei de Sud şi Est vin să dubleze situaţia economică şi motivaţiile care îi dau dimensiunea retrânsă, comercială.

Miercuri, China a anunţat o cădere dramatică a profiturilor pe primele 8 luni ale anului la un nivel de 9.9%, respectiv o scădere cu 427,56 miliarde de yuani, echivalentul a 60,74 miliarde de dolari. Motivele directe sunt reducerea cererii şi efectele şi presiunile războiului comercial cu Statele Unite.

Această scădere la produsele industriale se suprapune – ca să nu spunem direct că determină sau e accentuată de - scăderea comerţului global în luna septembrie cu 1,3%, faţă de o creştere în august cu 0.5%, potrivit CPB World Trade Monitor, iar perspectivele negocierilor şi întârzierii încheierii unui acord par suicidare pentru economia chineză şi, deopotrivă, pentru economia mondială.

La 15 decembrie, un nou val de taxe, dacă nu se ajunge la un acord

Statele Unite au pe masă foarte multe teme de nemulţumire faţă de China la nivel comercial, dar fiind vorba despre un acord comercial atât de mare, ca dimensiuni financiare şi volum, atât de extins şi cu o tematică atât de variată, Preşedintele Donald Trump a preferat să o abordeze pe tranşe şi nivele de dificultate, asta şi din nevoia de a putea livra, la intervale regulate şi nu foarte lungi, victorii de etapă. Ei bine, negociatorii celor două părţi au reuşit să acopere, cât de cât, doar prima fază a acordului, care priveşte lucrurile simple, în măsura în care un deficit comercial de 500 miliarde de dolari e un asemenea lucru simplu de rezolvat.

Nici aici lucrurile nu sunt încă clare, dar aşteaptă pe masă pentru fazele următoare temele transferurilor forţate de tehnologie – faza a doua a negocierilor – furtul de proprietate intelectuală (cu tot cu componenta preluării big data şi a datelor personale ale cetăţenilor americani şi ai lumii), hackingul şi atacurile cibernetice, manipularea monedei şi limitarea participării investitorilor în companiile financiare locale, pe piaţa de capital.

Până atunci, negocierile sunt blocate la presiunile Chinei faţă de SUA pentru a reduce substanţial suprataxa de 15% pentru produse valorând 125 miliarde de dolari, implementată la 1 septembrie şi 25% taxe pentru produsele industriale şi importuri din China în SUA, sancţiune anterioară. În plus, dacă această primă fază a acordului nu e realizată până la 15 decembrie, Preşedintele Trump trebuie să decidă asupra introducerii unei noi creşteri de taxe cu care a ameninţat deja, de 15% pentru produse valorând 160 miliarde importuri din China.

Donald Trump a ieşit public pentru a calma pieţele

În urma situaţiei anunţate miercuri de China, marţi(la Washington, pe alt fus orar, dar la interval de ore) Preşedintele american a anunţat public despre o discuţie telefonică între negociatori care “aduce foarte aproape” prima fază de un acord. A fost doar un anunţ politic, pentru a elibera presiunile noi de pe pieţe, şi nu întâmplător bursele au crescut substanţial după acest anunţ.

Convorbirea telefonică a avut loc între reprezentantul special pentru comerţ, Robert Lighthizer şi Secretarul Trezorerie, Ministrul Finanţelor în SUA, Steven Mnuchin, de partea americană, cu vicepremierul chinez Liu. Partea chineză a anunţat că această convorbire a fost auzită şi la ea au participat şi ministrul comerţului, Zhong Shan, guvernatorul băncii centrale a Chinei, Yi Gang, şi şeful adjunct al planificării statale în China, Ning Jizhe.

În ciuda anunţului optimist al Preşedintelui american, comunicatul oficial american susţine că negociatorii “au discutat preocupările fundamentale” şi “au ajuns la un consens despre cum pot să rezolve aceste probleme”, “fiind de acord să continue conversaţia”. O formula foarte diplomatică de a linişti investitorii, dar care comunică faptul că suntem încă departe de un acord.

Dacă mai putem aici la socoteală şi refuzul politicos şi amânarea vizitei la Beijing a lui Lighthizer şi Mnuchin, având în vedere că o asemenea vizită se poate face doar dacă există "o şansă reală de a ajunge la un acord final", putem realiza dimensiunea problemelor şi distanţa faţă de o soluţie, indiferent de voinţa liderilor politici de a încheia conflictul comercial dintre China şi SUA cât mai repede.

Hong Kong şi taberele de reeducare pentru uiguri – un context de imagine dezastruos pentru China

Dar aceasta nu este singura preocupare a Chinei. Alegerile din Hong Kong de duminică au arătat că 90% din voturile din Consiliul districtual au fost câştigate de democraţi şi, chiar dacă e vorba despre un Consiliu cu rol consultativ, presiunea faţă de guvernatorul chinez al regiunii a crescut dramatic, după violenţele din stradă. Preşedintele Trump nu a ezitat să salute această situaţie şi să ceară, în paralel cu anunţul care slăbea presiunile asupra Chinei, ca Preşedintele Xi să se implice şi să soluţioneze situaţia din exclava administrată de China, după preluarea de la Marea Britanie, anunţând sprijinul Washingtonului faţă de protestatari.

Intervenţia vine după ce Congresul american a votat Hong Kong Rights and Democracy Act, o lege care susţine mişcările de protest, fapt ce a determinat în ajun chemarea ambasadorului american la Beijing, Terry Branstad, la MAE chinez pentru a i se înmâna o notă de protest în legătură cu actul votat care “reprezintă o ingerinţă în treburile interne” ale Chinei.

În plus, suntem după nu mai mult de 10 zile de când asociaţiile internaţionale de apărare a drepturilor omului, urmate de mass media globală, au prezentat acţiunile scandaloase ale regimului chinez împotriva populaţiei uigure, de religie islamică, din provincia Xinjiang în taberele de reeducare ale sistemului comunist chinez. Ambele elemente sunt unele de subminare gravă a imaginii Chinei care nu ajută în poziţia sa de negociere oricum slăbită în războiul comercial cu SUA.

Trebuie spus, în egală măsură, că acţiunile Washingtonului au o componentă strategică, aceea de a bloca preluarea primei poziţii în economia globală de către China. Iar posibilele consecinţe pot fi foarte grave, dincolo de recesiunea globală şi costuri pentru ambele state antrenate în războiul comercial: decuplarea celor două economii, creşterea preţurilor produselor altădată cumpărate din China pe piaţa americană, creşterea deficitelor SUA faţă de alte state – problema e structurală, iar SUA are deficite cu nu mai puţin de 102 state ale lumii – şi nivelul scăzut al economisirii în SUA.