Serviciile de informaţii şi era comunicării globale

Mijloacele moderne de comunicare, de la iPhone la iPad, şi reţelele de socializare, precum Twitter, Facebook sau Instagram, facilitează interacţiunea şi accesul la diferite surse de informaţii, revoluţii şi schimbări de administraţii sau guverne, căderea dictatorilor dar şi alegerea noilor lideri. Contribuie, de asemenea, la dezbaterea temelor acute din societate dar oferă şi răspusuri la provocările venite din diverse surse, fie ele private sau guvernamentale, privitoare la momente de criză internaţională. Preşedinţii dau mesaje pe Facebook, prim-miniştrii şi miniştrii pe Twitter etc. Purtătorii de cuvânt mai sunt folosiţi pentru menirea pe care o au, la Washington (spre exemplu conferinţa de presă zilnică a purtătorului de cuvânt de la Departamentul de Stat sau cea de la Pentagon), la Moscova şi la Beijing.

Structura financiară globală stabilită prin Acordul semnat la Bretton Woods totaliza 20 de articole care constituiau statutul Fondului Monetar Internaţional şi stabilea de fapt liderul mondial al finanţelor globale. Ei bine, agenda revizionistă a puterilor emergente a revenit cu o nouă propunere: Banca de Investiţii în Infrastructură a Asiei (AIIB). O idee a liderilor chinezi de la Beijing. Şi cine s-ar fi aşteptat ca aceasta să primescă sprijin chiar din interiorul lumii occidentale din partea unei ţări considerată a fi unul dintre cei mai fermi aliaţi ai SUA: Marea Britanie. E vorba de decizia Londrei de a participa, în ciuda opoziţei deschise a Washingtonului, la înfiinţarea acestei bănci, AIIB, dominată de chinezi. Londra a fost urmată de o serie de ţări europene, până atunci reticente, precum Germania, Franţa, Italia, care au decis să facă acelaşi lucru. Teoretic vorbind, această bancă ar urma să finanţeze proiecte de infrastructură (faimosul proiect al noului Drum al Mătăsii), mai ales în Asia. În realitate, Beijingul o va utiliza pentru a-şi sprijini clientela politică externă şi pentru a da de lucru companiilor chinezeşti care au probleme de supracapacitate de producţie, în condiţiile în care marile proiecte de infrastructură pe plan intern s-au cam terminat, iar oraşele megalitice construite duc lipsă de locuitori. Este o poziţie scrupuloasă a unor cancelarii europene când e vorba de documente de poziţie şi discuţii despre principii legate de ţări membre ale Uniunii, inclusiv România (ceea ce nu e deloc un lucru rău!), în schimb, dintr-o dată, avem de-a face cu o poziţie flexibilă când vine vorba de China şi de miliardele de dolari pe care chinezii le pun în joc.

Lumea serviciilor, un element extrem de important în luarea deciziilor politice, este într-o nouă eră a provocărilor, în primul rând prin sursele deschise. Valorificarea acestora produce de multe ori surprize. Într-un interviu recent, şeful CIA, John O. Brennan, declara: Într-adevăr, împreună cu toate avantajele pe care le aduce era informaţiilor, ea aduce şi o serie de noi provocări ale căror implicaţii asupra misiunilor CIA merg dincolo de contracararea terorismului. Veţi întreba de ce vorbim iarăşi despre servicii? Răspunsul este simplu: de calitatea informaţiei pe care o livrează depinde decizia politică a liderilor, de jocul pe care-l fac depind relaţiile din spatele scenei, care influenţează deciziile în interesul naţional al fiecărui jucător.

Informaţia înseamnă securitate

Şeful CIA, John O. Brennan, a fost participat, recent, la o dezbatere la Consiliul pentru Relaţiile Externe, un ONG cu sediul la Washington, al cărui preşedinte este Richard Haass, unul din experţii remarcabili, apropiat al fostului secretar de stat, Colin Powell. John Brennan este şeful CIA din 8 martie 2013 şi a lucrat în CIA între 1980 şi 2005 (perioadă în care a fost şeful personalului, când directorul CIA era George Tenet). A fost, de asemenea, consilier pe probleme de securitate naţională şi contraterorism la Casa Albă.

Care sunt viitoarele direcţii de dezvoltare a relaţiilor internaţionale, care sunt îngrijorările şi care sunt provocările pe care le are Agenţia? Pe primul loc în agendă este cooperarea cu instituţii similare din lume pentru a creşte gradul de securitate globală (Aceste relaţii sunt bazate pe discreţie şi nu vorbim foarte mult despre ele, amintea John Brennan). La baza cooperării se află colectarea de informaţii esenţiale cu impact asupra evoluţiei mediului de securitate internaţional, analize asupra evenimentelor şi acţiuni acoperite conduse direct de preşedinte. Evenimentele sunt elocvente: împuşcarea unui regizor şi a unui paznic de la sinagoga din Copenhaga, în aceeaşi zi grupul terorist ISIS a difuzat un clip cu execuţia oribilă a unor creştini copţi pe o plajă din Libia, puţin înaintea acestora au avut loc atacuri la Charlie Hebdo în Franţa, un atac cu maşină-capcană cu zeci de morţi la Academia de Poliţie din Yemen, masacrul, cu număr necunoscut de morţi, din Nigeria, al grupului terorist Boko Haram, iar în decembrie un atac asupra unor elevi, pus la cale de un terorist taliban, atac care a depăşit regulile grupului taliban din Pakistan şi a fost şocant prin cruzime.

Ce ne spun aceste evenimente? Descentralizarea atacurilor teroriste, creşterea numărului acestora şi, în mod sigur, greutatea cu care pot fi descoperite şi mai ales greutatea cu care pot fi evitate. Directorul CIA preciza că, datorită cooperării internaţionale, al-Qaida este astăzi o organizaţie teroristă cu capabilităţi reduse, dar alte grupuri teroriste au apărut în ţări precum Libia, Egipt, Somalia, Nigeria şi în special Yemen, unde al-Qaida din Peninsula Arabică a organizat atacuri dincolo de graniţele statului, inclusiv în SUA. Fenomenul terorist nu este nicăieri mai teribil practicat de o organizaţie precum ISIS, în Siria şi Irak, unde crimele abominabile împotriva populaţiei şi a patrimoniului istoric universal sunt la ordinea zilei. Lupta cu grupul ISIS, conform spuselor directorului CIA, va fi una îndelungată şi va necesita o monitorizare completă, mai ales datorită posibilităţilor sale de răspândire în zonele adiacente, dar şi în SUA şi Europa. ISIS nu va fi învinsă peste noapte. Dacă este un lucru pe care l-am învăţat în aceşti ani, acela este că succesul împotriva terorismului necesită timp şi determinare. În mod clar, vom avea de luptat împotriva terorismului pentru mulţi ani de aici înainte, spunea John Brennan. Întrebarea la care directorul CIA a încercat să dea un răspuns a fost: De ce este greu de luptat împotriva terorismului? Pentru că nu este vorba numai de ideologie sau de tactici care-l fac atractiv pentru diverse categorii de oameni, a răspuns Brennan. Rolul important îl joacă comunicaţiile moderne, noile tehnologii care ajută ISIS să coordoneze operaţiunile, să atragă noi adepţi, să disemineze informaţia propagandistică şi să inspire prin aceasta simpatizanţii din locuri diferite de pe glob. Suntem o lume interconectată, care amplifică terorismul. Era informaţională a adus noi provocări şi noi implicaţii asupra activităţii serviciilor de informaţii. Cursurile de pregătire a unei bombe şi de executare a unui atac terorist sunt acum online. De asemenea, în această eră atacurile cibernetice sunt cele care pot crea dezordine şi haos în sistemele de securitate naţională şi în infrastructura critică. Importanţa acestora este mai mare, spunea directorul CIA, decât ameninţările pe care le-a avut America de-a lungul timpului dispre cele două oceane.

 Un trend crescător al insecurităţii globale

Administraţia de la Washington este zilnic sub asaltul cibernetic al diferiţilor actori, de la state la criminali, de la organizaţii teroriste la hackeri. Toate acestea implică alocarea de resurse financiare impresionante. Atacurile cibernetice sunt şi vor fi provocări importante pe agenda diferitelor cancelarii din lume în anii care vin. La aceste provocări se adaugă cele din ţările în care crizele (războiele civile) sau guvernarea dictatorială sunt în derulare: Irak, Siria, Yemen, Libia, Afganistan, Pakistan, Ucraina, Somalia, Nigeria, Venezuela şi Coreea de Nord. În afara acestor monitorizări, analiza direcţiilor globale de stabilitate derulate în fiecare zi demonstrează un mediu extrem de complex.  Dezvoltările din anul 2014 denotă un trend crescător, care a început acum trei ani, al instabilităţii securităţii globale, declara John Brennan. Acum vedem mai multă instabilitate decât în perioada destrămării URSS, este o perioadă similară cu cea din anii 60. Acest trend al creşterii instabilităţii duce la teritorii neguvernate, crize umanitare, creştere a numărului refugiaţilor, trafic de armament şi mişcări de insurgenţi către zonele de instabilitate, dar şi o dezbatere asupra dilemei securitate versus democraţie. Directorul CIA a subliniat, de mai multe ori, necesitatea şi soliditatea unei relaţii de cooperare la nivel global în vederea păstrării securităţii SUA şi a aliaţilor acestora. O cooperare între servicii este o ferestră deschisă spre soluţionarea unor ameninţări regionale. În mod natural, aceste relaţii sensibile sunt bazate pe încredere reciprocă şi confidenţialitate, astfel încât dezvăluirile din anii recenţi (cazul Snowden) au creat multe dificultăţi în relaţiile CIA cu partenerii străini. Prezenţa luptătorilor străini în Siria şi Irak este foarte importantă pentru serviciul american de informaţii. Sunt estimaţi în jur de 20.000 de luptători din 90 de ţări, marea majoritate din Occident, inclusiv din SUA. Întoarcerea acestora este o provocare pentru orice serviciu care are pe teritoriul naţional astfel de luptători. De aceea, cooperarea pentru depistarea teroriştilor violenţi, pentru oprirea operaţiunilor teroriste, interceptarea transporturilor de armament şi tehnologie către aceştia, aducerea în faţa justiţiei a criminalilor, schimbul de informaţii în privinţa utilizării de armament chimic în Siria sau doborârea avionului de linie malaiezian sunt extrem de importante pentru orice serviciu de informaţii.

O nouă structură a CIA

Relaţiile dintre serviciile de informaţii vin ca un adjuvant la relaţiile diplomatice dintre state. Noi pledăm, spunea directorul CIA, pentru o sumă de principii care sunt indispensabile activităţii oricărei agenţii de informaţii, precum neimplicarea în procesele politice, menţinerea independenţei şi a obiectivităţii şi aderarea la normele internaţionale. În final, cooperarea dintre servicii duce la alinierea politicilor în domeniul informaţiilor, ceea ce contează într-o lume impredictibilă. Pentru ca această cooperare să capete locul meritat, directorul CIA va crea o funcţie specială în conducerea agenţiei. Noua structură a CIA, care urmează a fi realizată la recomandările unui grup de experţi din domeniul muncii de informaţii, este gândită pentru a face faţă provocărilor actuale în domeniul informaţiilor, cu implicaţii majore în derularea activităţilor agenţiei. Structura are la bază două schimbări majore în peisajul intern şi internaţional de astăzi:(1) diversitatea, complexitatea şi viteza de reacţie cu care se confruntă decidenţii politici şi (2) dezvoltările fără precedent în domeniul tehnologic care au impact asupra securităţii naţionale. Aşa a apărut primul nou directorat (în ultimii 50 de ani): Directoratul pentru Inovaţia Digitală. De asemenea, s-au constituit în cadul agenţiei centre pentru pregătirea misiunilor destinate integrării colectării de date, analizei acestora, utilizarea noii tehnologii în vederea contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Dorinţa expresă a directorului CIA este ca decizia să fie luată la nivele cât mai de jos ale ierarhiei agenţiei. În finalul discuţiei, directorul CIA a amintit două obiective strategice: (1) un mai bun management al forţei de muncă angajată în structuri şi (2) modernizarea modului în care agenţia lucrează (o cultură distinctă în care totul va începe cu discipline precum analiza, colectarea, noua tehnologie, inovaţia în domeniul digital).

 Lumea, în viziunea lui Brennan

În finalul conferinţei, directorul CIA a răspuns la câteva întrebări. Opiniile lui Brennan le-am sintetizat mai jos.

(1) Noul tip de terorism, care se răspândeşte destul de repede în francize preluate în diferite zone ale globului, care au generat inclusiv apariţia Statul Islamic din Siria şi Levant, îşi are rădăcinile în celulele al-Qaida din Irak explodând în Siria,  dar reprezintă o evoluţie faţă de terorismul organizaţiei al-Qaida. Ei au impus ceea ce denumim fenomenul Islamic Helifit, utilizând Internetul, YouTube şi alte reţele sociale pentru a prezenta romanţat realizările grupului.

(2) Criza din Siria nu va fi rezolvată pe câmpul de luptă. Încurajarea elementelor care vor plecarea lui Assad este importantă şi acest lucru trebuie făcut într-un mod politic. Este necesar un guvern reprezentativ pentru o ţară multiconfesională. De asemenea, ruşii au interese în Siria printre care reîntoarcerea în ţara de origine a luptătorilor ceceni. 

(3) Legătura cu Iranul se datorează intereselor comune referitoare la dezmembrarea Statului Islamic şi la eliberarea Irakului şi a Siriei de acest grup terorist. Cooperarea Washingtonului cu Bagdadul şi sprijinul coaliţiei acordat militarilor irakieni este decisiv în victoria împotriva ISIS.

(4) Cât priveşte programul nuclear, pachetul negociat este unul consistent, care permite, în final, controlul facilităţilor nucleare iraniene şi faptul că aceştia nu vor produce material fizionabil necesar realizării de arme nucleare.

(5) În privinţa Ucrainei, Vladimir Putin are ambiţii strategice de-a lungul graniţei Federaţiei Ruse şi mai ales în ţările unde minoritatea rusă este importantă. Preşedintele Rusiei este îngrijorat de influenţa Occidentului şi a NATO la graniţa federaţiei. Putin este într-un punct de unde nu poate merge mai departe cu acţiunile militare datorită consensului internaţional de a fi oprit. În acelaşi timp, are mari probleme economice în ţară datorită sancţiunilor aplicate.

(6) China joacă un rol important în arhitectura globală, fiind un jucător al cărui rol este în creştere. Puterea economică a Chinei este critică pentru multe ţări ale lumii şi, de aceea, SUA are discuţii la toate nivelurile în mod constant. China începe să aibă, în marşul său spre poziţia de mare putere globală, din ce în ce mai multe obligaţii politice şi geostrategice. China de astăzi este diferită de cea de acum 10-15 ani şi încearcă diverse legături cu marile puteri în propriul interes. Preşedintele Xi Jinping are o abordare strategică limpede despre modul în care China trebuie să-şi sporească influenţa în diferite zone ale lumii. Cât priveşte relaţiile din Asia, există divergenţe între Japonia, Coreea de Sud şi China, precum şi alte ţări din regiune, dar pericolul mare îl reprezintă impredictibilitatea acţiunilor lui Kim Jong-un.

Voi încheia această scurtă prezentare a opiniilor directorului CIA prin răspunsul oferit de Brennan la întrebarea: Este în interesul nostru, al lumii occidentale, să-l ajutăm pe Putin să găsescă un mod de rezolvare a situţiei în Ucraina? Ei bine, cred că este în interesul nostru să găsim o cale diplomatică şi paşnică la aceste probleme. Şi cred că SUA, ca lider al lumii occidentale libere, trebuie să ajute la găsirea unei soluţii corecte. Dar ţările din acea regiune au serioase incertitudini despre tipul de activităţi pe care Rusia le desfăşoară şi trebuie să aibă o voce puternică. Şi, după cum ştiţi, partenerii noştri germani şi alţi europeni au preluat rolul de conducători în acest proces (n. A.G. - criza din Ucraina). Trebuie să continuăm!