De aceea mă întreb -ocazie cu care mă adresez fără speranţă şi instituţiilor abilitate ale statului nostru- de ce nu reacţionăm la o acuzaţie explicită deosebit de gravă şi cu multiple relevanţe în multe domenii, inclusiv în cel al securităţii naţionale: conform datelor publicate de un prestigios institut american, România se află pe pe două „liste scurte“ cu primele 20 de naţiuni ale lumii care, până pe 3 mai 2021, 1. au înregistrat cel mai mare număr de decese din cauza pandemiei cu Covid-19; 2. ţările care au înregistrat cel mai înalt procent de mortalitate la 100.000 de locuitori până în această lună a anului 2021.

Diferenţele prezentate sunt deosebit de importante între ceea ce ar fi fost raportat public şi ce s-a întâmplat în realitate. Desigur, nu numai la noi. Mai sunt şi alţii? Ca să ne lămurim cum stau lucrurile, aveţi aici studiul integral publicat de către experţii de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHMN), centru independent de cercetare în domeniul sănătăţii al Universităţii din Washington. Veţi vedea descrise foarte precis criteriile pe baza cărora au fost realizate măsurătorile şi evaluările milioanelor de date din întreaga lume, evident oficiale şi oferite prin bunăvoinţa responsabililor din domeniul sănătăţii, aşa cum se găseau prin lunile februarie-martie-aprilie în bazele de date care sintetizau coordonatele specifice în zona Covid-19, inclusiv, cel puţin la noi, atât de mult discutatele liste oficiale cu decese. Contestate chiar de ministrul sănătăţii de la acea vreme. Interesant, după ştiinţa mea, a fost că ministrul Voiculescu a fost singurul dintre omologii săi pe plan mondial care lansa un mesaj care, cu săptămâni în avans, confirma că ce zic băieţii americani în studiul respectiv este susţinut de poziţia domniei-sale care reprezenta poziţia Guvernului din care făcea parte.

Priviţi:

Country

Total COVID-19 deaths

Reported COVID-19 deaths

United States of America

905,289

574,043

India

654,395

221,181

Mexico

617,127

217,694

Brazil

595,903

408,680

Russian Federation

593,610

109,334

United Kingdom

209,661

150,519

Italy

175,832

121,257

Iran

174,177

72,906

Egypt

170,041

13,529

South Africa

160,452

54,390

Poland

149,855

68,237

Peru

147,765

62,739

Ukraine

138,507

46,737

France

132,680

105,506

Spain

123,786

85,365

Germany

120,729

83,256

Indonesia

115,743

45,938

Japan

108,320

10,390

Romania

87,649

28,382

Kazakhstan

81,696

5,620


Table 2. The 20 countries with the highest death rates due to COVID-19 (deaths per 100,000), March 2020 to May 2021

Country

Total COVID-19 death rate

Reported COVID-19 death rate

Azerbaijan

648.8

44.6

Bosnia and Herzegovina

587.2

262.1

Bulgaria

544.5

238.7

Albania

525.7

88.0

Mexico

493.9

174.2

North Macedonia

467.9

230.0

Belarus

459.6

27.1

Romania

455.6

147.5

Kazakhstan

444.2

30.6

Peru

434.7

184.6

Slovakia

427.6

216.6

Russian Federation

404.6

74.5

Lithuania

395.1

141.7

Poland

389.9

177.5

Czechia

386.8

276.0

Hungary

386.7

288.2

Republic of Moldova

377.6

158.4

Montenegro

338.1

242.0

Ukraine

314.5

106.1

Latvia

312.6

111.9

 

 

Şi, în logica demonstraţiei americane, ajungem aici, la această curbă crescândă şi nu în descreştere a numărului de decese totale sau a celor raportate pe plan mondial provocate de pandemie.

Ce relevanţă au aceste date în domeniul securităţii naţionale şi de ce nu cred că, măcar în acest caz, indiferenţa proverbială predată de strămoşeasca înţelepciune mioritică sub forma zicerii „morţii cu morţii, vii cu vii“ poate că nu ar fi bine să mai acopere non-zicerile şi non-facerile guvernamentale? Deoarece, după părerea mea de foarte umil ziarist, în aceste statistice, ascuns adânc sub straturi multiple de protecţie, se află baza unei alte analize, cea legată de rezilienţa sistemului naţional de securitate, începând cu nivelul securităţii sanitare şi ajungând la cel al capacităţii de asigurare a supravieţuirii naţionale în caz de diverse conflicte intense, purtate cu arme convenţionale sau nu.

Dacă, fie şi pentru o secundă, acceptaţi acest argument, atunci am putea merge puţin mai departe: asemenea statistici pot arăta, spre exemplu, honni soit qui mal y pense, că - odată confruntată cu contestări majore la adresa capacităţii de a gera politic pandemia, de a fi asigurat la timp şi complet rezervele necesare (materiale şi umane) - un guvern ar decide, Doamne fereşte şi apără, să spună că au fost înregistrate mai puţine decese pentru a demonstra astfel adecvarea mijloacelor existente la dimensiunea ameninţării. În plus, dacă cifrele reale ar fi cele din studiul american, atunci în bugetele pe anii viitori ar trebui să fie alocate sume crescute pentru domeniul sănătăţii, construcţiei de spitale şi altor prostii de acest gen, în loc să existe fondurile pentru achiziţiile militare, oricum prioritare în orice sezon.

În fine, mai există un motiv pentru care acest studiu începe să fie discutat în sistem de urgenţă: ceea ce apare nou acum ca avertisment global venit din India. Ieri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că a clasificat în mod oficial tripla variantă mutantă de Covid-19, extrem de contagioasă, drept risc global de sănătate“. Azi vor fi date mai multe detalii despre această variantă a virusului, cunoscută sub numele de B.1.617, dar ceea ce se ştie deja este că se răspândeşte cu mult mai uşor şi cu mai mare viteză decât varianta iniţială şi că, cel mai grav dintre toate, cum declarau experţii de la OMS, iese din raza de protecţie asigurată de vaccinurile folosite în acest moment. Ştirea este teribil de îngrijorătoare venind din ţara cu o populaţie de un miliard 450 milioane persoane şi unde, cel puţin din datele oficiale preluate din zonele care pot fi recenzate, se înregistrează 3879 de decese zilnic, cu o medie de aproximativ 391.000 cazuri pe zi în ultimele 10 zile, cu o creştere de 4% faţă de săptămâna trecută, după datele comunicate de John Hopkins University.

Problema se agravează din cauza faptului că, din acest moment, se pune la modul cu adevărat dramatic întrebarea cât vor rezista structurile sanitare din ţările vecine care oricum sunt ameninţate de migraţii masive din India, chiar dacă mai multe ţări şi-au închis preventiv frontierele: Pakistanul, Sri Lanka, Bangladesh şi Nepalul. Dar s-ar putea să fie doar un paleativ deoarece, în realitate, nimeni nu poate presupune la modul realist că o eventualele migaţii masive de populaţie din India ar putea fi oprite şi că actuala combinaţie între noua triplă variantă şi „ciuperca neagră“ în plină evoluţie ar afecta masiva zonele proxime, dar şi ţările de rutele pe care se vor desfăşura viitoarele migraţii produse de frica de pandemie.