Adevărul Live: schimbările climatice aduc cod roşu de foamete. Botănoiu, secretar de stat în Agricultură: „Vrem să dezvoltăm sectorul alimentelor bio”

Încălzirea globală şi fenomenul deşertificării pun în pericol de foamete tot mai multe naţiuni, se atrage atenţia în cel mai recent raport Oxfam. Schimbările climatice pun în pericol nu numai producţiile, ci şi distribuirea produselor alimentare la nivel mondial. Jurnalistul Cristian Unteanu şi Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii, au explicat fenomenul şi vorbesc despre pericolele iminente, în cadrul Adevărul Live.

Principalele declaraţii

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Avem aceste riscuri, aceste schimbări dar avem şi alte elemente care ameninţă securitatea alimentară. Cred că în ritmul de azi- un consum în creştere, cu o nevoie de energie în cantităţi mai mari- trebuie să ne îngrijorăm şi să găsim tehnologii pentru a produce pe aceeaşi suprafaţa mai mult- trebuie să dublăm proteina vegetală în următorii ani.

La terenuri nu mai avem situaţiile din anii trecuţi- avem o subvenţie uşor mai mare. Avem terenuri care nu sunt exploatate la maxim din punct de vedere al calităţii. România are un potenţial undeva la 40 de milioane de suflete care pot fi hrănite cu rezultatele agricole din ţară.

Din păcate am cedat mult teren şi infrastructurii drumurilor. Exploatarea eficientă a terenurilor creşte productivitatea agricolă.

Cristian Unteanu

Această problemă are un răspuns clar la Bruxelles. Europa, în aceste două sectoare- securitatea alimentară, dar şi în domeniul energetic- are o dependenţă importantă sau foarte importantă. Europa nu poate rezista lăsată singură.

Aceleaşi instituţii europene puneau restricţii acum 2 decenii în privinţa producerii- se producea foarte mult. Ce s-a întâmplat în 20 de ani? S-a întâmplat ceva în lume atât de grav, încât debalansarea este enormă. Tonul rapoartelor de la Bruxelles arată că procesul de reducere a zonelor cultivabile şi apariţia fenomelor meteo extreme, a ajuns la cote îngrijorătoare. 

Sunt milioane şi milioane de hectare deşertificate anual. Bruxelles-ul dă nişte reglementări foarte generale. Deciziile naţionale sunt până la urmă lăsate la îndemna Guvernului, de aceea Bruxelles-ul dă acele sume de bani, uşor mai mari, pentru ajutorarea directă a fermierilor. Depinde de ştiinţa guvernanţilor români cum vor gestiona aceste oportunităţi pe care comisarul Cioloş a reuşit să le obţină.

De ce spune UE „faceţi o bancă agricolă pură“? Pentru a da şansa micilor, tinerilor fermieri să se poată finanţa şi moderniza.

Schimbările climatice aduc cod roşu de foamete 

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Am făcut Fondul Mutual- pentru a garanta veniturilor fermierilor.

Cristian Unteanu

Şi Franţa a urmat acest model.

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Acest fond le permite agricultorilor să se menţină pe piaţă cu produse de calitate, pentru consumatorul final, care plăteşte subvenţiile. Noi trebuie să luăm în calcul un risc- apa dulce. Este utilizată 60% în sectorul agricol.

Cristian Unteanu

În acest joc complex, nu trebuie să uităm că decizia este politică. Experţii se întâlnesc, pun pe masă ce şi-ar dori ei, dar decizia este în final politică. După căderea Cortinei de Fier, speranţa era spre Răsărit – spre aceste pieţe emergente. – unde s-au exportat multe bunuri de consum. Speranţa era că din Est vor veni alimentele ieftine şi marea siguranţă a Europei. Marea obsesie energetică începea şi ea să se arate la Bruxelles.

Spre stupoarea analiştilor,însă, această zonă, cum excepţia unor voievodate din Polonia, tot Estul a devenit un importator masiv de alimente. Ajungem să luăm până şi fructe din alte părţi.
De aici şi întrebarea: de ce nu jucaţi pe piaţa produselor BIO şi a produselor Ultra-Bio? Pieţe scumpe, foarte scumpe. În aceste magazine acum se stă la coadă. Iar România poate produce pentru acest segment, dar trebuie etichetate.

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Dacă rămânem cu o ofertă dispersată nu vom reuşi să cucerim o piaţă – pentru că marii retaileri caută continuitate, cantitate.

Cristian Unteanu

Se pregăteşte România şi juridic—produsele bio există- dar trebuie să se adapteze şi la legistaţia europeană. Am fost rugaţi să dăm drumul la o legislaţie pentru acest proces scurt, care să facă o linie naţională. Trebuie să avem mici grupe de state, care să lanseze pe pieţele mici de producători, nu numai pentru retailerii mari.

De exemplu, 6 ferme dintr-un judeţ care fac un anumit tip de brânză, pot face o mini producţie înregistrată în catalogul UE şi vor intra automat sâmbata şi duminica în mini pieţele ţărăneşti din capitalele europene. Unde se cheltuiesc bani mulţi, şi nici nu există intermediari.

Trebuie să existe marca înregistrată, ca să acceadă pe mini-pieţele europene.

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

La nivel naţional am mai luat o măsură- nu mai permite acel certificat de producător emis de oricine, ci acest atestat va fi dat de un anumit organism care va verifica autenticitatea. 

Există o legislaţie, desigur. Trebuie să lăsăm industria să producă la nivelul cerut de instituţile europene.

Cristian Unteanu

Am lăsat impresia că România produce neconform. Din toate statele pleacă un mic lot de produse cu probleme- Olanda, Marea Britanie, Italia. Dar în momentele de criză se caută un ţap ispăşitor. Şi ţara noastră din păcate, asta a fost în ultimii ani.

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

În domeniul bio, putem produce mai bine nativ, nu contează aşa mult subvenţie- avem calitatea terenului mai bună, mâna de lucru mai ieftină, nu sunt pesticide, îngrăşăminte. Suntem la 10% din suprafaţa pe care o cultivă pentru produsele bio. Dar trebuie să avem un control strict pe toate filiere- să nu ajungă în Europa produse neconforme. Există potenţialul să dezvoltăm această piaţă nişată.

Cristian Unteanu

În momentul în care asculţi ce spune Bruxellesul- fie să stai şi să te miri, fie să ai pe cineva care ascultă ce se spune acolo şi să transmită direcţiile sau tendinţele de acolo. 

Pe vremea predecesoarei domnului Cioloş, doamna comisar Fischer, s-a lansat o conferinţă pentru miliarde de euro- a prezentat legislaţia pentru standardizarea dimensiunilor alimentelor. Industria respectivă a avut timp ca în câteva zile să pună la punct logistica pentru sortare- aparent este o joacă. Dar cine a ascultat a reuşit, cine nu...

Noi am sosit târziu, prea târziu pe piaţa vinurilor. La calitatea vinului românesc, ar trebui să intrăm bine pe piaţă..din păcate se vinde cu preţuri prea mici, prea nedrepte pentru calitatea vinului nostru.

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Avem 7 programe pentru promovarea acestor produsele româneşti.

La nivel european, am făcut modificările care ni s-au recomandat. România a câştigat- nu cât ne-am fi dorit, dar am câştigat, pe partea de co-finanţare. Suntem şi noi contribuitori. Singura şansă a agriculturii româneşti a fost şi este cofinanţarea de la Bruxelles.

Am solicitat TNA-urile şi le-am obţinut până în 2020.

În UE, agricultării sunt grupaţi în cooperative şi mai puţin persoane fizice. Noi trebuie să lucrăm aici, pentru că prea multe persoane fizice cer subvenţie direcţie- trebuie să schimbăm mentalitatea legată de forma desfăşurării activităţii în sectorul agricol românesc. 

Cristian Unteanu

Ce facem cu partea cealaltă? Dezvoltarea rurală- infrastructura, canalizarea, closetul în curte care nu mai există în Europa.

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Din 2018 şi România este obligată să aibă canalizare, fosă. Va trebui să le asigură infrastructura- sunt bani care trebuie să se ducă în direcţia aceasta.

Aruncăm 5 tone de alimente fără să ne dăm seama că aruncăm bani, resurse...

Viziunea politică a statului există- dar trebuie să existe timp pentru implementare.

Cristian Unteanu

Baza agriculturii este agricultura asociată. Sigur sunt şi marii producători, dar acolo nu au voie să aducă forţă de muncă masivă, au sindicatele lor. Dar ei s-au îmbogăţit prin aceste două sisteme: asocierea şi marii producători, ai căror lucrători sunt grupaţi în sindicate foarte unite şi active- iar aceştia impun decizii politice, dar şi cer cotizaţii semnficative de la membrii lor. 

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Mai important decât producţia este accesul la piaţă. România are suficiente produse pentru cererea consumatorilor, dar consumatorul îşi permite să opteze pentru anumite produse?

Cristian Unteanu

Nu ştiu dacă vom ajunge să vedem că România- ţară cu un potenţial real, o vocaţie recunoscută- vizita rituală a candidaţilor din campaniile electorale la Salonul Agricol. Cum se întâmpla în Franţa...în Franţa sunt nenumărate manifestări agricole care fac propagandă, foarte discret, pentru imaginea de forţă a ţării în domeniul agriculturii. 

Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

Avem astfel de abordări la Ministerul Agriculturii.

Şi se vor regla uşor aceste lucruri. Ca să instalăm un tânăr la ţară trebuie să îi asigurăm – canalizare, televiziune şi alte formule prin care putem să îl convingem să rămână acolo, să îşi dezvolte o familie acolo. Agronomul trebuie să fie rezistent fizic şi psihic.