Lupta sordidă între realitatea morţilor din pandemie şi nevoia păstrării imaginii de ţară

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

În principiu, în cărţile folosite la perioada studiilor elementare de bună guvernare, se spune că este nevoie de acţiuni decise pentru apărarea brandului de ţară, a credibilităţii şi bonităţii sale.

 De aceea mă întreb -ocazie cu care mă adresez fără speranţă şi instituţiilor abilitate ale statului nostru- de ce nu reacţionăm la o acuzaţie explicită deosebit de gravă şi cu multiple relevanţe în multe domenii, inclusiv în cel al securităţii naţionale: conform datelor publicate de un prestigios institut american, România se află pe pe două „liste scurte“ cu primele 20 de naţiuni ale lumii care, până pe 3 mai 2021, 1. au înregistrat cel mai mare număr de decese din cauza pandemiei cu Covid-19; 2. ţările care au înregistrat cel mai înalt procent de mortalitate la 100.000 de locuitori până în această lună a anului 2021.

Diferenţele prezentate sunt deosebit de importante între ceea ce ar fi fost raportat public şi ce s-a întâmplat în realitate. Desigur, nu numai la noi. Mai sunt şi alţii? Ca să ne lămurim cum stau lucrurile, aveţi aici studiul integral publicat de către experţii de la Institute for Health Metrics and Evaluation (IHMN), centru independent de cercetare în domeniul sănătăţii al Universităţii din Washington. Veţi vedea descrise foarte precis criteriile pe baza cărora au fost realizate măsurătorile şi evaluările milioanelor de date din întreaga lume, evident oficiale şi oferite prin bunăvoinţa responsabililor din domeniul sănătăţii, aşa cum se găseau prin lunile februarie-martie-aprilie în bazele de date care sintetizau coordonatele specifice în zona Covid-19, inclusiv, cel puţin la noi, atât de mult discutatele liste oficiale cu decese. Contestate chiar de ministrul sănătăţii de la acea vreme. Interesant, după ştiinţa mea, a fost că ministrul Voiculescu a fost singurul dintre omologii săi pe plan mondial care lansa un mesaj care, cu săptămâni în avans, confirma că ce zic băieţii americani în studiul respectiv este susţinut de poziţia domniei-sale care reprezenta poziţia Guvernului din care făcea parte.

Priviţi:

Country Total COVID-19 deaths Reported COVID-19 deaths United States of America 905,289 574,043 India 654,395 221,181 Mexico 617,127 217,694 Brazil 595,903 408,680 Russian Federation 593,610 109,334 United Kingdom 209,661 150,519 Italy 175,832 121,257 Iran 174,177 72,906 Egypt 170,041 13,529 South Africa 160,452 54,390 Poland 149,855 68,237 Peru 147,765 62,739 Ukraine 138,507 46,737 France 132,680 105,506 Spain 123,786 85,365 Germany 120,729 83,256 Indonesia 115,743 45,938 Japan 108,320 10,390 Romania 87,649 28,382 Kazakhstan 81,696 5,620


Table 2. The 20 countries with the highest death rates due to COVID-19 (deaths per 100,000), March 2020 to May 2021

Country Total COVID-19 death rate Reported COVID-19 death rate Azerbaijan 648.8 44.6 Bosnia and Herzegovina 587.2 262.1 Bulgaria 544.5 238.7 Albania 525.7 88.0 Mexico 493.9 174.2 North Macedonia 467.9 230.0 Belarus 459.6 27.1 Romania 455.6 147.5 Kazakhstan 444.2 30.6 Peru 434.7 184.6 Slovakia 427.6 216.6 Russian Federation 404.6 74.5 Lithuania 395.1 141.7 Poland 389.9 177.5 Czechia 386.8 276.0 Hungary 386.7 288.2 Republic of Moldova 377.6 158.4 Montenegro 338.1 242.0 Ukraine 314.5 106.1 Latvia 312.6 111.9
Harta

Şi, în logica demonstraţiei americane, ajungem aici, la această curbă crescândă şi nu în descreştere a numărului de decese totale sau a celor raportate pe plan mondial provocate de pandemie.

Grafic decese Covid

Ce relevanţă au aceste date în domeniul securităţii naţionale şi de ce nu cred că, măcar în acest caz, indiferenţa proverbială predată de strămoşeasca înţelepciune mioritică sub forma zicerii „morţii cu morţii, vii cu vii“ poate că nu ar fi bine să mai acopere non-zicerile şi non-facerile guvernamentale? Deoarece, după părerea mea de foarte umil ziarist, în aceste statistice, ascuns adânc sub straturi multiple de protecţie, se află baza unei alte analize, cea legată de rezilienţa sistemului naţional de securitate, începând cu nivelul securităţii sanitare şi ajungând la cel al capacităţii de asigurare a supravieţuirii naţionale în caz de diverse conflicte intense, purtate cu arme convenţionale sau nu.

Dacă, fie şi pentru o secundă, acceptaţi acest argument, atunci am putea merge puţin mai departe: asemenea statistici pot arăta, spre exemplu, honni soit qui mal y pense, că - odată confruntată cu contestări majore la adresa capacităţii de a gera politic pandemia, de a fi asigurat la timp şi complet rezervele necesare (materiale şi umane) - un guvern ar decide, Doamne fereşte şi apără, să spună că au fost înregistrate mai puţine decese pentru a demonstra astfel adecvarea mijloacelor existente la dimensiunea ameninţării. În plus, dacă cifrele reale ar fi cele din studiul american, atunci în bugetele pe anii viitori ar trebui să fie alocate sume crescute pentru domeniul sănătăţii, construcţiei de spitale şi altor prostii de acest gen, în loc să existe fondurile pentru achiziţiile militare, oricum prioritare în orice sezon.

În fine, mai există un motiv pentru care acest studiu începe să fie discutat în sistem de urgenţă: ceea ce apare nou acum ca avertisment global venit din India. Ieri, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că a clasificat în mod oficial tripla variantă mutantă de Covid-19, extrem de contagioasă, drept risc global de sănătate“. Azi vor fi date mai multe detalii despre această variantă a virusului, cunoscută sub numele de B.1.617, dar ceea ce se ştie deja este că se răspândeşte cu mult mai uşor şi cu mai mare viteză decât varianta iniţială şi că, cel mai grav dintre toate, cum declarau experţii de la OMS, iese din raza de protecţie asigurată de vaccinurile folosite în acest moment. Ştirea este teribil de îngrijorătoare venind din ţara cu o populaţie de un miliard 450 milioane persoane şi unde, cel puţin din datele oficiale preluate din zonele care pot fi recenzate, se înregistrează 3879 de decese zilnic, cu o medie de aproximativ 391.000 cazuri pe zi în ultimele 10 zile, cu o creştere de 4% faţă de săptămâna trecută, după datele comunicate de John Hopkins University.

Problema se agravează din cauza faptului că, din acest moment, se pune la modul cu adevărat dramatic întrebarea cât vor rezista structurile sanitare din ţările vecine care oricum sunt ameninţate de migraţii masive din India, chiar dacă mai multe ţări şi-au închis preventiv frontierele: Pakistanul, Sri Lanka, Bangladesh şi Nepalul. Dar s-ar putea să fie doar un paleativ deoarece, în realitate, nimeni nu poate presupune la modul realist că o eventualele migaţii masive de populaţie din India ar putea fi oprite şi că actuala combinaţie între noua triplă variantă şi „ciuperca neagră“ în plină evoluţie ar afecta masiva zonele proxime, dar şi ţările de rutele pe care se vor desfăşura viitoarele migraţii produse de frica de pandemie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite