CONAIE contra Correa

Preşedintele Ecuadorului Rafael Correa în 2013    FOTO AFP / Rodrigo Buendia

În 13 august în Ecuador a avut loc o grevă naţională. Unul din actorii principali este CONAIE (Confederaţia naţionalităţilor indigene din Ecuador). Deşi în 2007 l-a susţinut, CONAIE, unul din cei mai importanţi actori politici din Ecuador, care a destabilizat sistemul politic de mai multe ori înainte de actualul ciclu politic (din 2007) s-a detaşat de preşedintele de stânga Rafael Correa, şi îi cere să plece acum.

Proteste împotriva guvernului Correa

În 3 august, CONAIE (Confederaţia naţionalităţilor indigene din Ecuador) a început marşul în Loja, în sudul ţării care s-a încheiat în data de 13 august în capitala Quito, după peste 700 de km. 13 August a coincis cu greva generală declarată de Fontul Unit al Muncitorilor. În acelaşi timp, în Guayaquil, lideri ai dreptei precum Guillermo Lasso, candidat al opoziţiei la alegerile din 2013 şi Alvaro Noboa, magnatul bananelor (şi de asemenea multiplu candidat la preşedenţie) s-au alăturat protestelor convocate de aceste organizaţii.

În iunie 2015 proteste masive au ocupat străzile Ecuadorului ca urmare a deciziei guvernului Correa de a modifica legea privind moştenirea şi taxele privind succesiunea. Jaime Nebot, primarul oraşului Guayaquil care reprezintă opoziţia şi care de la începutul regimului Correa a fost împotriva acestuia, a mobilizat susţinătorii pentru marşurile din iunie. Ca urmare a marilor manifestări din iunie, Correa a decis retragerea propunerilor. Între timp, Papa Francisco a vizitat ţara, ceea ce a întrerupt climatul conflictual, care s-a reaprins în acest început de august.

Guvernul lui Rafael Correa şi partidul Alianza Pais se află la putere din 2007. De atunci, guvernul Correa a făcut faţă unei serii importante de manifestaţii ale opoziţiei, precum în 2012 Marşul pentru apă şi viaţă, sau în 2013 marşul împotriva exploatării din Parcul Naţional Yasuni. Acum, principala plângere a mişcării indigenilor priveşte extinderea exploatării miniere şi petroliere în zona amazonică. Liderii CONAIE consideră că un guvern care proclamă Revoluţia cetăţenească şi consacră drepturile naturii în textul constituţional se contrazice prin practica guvernării. De fapt, este exact acest punct cel în care atât Evo Morales, preşedintele Boliviei şi Rafael Correa se regăsesc: declaraţii împotriva exploatării resurselor naturale altfel decât în interesul naţional, dar, gradual cedarea acestora unor companii străine.

Printre cerinţele actuale ale protestatorilor se află şi eliminarea unui amendament constituţional care i-ar permite lui Correa să se reprezinte în 2017 pentru a fi reales, urmând modelul chavist. În protestele începute joia trecută, Manuela Picq, jurnalistă franco-braziliană care predă la Universitatea San Francisco, partenera liderului indigen, Carlos Perez a fost arestată de autorităţi fiind acuzată că este în ilegalitate şi fiind ameninţată cu expulzarea în Brazilia.

În ultima sa emisiune săptămânală televizată, Enlace ciudadano sau Legătura cetăţenească, preşedintele Correa acuza intenţia de a organiza o lovitură de stat împotriva sa, precum cea din septembrie 2010. Acelaşi răspuns l-a avut Nicolas Maduro în Venezuela la protestele împotriva guvernului său din 2014 care au dus la arestarea şi incarcerarea liderilor opoziţiei, unii dintre ei fiind doar recent eliberaţi din închisoare.

Iniţiativa Yasuni-ITT şi poluarea Chevron

Petrolul este una dintre cele mai importante resurse exploatate de Ecuador începând cu anii 1970. În 2007, preşedintele Correa a propus Iniţiativa-Yasuni ITT care însemna decizia de a nu exploata rezervele de petrol din Ishpingo-Tambococha-Tiputini (ITT) din parcul naţional Yasuni, în schimbul obţinerii de la comunitatea internaţională a 50% din valoarea rezervelor de petrol şi care au fost evaluate la 3.6 miliarde de dolari. După 6 ani, eşecul acestei strategii (a obţinut doar 13 milioane de dolari), l-a făcut pe Correa să anunţe în 2013 că renunţă la Iniţiativa Yasuni-ITT şi că va permite exploatarea petrolieră pentru a putea finanţa în continuare programele sociale ale guvernului. Această decizie este contrară imaginii de luptător împotriva dezastrului ecologic produs de compania Chevron în Ecuador.

Imaginea simbol a acestei campanii fiind cea a preşedintelui Correa cu mâna murdară de petrol datând din 1986 de pe vremea exploatării de către Texaco. Aparent, locul în care a fost făcută fotografia ar fi trebuit să fie curăţat de Petrobras, companie de stat şi nu de compania nord-americană. Acest detaliu nu neagă însă dezastrul provocat de deversarea voluntară a reziduurilor în urma exploatării petrolului de către Texaco. În 2011, o sentinţă a unei curţi ecuadoriene condamna Chevron la plata unei amenzi de 19 miliarde de dolari pentru poluarea cauzată în anii 1970 şi 1980 de Texaco, companie cumpărată de Chevron în 2001 şi asta în ciuda unei înţelegeri între guvern şi Texaco din 1998.

Rolul CONAIE în sistemul politic

În Ecuador, care are o populaţie de 14 milioane de locuitori, trăiesc 13 naţionalităţi indigene prezente în cele 3 regiuni în care este împărţită ţara: coasta, munţii şi jungla (cărora li se adaugă insulele Galapagos). Dintre acestea, cea mai importantă numeric este comunitatea kicwa care trăieşte în zona andină. Conform Cepal (2014), 7% din populaţia ţării ar aparţine acestor comunităţi. Conform recensământului din 2001, aceeaşi cifră este recunoscută de stat. Organizaţiile indigene, precum CONAIE evocă însă cifre între 25% şi 40%.[1]

CONAIE, creată în 1986 a fost unul din cei mai importanţi actori care a pus presiune asupra instituţiilor statului ecuadorian pentru recunoaşterea caracterului pluricultural al ţării, fapt confirmat prin reforma constituţională din 1998 obţinută printr-o revoltă a organizaţiei. În 2000 CONAIE a acţionat pentru răsturnarea preşedintelui ales Jamil Mahuad, aliindu-se cu o parte a armatei şi în 2001 CONAIE a continuat să protesteze împotriva represiunii guvernamentale. Nu este prima dată când organizaţia acţionează împotriva unui fost lider pe care l-a susţinut. La fel s-a întâmplat şi cu Lucio Gutierrez, colonel de armată care a susţinut protestele organizaţiei în 2000, fiind ales preşedinte în 2003, acesta a fost înlăturat de la putere în urma retragerii susţinerii de către CONAIE.

Cotopaxi a erupt: stare de urgenţă

Preşedintele Rafael Correa a declarat duminică stare de urgenţă, ca urmare a erupţiei după 40 de ani a vulcanului Cotopaxi, aflat la doar 50 de km de Quito. În acelaşi timp, reprezentanţii CONAIE continuă să denunţe abuzurile poliţiei împotriva manifestanţilor.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

[1] Variaţiile foarte mari depind de criteriile luate în considerare pentru aceste evaluări: de la limbă, auto-identificare, la teritoriul ocupat de comunităţi. Vezi La poblacion indigena del Ecuador, Instituto Nacional de Estadistica y Censos, 2011.