Navele de război ruseşti au părăsit portul sirian Tartus în aşteptarea loviturilor americane? Şeful NATO încearcă să convingă Turcia VIDEO

Portalul Internaţional de Imagine prin Satelit a publicat două fotografii din care reiese că navele de război ruseşti părăsesc portul Tartus din Siria. Ministerul rus al Apărării nu a confirmat încă relocarea forţelor sale navale de la Tartus.

Una dintre imagini arată şapte nave în port, două nave anti-submarin Gracionok şi două submarine diesel. Cealaltă imagine, datată 11 aprilie, arată portul aproape gol. Portalul afirmă că aproape toate navele au părăsit Tartus, un singur submarin rămas în port.

"Dispariţia majorităţii navelor marinei ruse din portul sirian Tartus.  În prezent, navele marinei ruse care lipsesc din cea de-a doua imagine s-au deplasat pe mare din cauza posibilelor atacuri. A mai rămas doar un singur submarin din clasa Kilo ", scrie portalul în explicaţia foto.

La Tartus, ceea ce era anterior o instalaţie portuară destinată Marinei ruse a devenit „o bază navală rusă permanentă“. Aici armata rusă a instalat baterii de apărare antiaeriană de tip S-300.

 Moscova dispune şi de baza militară de la Hmeimim - amenajată în pripă la marginea unui aeroport civil în vara lui 2015 cu scopul de a găzdui avioane ruse, a devenit o bază permanentă a armatei ruse în ianuarie 2017, în baza unui acord între Damasc şi Moscova, trecând sub jurisdicţie rusă.

 Cu scopul de a asigura apărarea bazei sale de la Hmeimim, Rusia şi-a instalat, în noiembrie 2015 foarte modernele baterii de apărare antiaeriană de tip S-400, pe care le consideră „perla coroanei“. Armata a desfăşurat, de asemenea, mijloace mobile de apărare antiaeriană - Panţir şi Tor M1.
 

Ministerul rus al Apărării nici nu a confirmat nici nu a negat încă informaţia privind relocarea forţelor navale ruse staţionate în Tartus.

Navele ruseşti ar fi putut părăsi baza Tartus doar din motive de securitate în regiune, a declarat Dmitri Belik, deputat în Duma rusă (camera inferioară a parlamentului rus).

"Informaţiile potrivit cărora navele ruseşti au părăsit Tartus indică doar faptul că baza noastră este strategică în asigurarea securităţii Siriei şi a contingentului nostru militar, astfel încât navele ruseşti ar putea îndeplini anumite sarcini pentru asigurarea securităţii, stabilităţii, securităţii şi păcii în regiune ", a declarat Belik reporterilor.

"Îmi pare rău, dar nu există nici o dispariţie aici. Cele mai multe dintre aceste nave sunt în rotaţie permanentă. De exemplu, Pijma aşteaptă ca ceaţa să dispară pentru a intra în Bosfor. Nava centrală neidentificată este Sparta. Ropucia îndeplineşte sarcinile prevăzute. Nu există nicio dispariţie pe aceste imagini ", a scris deputatul .

Rusia susţine că dispune în Siria de suficiente mijloace pentru de apărare. În Tartus şi Hmeimim grupul militar rus are în dotare sisteme antiaeriene şi anti-rachetă eficiente, S-300 şi S-400, precum şi avioane de vânătoare Su-30SM.

Caracteristicile sistemului de apărare antiaeriană a Siriei nu permite protejarea întregului teritoriu al ţării. Cu toate acestea, sateliţii ruşi şi avionul de recunoaştere prin radiolocaţie, în combinaţie cu sistemul de apărare antiaeriană a Siriei, vor permite crearea unei reţele suficiente pentru protejarea de loviturile cu Tomahawk. Aici ar trebui să luăm în considerare capacităţile sistemelor de rachetă Bastion, aflate pe ţărm, şi a submarinelor ruse din Marea Mediterană, susţine analistul militar rus, Aleksander Hrolenko,

El mai spune că atacul din noaptea de 9 aprilie când două avioane F-15 ale forţelor aeriene ale Israelului au lansat, din spaţiul aerian al Libanului, rachete ghidate asupra aerodromului Tifor din provincia Homs au avut scopul de testare a sistemului de apărare antiaeriană în ajunul atacului coaliţiei americane asupra obiectelor militare ale Siriei şi, nu se exclude, asupra poziţiilor aliaţilor Damascului.

Atunci, sistemele de apărare antiaeriană au reuşit să distrugă cinci rachete, iar aerodromul a fost lovit doar de trei. În urma atacului au decedat şi au fost rănite 14 persoane, inclusiv militari iranieni.

Atacul cu rachete din 9 aprilie se evidenţiază prin faptul că baza aeriană din Tifor reprezintă zeci de obiecte fortificate, concentrate pe o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi. Opt rachete israeliene nu erau suficiente pentru provocarea unor daune substanţiale.

Spre comparaţie, acum un an, baza aeriană siriană Shairat (aflată în aceeaşi provincie) a fost atacată de americani cu 59 de rachete de croazieră Tomahawk, fără a reuşi să provoace daune.

Aliaţii vor să folosească baza de la Incirlik

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, va ajunge luni la Ankara pentru a încerca să convingă autorităţile turce ca forţele statelor NATO să poată utiliza baza aeriană de la Incirlik în cazul unei operaţiuni efectuate de Statele Unite şi aliaţii săi din Siria, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei turce.

Şeful NATO urmează să se întâlnească cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, cu şeful Statului Major al Armatei, Hulusi Akar, cu Ministrul de Externe Mevlut Cavusoglu şi cu Ministrul Apărării Nurettin Canikli. Discuţiile ar trebui să se concentreze asupra relaţiilor dintre Turcia şi NATO, lupta împotriva terorismului, operaţiunea militară a Turciei numită Ramura de Măslin împotriva kurzilor din Siria şi pregătirea summitului NATO de la Bruxelles din 11 şi 12 iulie.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi omologul său american Donald Trump au vorbit, miercuri seară, intr-o convorbire telefonică, de spre criza din Siria, a declarat o sursă apropiată preşedinţiei turce, potrivit AFP.

Cei doi şefi de stat au organizat un "schimb de opinii cu privire la ultimele evoluţii din Siria", potrivit acestei surse, care nu a oferit insă detalii suplimentare.

La rândul său, Turcia, un actor cheie în dosarul sirian, a cerut miercuri ca Moscova şi Washingtonului să oprească lupta cu privire la posibilele lovituri împotriva Damascului.
Forţele militare americane şi aliate, poziţionate pentru a lovi în Siria

Două distrugătoare americane dotate cu rachete Tomahawk sunt poziţionate pentru a ataca Siria, relatează CNN, în situaţia în care, într-adevăr, Preşedintele Trump va ordona un atac asupra forţelor guvernamentale siriene.

Opţiunile de atac americane nu s-ar limita, însă, la cele două distrugătoare (oricum suficiente pentru a lansa un baraj de zeci de rachete). Statele Unite are mai avea la dispoziţie şi avioanele de lupta F-22, staţionate în baza Al Udeid Air Base din Qatar, şi care ar putea ataca ţinte din Siria chiar din spaţiul aerian Iordanian (foarte probabil în afara razei rachetelor ruseşti S-400). Nu în ultimul rând, ar mai avea şi submarine ale Flotei a Şasea din Mediterană, de asemenea dotate cu rachete Tomahawk.

Alături de forţele americane dispuse pentru a interveni ar fi şi forţe franceze şi britanice. Franţa, de exemplu, are avione Rafale staţionate în Iordania, utilizate anterior împotriva Statului Islamic. Iar Marea Britanie are avioane staţionate tot la Al Udeid Air Base, din Qatar, precum şi în Cipru.

În situaţia în care Washington-ul ar decide să răspundă cu forţă militară, ar rămâne de văzut exact care ar fi ţinta. Asta pentru că un atac asupra unor instalaţii de stocare a armelor chimice nu ar face altceva decât să disperseze agenţii chimici în aer, nu să îi şi distrugă. Pentru acest lucru ar fi necesară arderea lor la temperaturi ridicate, pe perioade îndelungate, utilizând instalaţii specializate.

Statele Unite a mai efectuat un atac cu rachete Tomahawk asupra unor ţinte guvernamentale siriene, cu exact un an în urmă, şi tot ca urmare a unui atac chimic care a avut loc în Idlib, din nord-vestul Siriei. Atunci, Statele Unite nu a vizat ţinte centre de stocare sau de producţie a agenţilor chimici, ci ţinte militare.

Germania nu se va alătura operaţiunilor militare din Siria

Germania nu va participa într-o eventuală operaţiune militară pe teritoriul Siriei, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu premierul Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen.

Cu toate acestea, ea a specificat că executivul german va face totul pentru „a semnaliza că utilizarea armelor chimice este inadmisibilă"."Există multe indicii că regimul seria a utilizat astfel de arme", citează o declaraţia a cancelarului publicaţia Sueddeutsche Zeitung.

Merkel a subliniat că Berlinul mizează pe investigarea incidentului din oraşul sirian Duma de către experţii Organizaţiei pentru interzicerea armelor chimice (OPCW).

Germania se aşteaptă să fie consultată înainte ca vreunul din aliaţii occidentali să întreprindă un atac împotriva forţelor preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a declarat joi ministrul german de externe Heiko Maas, explicând că aliaţii occidentali trebuie să aibă o poziţie comună în această privinţă, transmite Reuters.

“Este important, în acelaşi timp, să fie menţinută presiunea asupra Rusiei', le-a declarat Maas reporterilor la Dublin, după întâlnirea cu omologul său irlandez, Simon Coveney. 'Dacă vrem să facem acest lucru, noi, partenerii occidentali, nu putem avea abordări divergente2 » a subliniat ministrul german.

“Trebuie să ne armonizăm acţiunile şi, dacă ţări individuale întreprind o acţiune anume, m-aş aştepta ca ele să consulte guvernul german “, a afirmat Maas.

În opinia sa,  “ este iluzoriu să se creadă că poţi creşte presiunea asupra cuiva fără să te asiguri că toată comunitatea occidentală vorbeşte cu o singură voce“. “ Cred că este extrem de important“, a subliniat Heiko Maas.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german a declarat că Angela Merkel a discutat cu preşedintele francez Emmanuel Macron despre presupusul atac chimic de la 7 aprilie din Siria şi şi-a exprimat îngrijorarea legată erodarea capacităţii comunităţii internaţionale de a interzice folosirea armelor chimice.