Expert american: „Prin acele lockdown-uri, n-am oprit decesele. Le-am schimbat datele“

Doctorul David Katz, director la Centrul de cercetare pentru prevenirea bolilor Yale-Griffin din SUA

În ultimele două săptămâni, în România, au murit peste 240 de oameni, din cauza COVID-19, în timp ce, în Suedia, care n-a avut niciodată restricţii impuse de Guvern, curba deceselor s-a plafonat.

Sub sloganul „Stăm acasă, salvăm vieţi“, România a instaurat una dintre cele mai dure lockdown-uri din întreaga Europă, timp de 61 de zile.

Şi, într-adevăr, într-o primă fază, această metodă importată din China a dat rezultate şi cifrele pandemiei au scăzut în România. Aşa cum au avertizat însă experţii Harvard, încă din luna aprilie, odată ce restricţiile au fost ridicate, în ţările care au închis totul, cifrele COVID-19, pur şi simplu, au explodat.

În acest moment, avem un trend crescător, în mai toată planeta, inclusiv în Japonia, unde numărul cazurilor noi a ajuns de la 130 la 1 iulie, la 454 la 20 iulie.

Paradoxal, Suedia, ţara care a avut o abordare aproape unică în lume şi a refuzat să închidă oamenii în case, se poate mândri acum cu plafonarea curbei deceselor. Iar asta în timp ce România, de pildă, tocmai a anunţat o cifră uriaşă, în privinţa morţilor de COVID-19: 36, la data de 21 iulie!

De fapt, o comparaţie între cele două ţări arată că, în ultimele două săptămâni, în Suedia, au murit doar 62 de oameni, din cauza coronavirusului, în timp ce, la noi, s-au înregistrat peste 240 de decese.

Suedezii rămân rezervaţi: „E prea devreme să tragem concluzii“

Dezbaterea privind modelul suedez, care s-a bazat exclusiv pe simţul civic al oamenilor, iar combaterea pandemiei s-a făcut prin mutarea responsabilităţii pe umerii cetăţenilor, în loc să fie impuse măsuri dure, din partea Guvernului, e departe de a fi încheiată.

Totuşi, un câştig incontestabil al modelului suedez se reflectă în faptul că această ţară a fost printre puţinele din lume care au raportat o creştere economică, în prima parte din 2020. „The New York Times“ a scris însă că acest succes economic a venit cu preţul pierderii unor vieţi omeneşti.

Chiar dacă mulţi continuă să critice, în acest fel, abordarea suedezilor, ei înşişi sunt mult mai rezervaţi în a trage, deocamdată, concluzii. Nici nu spun că au avut cea mai bună abordare, nici nu susţin că au dat-o în bară. „Aştept să facem pe viitor o evaluare mai serioasă, mai profundă a muncii noastre. În acest moment, nu putem şti cum se vor încheia lucrurile“, a spus Anders Tegnell (foto, jos), expert în boli virale şi omul care conduce programul Suediei de combatere a pandemiei.

Deşi Tegnell s-a ferit să dea un verdict, cifrele vorbesc, în acest moment, destul de bine pentru modelul suedez. Într-adevăr, această ţară a înregistrat mai multe decese (5.667, în total), comparativ cu ţările vecine, precum Finlanda (328), Norvegia (255) şi Danemarca (611). Aceste ţări au implementat acele lockdown-uri de care am avut parte şi noi, în România.

În schimb, dacă facem o comparaţie între Suedia (10,2 milioane de oameni) şi Belgia (11,5 milioane de oameni), ţări similare ca număr de locuitori, vedem că suedezii stau mult mai bine. Asta deşi belgienii au închis tot, la un moment dat, în încercarea de a opri răspândirea virusului, ceea ce, bineînţeles, suedezii n-au făcut.

În acest moment, Suedia a înregistrat 561 de decese, raportate la milionul de locuitori, în timp ce cifra belgienilor, la acest capitol, e mult mai mare: 846!

În apărarea modelului suedez, Anders Tegnell a explicat că această ţară a optat pentru evitarea unui lockdown, pentru simplul motiv că nu există dovezi ştiinţifice, care să demonstreze că această metodă va aduce şi rezultate. În plus, după cum vedem astăzi, peste tot în lume, în ţările care au închis tot, această metodă a venit, ulterior, cu un decont mare:

*O armată de şomeri

*Criză economică

*Tensiuni sociale, din care rezultă demonstraţii stradale şi proteste masive

*Apariţia unor probleme psihologice, în rândul populaţiei

Suedezii şi-au atins obiectivul

Ce-ar mai fi de remarcat, când analizăm modelul suedez, e că această ţară chiar a reuşit „să plafoneze curba“, cel puţin, în privinţa deceselor.

Această aplatizare a curbei a fost ideea de bază, din spatele acelor lockdown-uri pe care au mers mai toate ţările din lume, inclusiv România. Doar că, între timp, curba deceselor creşte peste tot, în timp ce, la suedezi, cifrele au scăzut drastic, la acest capitol, şi se menţin extrem de mici.

Citește și: Descoperire crucială: Un antioxidant ne va feri de forme severe ale bolii COVID-19 şi oricine îl poate obţine

Probabil de aceea, doctorul David Katz, director la Centrul de cercetare pentru prevenirea bolilor Yale-Griffin din SUA, a tras o concluzie dură: „Când plafonezi curba deceselor, prin implementarea unor lockdown-uri, nu scazi numărul deceselor. Schimbi doar data la care ele se produc“.

În aceste condiţii, singurul câştig al implementării unor măsuri extreme de carantinare e că această metodă împiedică îmbolnăvirea unui număr foarte mare de oameni, în acelaşi timp, ceea ce ar avea efecte catastrofale asupra sistemului sanitar.

Altfel, dacă suedezii au căutat să micşoreze, treptat, numărul deceselor, atunci ei şi-au atins obiectivul.

S-au adeverit cele mai sumbre previziuni

De partea cealaltă, pentru ţările care au aplicat abordarea chinezească, mergând pe o închidere totală, s-au adeverit previziunile sumbre, făcute în luna martie, de doctorul John Ioannidis, epidemiolog la Universitatea din Stanford. Ca şi Anders Tegnell, Ioannidis s-a arătat sceptic că acele lockdown-uri pot rezolva problema răspândirii noului coronavirus.

„Ideea e că nu ştim cât putem menţine aceste lockdown-uri, fără a produce efecte negative, din punct de vedere economic, social şi mental. După ridicarea restricţiilor, pot apărea probleme grave, precum crize economice, tensiuni sociale, războaie şi, inclusiv, putem asista la un colaps social“, a scris doctorul John Ioannidis, într-un articol publicat în luna martie. Din păcate, multe dintre previziunile sale s-au adeverit şi nici răspândirea coronavirusului nu s-a oprit.

În Serbia, au fost proteste masive şi violente, când Guvernul a încercat să reîntroducă acel lockdown

Suedia admite că abordarea ei n-a fost perfectă

Revenind la abordarea suedezilor, aceştia recunosc că modelul lor n-a funcţionat, totuşi, la perfecţie.

„Trebuie să admitem că, în ceea ce priveşte răspândirea virusului printre vârstnici, planul nostru n-a funcţionat. E evident acest lucru. Avem prea mulţi oameni în vârstă care au decedat“, a explicat premierul ţării, Stefan Löfven, în luna iunie.

Citește și: Medicul care s-a luptat cu Ebola şi HIV: „E imposibil să închidem iar ţările din cauza COVID-19!“

Chiar şi aşa, când ne uităm astăzi pe graficul deceselor produse de COVID-19 în Suedia şi facem comparaţia cu cifrele României, la acest capitol, din ultimele două săptămâni, e clar că modelul suedez, chiar dacă n-a funcţionat la perfecţie, nici nu poate fi catalogat drept un eşec total.

Suedia

*21 iulie = 1 mort

*20 iulie = 2 morţi

*19 iulie = 2 morţi

*18 iulie = 2 morţi

*17 iulie = 2 morţi

*16 iulie = 3 morţi

*15 iulie = 6 morţi

*14 iulie = 7 morţi

*13 iulie = 11 morţi

*12 iulie = 8 morţi

*11 iulie = 6 morţi