David Petraeus, fost şef al forţelor aliate din Afganistan şi fost director al CIA, avertizează cu privire la riscurile unor acţiuni împotriva Iranului

David Petraeus, fost şef al forţelor aliate din Afganistan şi fost director al CIA, avertizează cu privire la riscurile unor acţiuni împotriva Iranului

Generalul în retragere David Patraeus

Generalul american în retragere David Petraeus a opinat că liderii politici de la Washington vor asculta avertismentele din partea armatei, cu privire la riscurile unor acţiuni împotriva Iranului.

Petraeus a declarat pentru BBC că numărul populaţiei iraniene, precum şi suprafaţa teritorială a Republicii Islamice ar face invadarea acestui stat o provocare considerabilă, adăugând că ar fi un gest sinucigaş din partea Iranului să atace Statele Unite şi aliaţii acestora. Generalul american consideră că situaţia nu va escalada.
 
Petraeus a fost directorul Agenţiei Centrale de Informaţii a Statelor Unite din 6 septembrie 2011 până în 9 noiembrie 2012, a condus forţele aliate din Afganistan între între 4 iulie 2010 şi 18 iulie 2011 şi a turpele americane în timpul războiului din Irak în perioada 2007-2008. 
 
Preşedintele american Donald Trump speră ca Statele Unite să nu se îndrepte către un război cu Iranul, iar un oficial american a declarat că încărcarea unor rachete pe ambarcaţiuni tradiţionale de lemn folosite de perscari (dhow), la Golful Persic, se află între ”ameninţările” invocate de administraţia republicană americană pentru a justifica o desfăşurare militară în Orientul Mijlociu, relatează Reuters.
 
”Rachete pe ambarcaţiuni civile sunt o sursă de îngrijorare”, a declarat tot joi un oficial american sub protecţia anonimatului.
 
El confirma astfel informaţii dezvăluite de ziarul The New York Times (NYT) potrivit cărora serviciile de informaţii americane s-au bazat pe fotografii ale unor rachete aflate la bordul unor ambarcaţiuni tradiţionale la Golful Persic, care asigură o mare parte a comerţului maritim regional.
 
Aceste rachete complet asamblate erau încărcate la bordul acestor ambarcaţiuni de către Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, potrivit cotidianului american.
 
Ambasadorul Iranului la ONU Majid Takht-Ravanchi nu a negat în mod clar, joi, la postul public american de radio NPR, faptul că rachete au fost transportate pe ambarcaţiuni.
 
”Trebuie să ne pregătim”, a declarat el. ”Eu nu sunt în poziţia să vorbesc despre nivelul pregătirii militare. Însă ceea ce pot să vă spun este că toate aceste acuzaţii fac parte din acuzaţii false îndreptate contra Iranului, pentru a pregăti un fel de conflict sau un război”, a spus ambasadorul.
 
O eventuală confruntare între Iran şi Statele Unite în Golf, având în vedere dezechilibrul forţelor, ar fi ca un război pe mare, dar trebuie ţinut cont de mediul complex al strâmtorii Ormuz, spun experţii.
 
Pe de o parte, hiperputerea americană, reprezentată de Flota a V-a cu baza în Bahrain, şi cu prezenţă în mai multe ţări din regiune, portavioane, ajutaţi de aliaţii saudiţi şi israelieni. Pe de altă parte, un Iran izolat, slăbit de ani de sancţiuni şi mijloace militare limitate, vedete rapide, puitoare de mine (nave destinate să lanseze mine marine) rachete de coastă şi vârful de lance alcătuit din Gardienii Revoluţiei .
 
Un posibil conflict nu ar fi „un război naval în sensul strict al termenului, nu ar exista nici o confruntare pe mare a unor forţe comparabile”, spune James Holmes, de la Colegiul de război naval pentru revista americană „Interest National”.
 
„Este evident că mijloacele militare iraniene nu pot contrabalansa armada americană (portavion şi grupul său de luptă), spune Jean-Sylvestre Mongrenier de la Institutul franco-belgian Thomas More , dar pot provoca pierderi şi costuri semnificative echipamentelor americane foarte scumpe.
 
„De la revoluţia din 1979 şi de la războiul dintre Iran şi Irak, autorităţile iraniene au testat şi dezvoltat noi strategii care vizează asigurarea unei victorii parţiale, chiar incerte, dar în esenţă psihologice”, spun strategii de la centrul de studii postuniversitare a Marinei franceză.
 
„Modurile de acţiune ale Iranului includ plasarea de minele în strâmtoarea Hormuz, hărţuirea unităţilor navale americane de către vedetele rapide (înarmate cu lansatoare de rachete şi rachete cu rază scurtă de acţiune), precum şi utilizarea rachetelor anti-navă sol-mare”, explică Mongrenier.
 
Cu alte cuvinte, există riscul ca iranienii să provoace daune materialelor imortante forţelor americane. Răspunsul la această ameninţare, numită „negarea accesului”, este una dintre provocările esenţiale pentru navele cu tehnologie ultramodernă.
 
Mediul particular al strâmtorii Hormuz ar juca, de asemenea, un rol major. Forţele iraniene „îşi vor concentra puterea de foc asimetric în punctul cel mai îngust al strâmtorii, unde trecerea inamicului este cunoscută în avans, ţintirea uşoară şi fuga dificilă”, spune Holmes.
 
„Aşa că nu faceţi greşeala de a compara forţele şi de a concluziona că marina americană va zdrobi forţele iraniene numai prin prisma numărului de nave, avioane şi armament. Doar o parte din forţele navale americane se vor confrunta cu forţele iraniene, nu numai maritime, dar şi de coastă „, mai spune acesta.
 
Divergenţe între Pompeo şi Bolton pe tema Iranului ?
 
Preşedintele american Donald Trump a negat vineri că ar fi supărat pe echipa sa pentru răspunsul SUA la tensiunile cu Iranul şi a apărat abordarea consilierului său pentru securitate naţională John Bolton şi a secretarului său de stat Mike Pompeo.
 
„Ele (mijloacele de comunicare în masă – n.r.) vin cu mesaje cum că aş fi supărat pe oamenii mei. Nu sunt supărat pe oamenii mei. Iau singur deciziile. Mike Pompeo face o treabă foarte bună, Bolton face o treabă foarte bună, dar (presa) lasă să se înţeleagă că ar exista un conflict”, a declarat Trump într-un discurs în faţa Asociaţiei Naţionale de Agenţi Imobiliari din SUA.
 
Cotidianul The Washington Post a informat săptămâna aceasta că Trump este supărat pe unii dintre consilierii săi deoarece crede că SUA au adoptat o poziţie mult prea războinică, iar The New York Times a dat asigurări că liderul de la Casa Albă i-ar fi comunicat şefului Pentagonului, Patrick Shanahan, că nu doreşte un război cu Iranul.
 
Bolton, cunoscut pentru atitudinea sa dură la adresa Iranului, vrea să provoace o schimbare de regim la Teheran, în timp ce Trump ar dori să discute cu iranienii pentru a detensiona situaţia, motiv pentru care s-a întâlnit joi cu preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Ueli Maurer, a cărui ţară joacă rolul de mediator între SUA şi Iran, potrivit The Washington Post.
 
Potrivit publicaţiei Politico, dezbaterea pe tema Iranului i-a adus pe poziţii divergente pe Bolton şi pe Pompeo, acesta din urmă având o abordare mai apropiată de cea a preşedintelui Trump şi dorind să negocieze cu Iranul, idee pe care consilierul pe probleme de securitate naţională o priveşte cu scepticism.
 
Tensiunile au sporit în această lună între Iran şi SUA în Golful Persic, unde Washingtonul a decis să trimită nava de război USS Arlington, rachete Patriot, portavionul USS Abraham Lincoln şi bombardiere, după ce a acuzat că există „indicii” cu privire la planuri ofensive iraniene împotriva forţelor americane din Orientul Mijlociu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: