Top 100 FP România- 2013. Categoria Cercetare & Inovare - oameni care mişcă creativitatea ştiinţifică românească

Top 100 FP România- 2013. Categoria Cercetare & Inovare - oameni care mişcă creativitatea ştiinţifică românească

În cadrul Galei FP România/ "100 de nume şi idei care mişcă ţara", din 25 februarie, revista FP România i-a onorat pe dl Radu Silaghi-Dumitrescu şi pe colegii săi – pentru că au reuşit să facă dovada că în România încă se mai poate face cercetare avansată şi relevantă mondial. (Foto: Dorin Constanda/ Adevărul Holding)

Am agregat cercetări avansate şi gândire alternativă, inovaţii radicale şi îmbunătăţiri marginale, lideri de mari proiecte ştiinţifice şi experţi care alimentează echipe.

Ştiri pe aceeaşi temă

#


Radu Silaghi-Dumitrescu & Co
 
Cercetători 
 
Pentru inovaţie radicală. 
 
O echipă de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, a anunţat anul trecut că a reuşit să creeze o reţetă de „sânge artificial”. Lichidul ar putea fi folosit în intervenţii chirurgicale sau în cazul unor accidente. Domnul Silaghi-Dumitrescu a explicat, pentru Mediafax, că unicitatea acestui sânge artificial vine din folosirea hemeritirinei, o proteină extrasă din viermii marini, bazată de fier, ca şi hemoglobina din sângele uman, dar mult mai rezistentă la factorii de stres. Cercetătorul român s-a concentrat pe extragerea acestei proteine după ce a aflat de ea în perioada de patru ani cât a lucrat în laboratoare din SUA, unde şi-a obţiunut cel de-al doilea titlu de doctor.
Deocamdată, sângele artificial a fost testat doar pe şoareci, dar oamenii de ştiinţă clujeni spun că rezultatele sunt încurajatoare. După finalizarea testelor pe animale, şi obţinerea autorizaţiilor necesare, se va putea încerca testarea pe oameni. Cercetătorii implicaţi văd în viitor cum soldaţii din teatrele de operaţiuni ar putea avea în raniţă pungi cu sânge praf, din care, prin adăugare de apă, să obţină sânge lichid... Până acolo, pentru cercetătorii clujeni una dintre marile provocări este lipsa de predictibilitate privind fondurile necesare continuării cercetărilor...
 
de notat 
  • Cercetătorii români de Institutul Naţional „Victor Babeş” – conduşi de academicianul Laurenţiu M. Popescu – care în urmă cu patru ani au descoperit telocitele, celule care pot regenera ţesutul cardiac, au făcut anul trecut şi primele transplanturi cu acest tip de celule la animale de laborator, cărora le-au provocat întâi un infarct. Cercetătorii implicaţi în respectivele experimente s-au declarat optimişti, spun că celulele transplantate nu migrează în organism şi pot ajuta la refacerea structurilor celulare. Potrivit echipei, aceasta este o primă etapă dintr-o cercetare pe termen lung care poate duce către mult aşteptatul rezultat al refacerii muşchiul inimii afectat de infarct. „Realist vorbind, mai avem de aşteptat ani buni până când telocitele vor vindeca oameni. În viitor, în afară de refacerea inimilor bolnave, telocitele ar putea fi folosite în atenuarea bolilor de piele, precum şi în refacerea după un accident vascular cerebral", a explicat domnul Popescu, citat de Mediafax. Realmente de notat: autorităţile din Shanghai i-au oferit academicianului român Laurenţiu M. Popescu una dintre cele mai înalte distincţii locale, pentru cooperarea în cercetare.


Ionuţ Budişteanu, Mircea Tudor
 
Inventatori 
 
Pentru inovaţie în serie. 
 
Dacă ar lucra împreună? Ce industrii locale ar putea genera?
Cu o duzină de premii internaţionale pentru inventică la numai 19 ani, Ionuţ Budişteanu a câştigat anul trecut şi marele premiu al concursului Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF) din Statele Unite, pentru crearea unui model viabil de maşină low-cost fără şofer, capabilă să prevină şi să diminueze numărul de accidente rutiere. Cam la ce lucrează şi marile companii de automobile plus Google, doar că pe imense sume pentru R&D. 
La rândul său, Mircea Tudor este, de anul trecut, singurul inventator premiat de două ori la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva. Mai precis, societatea MB Telecom este singura din lume care a reuşit să-şi adjudece de două ori Marele Premiu, în cei 41 de ani de existenţă a salonului. Noul mare premiu a fost acordat echipamentului Roboscan 2M Aeria, un sistem de scanare a avioanelor. Destinat serviciilor vamale, armatei, aeroporturilor şi companiilor aeriene, aparatul permite radiografierea avioanelor, cu scopul de a identifica orice obiecte de contrabandă sau alte ameninţări aflate la bord ori ascunse în cavităţile tehnice ale aeronavelor, explica Agerpres. 
 
de notat 
  • Prof. univ. dr. Ion Sandu, preşedintele Forumului Inventatorilor Români, a primit anul trecut, la Seul, Ordinul Meritul Inventiv „Regele Sejong” pentru întreaga activitate în inventică şi pentru palmaresul de peste 400 medalii obţinute la competiţiile internaţionale de inventică de-a lungul anilor. Anul trecut, România s-a clasat pe locul patru, după numărul medaliilor obţinute, la primul Festivalul Mondial al Inventicii desfăşurat la Seul. 


Daniel David
 
Psiholog, cercetător 
 
Pentru excelenţă ştiinţifică – şi pentru utilitatea socială a cercetărilor. 
 
Psihologii clujeni sunt în faza finală de testare a eficienţei roboţilor terapeutici asupra persoanelor care suferă de tulburări depresive majore. Dacă ideea de roboţi care fac terapie şi ajută oamenii să-şi trateze timiditatea ori depresia par SF-uri, la Cluj ele sunt demult o realitate – relata anul trecut Adevărul. Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj, inclus primăvara trecută în prestigioasa reţea europeană de cercetare MERIL, proiect al Comisiei Europene, este implicat acum în proiectul „Help4Mood“, cu o valoare de 4 milioane de euro, într-un consorţiu internaţional din care mai fac parte universităţi din Marea Britanie, Italia şi Spania. Iniţiativa, care are scopul să ajute, după externare, persoanele care suferă de tulburări depresive, a ajuns în etapa finală, a testelor pe pacienţi. „Studiile arată că ei, acasă, nu aplică corect tratamentele şi sfaturile psihoterapeutului. Căderile sunt foarte frecvente pentru că mulţi dintre ei nu implementează tratamentul acasă. Şi atunci ce poţi să faci?  Să pui un psihoterapeut lângă fiecare pacient, acasă? Nu poţi face aşa ceva! Dar dacă nu pot duce un psihoterapeut acasă ai putea, eventual, duce un psihoterapeut robot. El ar putea să îndeplinească funcţii pe care ar trebui să le îndeplinească un psihoterapeut în carne şi oase. Şi astfel a apărut ideea proiectului Help4Mood, prin care să creăm acest sistem de inteligenţă artificială, sub forma unui avatar, care joacă rolul unui terapeut acasă la un pacient“, a explicat Daniel David, directorul Institutului Naţional de Psihoterapie de la Cluj şi şeful Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB. 
În cadrul unui alt proiect, botezat DREAM, psihologii clujeni vor creea, împreună cu specialişti de vârf în informatică şi inginerie şi printr-un grant al Comisiei Europene, un roboţel inteligent care va face terapie cu copii care au autism. „În legătura cu roboterapia, noi avem un proiect-misiune cu bătaie pe termen lung: Un robot terapeutic personal în fiecare familie!“, s-a angajat domnul David. 
Daniel David, în vârstă de 42 de ani, este considerat a fi pus, în urmă cu 10 ani, bazele celei mai vizibile şcoli de psihologie clinică şi psihoterapie din ţară. La începutul anului trecut, profesorul român a fost numit şi director responsabil cu cercetarea la reputatul institut Albert Ellis Institute din New York – centru de referinţă la nivel internaţional, „locul de unde a plecat una din cele mai practicate forme de psihoterapie în prezent, psihoterapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală”. Din acest post, profesorul David va propune şi coordona strategia de cercetare a institutului american, va superviza cercetările derulate în cadrul acestuia şi va colabora cu cele peste 20 de centre internaţionale de formare afiliate institutului american pentru materializarea unor proiecte importante. În plus, „va stimula vizibilitatea şi impactul Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai, o şcoală de referinţă în domeniu la nivel naţional, prin implicarea membrilor acesteia în proiecte internaţionale majore de cercetare“.
 
de urmărit 
  • În timp ce pacienţii se joacă, programul înregistrează toate datele de care medicii au nevoie ca să le prescrie tratamente personalizate, descria anul trecut ProTV softul de recuperare fizică „Mira”, invenţia unor tineri români – intrată deja în teste în spitale din Marea Britanie, unde investitorii din domeniu spun că poate valora milioane de lire sterline. Inventatorii nu sunt doctori, ci patru informaticieni care tocmai au terminat facultatea: trei lucrează din România, celălalt caută să transforme ideea în afacere la Londra. Anul trecut au primit 50.000 de lire pentru 10% din acţiuni. Ulterior, o companie americană le-a oferit câteva sute de mii de dolari pentru invenţie – dar au refuzat oferta, „având încredere că, într-o zi, soluţia de care au nevoie cei cu probleme locomotorii va pleca din România spre toată lumea” (ProTV). Impresionant. 
  • Testul sangvin creat de cercetătorul român Alexander Niculescu, profesor la Universitatea Indiana din Statele Unite, ar putea prezice riscul de sinucidere în rândul persoanelor diagnosticate cu tulburare bipolară, transmitea anul trecut Mediafax. Iar cercetătorii de acolo vorbesc chiar despre realizarea unui test sangvin capabil să furnizeze un avertisment asupra tentativelor suicidare.


Daniel Marcu 
 
Cercetător şi antreprenor 
 
Pentru monetizarea inovaţiei. 
 
Pasiunea cercetătorului român Daniel Marcu pentru calculatoare, matematică şi lingvistică s-a transformat într-un business de 43 de milioane de dolari – relata anul trecut revista BIZ. Şi totul a plecat de la citirea unui articol în Biblioteca Universităţii din Cluj-Napoca, care l-a purtat de pe băncile facultăţii în postura de cofondator al companiei Language Weaver, aflată într-un duel tehnologic cu Microsoft si Google. De studiat. 


Mihai Adrian Ionescu
 
Cercetător 
 
Pentru amploarea proiectelor gestionate. 
 
Profesorul român Adrian Ionescu a intrat anul trecut în finala celei mai importante competiţii de proiecte ştiinţifice din Uniunea Europeană, care avea de împărţit un miliard de euro în decurs de 10 ani. Mihai Adrian Ionescu este şeful Laboratorului de Dispozitive Nanoelectronice şi al catedrei care se ocupă de doctoratele în Microsisteme şi Microelectronică în cadrul Ecole Polytechnique Fédérale din Laussane (EPFL), Elveţia. Împreună cu un grup de colegi, profesorul Ionescu lucrează acolo la perfecţionarea unor dispozitive auto-alimentate, considerate revoluţionare, care i-ar putea avertiza pe utilizatori în legătură cu boli ori pericole – sau măcar i-ar încuraja să facă sport. Dispozitivele, numite „Guardian Angels", dau informaţii despre mediu şi despre sănătatea oamenilor, pot evidenţia alergenii din aer sau ritmul cardiac, glicemia, deshidratarea sau chiar emoţiile – şi le-ar fi de mare folos medicilor în aplicarea tratamentelor. „Aceste dispozitive vor putea preveni apariţia unor afecţiuni sau trata mult mai eficient bolile de care suferă utilizatorii, ducând, în ultimă instanţă, la economii considerabile în domeniul asistenţei medicale", a explicat profesorul Ionescu, citat de EvZ. Componentele necesare realizării acestor dispozitive există, a precizat cercetătorul plecat din România, dar încă nu a fost pusă la punct tehnologia care să le integreze într-un sistem unitar – proces pe care domnul Ionescu îl compară cu cel făcut de SUA în anii 1960 pentru a trimite primul echipaj uman pe Lună. Adrian Ionescu a absolvit Universitatea Politehnică din Bucureşti în 1989, apoi a plecat în Vest, şi şi-a luat doctoratul, în 1997, la Institutul Politehnic Naţional din Grenoble, Franţa. 
 
de notat 
  • Inginerul Mihai Florian, de 30 de ani, născut la Baia Mare, a ajuns să participe la realizarea robotului Curiosity, aflat acum pe Marte. Aventura vieţii băimăreanului a început în urmă cu şase ani, când a fost acceptat la cursurile masterale ale Universităţii California Institute of Technology – povestea anul trecut Adevărul. Acolo, datorită rezultatelor sale, tânărul a fost invitat să lucreze alături de profesorul său îndrumător pentru Jet Propulsion Laboratory, care aparţine de NASA. De mai bine de trei ani, Mihai Florian pune umărul la programarea celor mai importante proiecte ale acestui laborator, majoritatea comandate de NASA. „Fac parte dintr-un grup de cercetători. Unul dintre cele mai importante proiecte la care am participat este «Curiosity», probabil cel mai de succes proiect NASA“, a exemplificat băimăreanul.
  • Anul trecut, o echipă de cercetători de la Universitatea Ohio State a reuşit să vizualizeze, în tmp real, mişcările dintr-o moleculă. Asta pe scurt. În varianta tehnică, cercetătorii au folosit un laser ultrarapid pe care l-au aţintit asupra unor molecule de azot şi oxigen scoţând de pe orbită un singur electron, care a revenit apoi în moleculă, provocând o coliziune. Energia eliberată de electron în momentul coliziunii a acţionat ca o „lanternă", făcând lumină asupra mişcărilor atomice ce aveau loc în moleculă şi permiţând astfel ca acestea să fie înregistrate de senzori – a explicat descopera.ro. Printre membrii echipei, Cosmin Blaga, cercetător postdoctoral în cadrul universităţii. „Dincolo de potenţialul pe care îl are această tehnică în ceea ce priveşte controlarea reacţiilor chimice, ea ne oferă o nouă metodă de studiere a structurii şi dinamicii materiei", a explicat Cosmin Blaga, pe pagina web a universitatăţii la care studiază acum.


Georgia Deaconu, Şerban Simu
 
Ingineri 
 
Pentru recunoaşterea internaţională a meritelor inginereşti. 
 
Georgia Deaconu, doctorandă la Universitatea din Toulouse, a primit anul trecut premiul ştiinţific „Amelia Earhart”, decernat anual de oganizaţia feministă Zonta International. Premiul, care recompensează tinerele inginere pentru excelenţa lucrărilor în domeniile aeronautic şi spaţial, a fost oferit româncei pentru cercetările privind autonomia traiectoriilor sateliţilor pe orbită. În prezent, Georgia Deaconu lucrează la o teză de doctorat în cadrul Laboratorului de analiză şi arhitectură a sistemelor al Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (LAAS-CNRS), într-o echipă cofinanţată de Centrul Naţional pentru Cercetări Spaţiale (CNES) din Franţa şi Astrium EADS. 
Tot anul trecut, Şerban Simu, creatorul unui program care permite transmiterea datelor şi prin intermediul unor reţele mai puţin performante, a primit Premiul Emmy pentru tehnologie şi inginerie. Notabile, ambele. 
 
de urmărit
  • Cristian Roşu, Bogan Bondor şi Paul Sucală, studenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj au câştigat anul trecut locul al doilea la Imagine Cup, cea mai importantă competiţie de tehnologie adresată studenţilor. Echipa lor, având-o ca mentor pe conf. dr. Simona Motogna, a participat în cadrul secţiunii Windows Azure Challenge, cu proiectul Seedbit, o platformă Web ce foloseşte serviciile Windows Azure şi care facilitează finanţarea şi implementarea campaniilor sociale. „Imagine Cup a fost şansa echipei noastre de a-şi expune munca şi ideile în faţa lumii. A fost o călătorie de doi ani, presărată cu multe emoţii şi momente de care o să ne aducem aminte cu mare plăcere. Este un start pentru cariera noastră de antreprenori şi o rampă de lansare pentru proiectul nostru. Pasul următor este să aplicăm la Imagine Cup Grants."


Ion Antonescu
 
Inventator
 
Pentru îmbunătăţiri marginale esenţiale. 
 
Un grup de specialişti de la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iaşi lucrează la realizarea unui dispozitiv care ar putea să scadă cu mult costurile lucrărilor agricole. „Dacă un motor clasic transformă în lucru mecanic doar 25% din energia pe care o dezvoltă, restul fiind pierdut prin degajare de căldură, noi recuperăm această energie termică printr-o instalaţie de reciclare şi o reintroducem în sistem. Astfel, reuşim să creştem randamentul motorului cu 50%. Asta înseamnă că va putea dezvolta acelaşi lucru mecanic reducând consumul de combustibil la jumătate”, povestea, anul trecut, pentru libertatea.ro, Ion Antonescu, profesor la universitatea ieşeană. Dispozitivul, care îmbunătăţeşte randamentul unui motor cu ardere internă, va putea fi folosit la motoarele de tractoare şi ale altor utilaje agricole, dar şi în alte domenii. „Pentru seria zero avem tratative de sponsorizare cu o firmă de maşini agricole din Craiova. Dânşii au înţeles importanţa generatorului şi, pentru viitor, se întrevede o colaborare foarte bună”, adăuga profesorul Antonescu o veste bună.
 
de notat 
  • România dispune de unul dintre cele mai performante Sisteme de Avertizare în Timp Real din lume. Un sistem inventat de cercetătorii români blochează, în timp real, patru obiective industriale strategice din ţară, cu aproape jumătate de minut înainte ca un seism de peste 7 grade pe Richter să fie resimţit la suprafaţă – informa anul trecut Adevărul. Sistemul a fost realizat de cercetătorii români de la Institutul Naţional de Fizica Pământului (INFP) în cooperare cu specialiştii de la Universitatea Karlsruhe din Germania şi implementat la Staţia Seismică de la Ploştina, din comuna Vrîncioaia. Practic, cu 28 de secunde înainte ca un seism de peste 7 grade pe Richter să fie resimţit la suprafaţă, sistemul blochează, prin intermediul unor senzori, activitatea a patru instalaţii civile şi industriale strategice, care pot duce la adevărate catastrofe, în cazul unor explozii.


Mihai Bădic 
 
Cercetător 
 
Pentru căutări tehnologice. 
 
O echipă de cercetători români dezvoltă o soluţie inovativă pentru extragerea aurului, care nu implică utilizarea cianurilor – informa revista Ştiinţă & Tehnică, toamna trecută, pe fondul protestelor împotriva proiectului tehnologic RMGC. Mai precis, ce spune echipa, condusă de cercetătorul Mihai Bădic: „În cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) din Bucureşti se studiază şi se experimentează de mai mult timp o tehnologie relativ nouă pe plan mondial pentru extragerea componentelor din minereuri, tehnologie care nu implică <<cianurarea>>. Această tehnologie alternativă, cu elemente de noutate aparţinând cercetătorilor români, poate fi aplicată cu succes şi în cazul extracţiilor de aur de la Roşia Montană. Tehnologia permite extragerea tuturor componentelor din minereuri/ conglomerate prin procesul de fragmentare selectivă a rocilor cu impulsuri de înaltă tensiune şi mare putere. Metodele studiate şi propuse de ICPE-CA sunt absolut ecologice, bazându-se pe electrotehnologii şi lichide magnetice ce acţionează pe principiul diferenţei de densitate a componentelor, respectiv separarea electrodinamică prin diferenţa de conductibilitate electrică a metalelor sau a altor componente. Faţă de aceste aspecte semnalate, ICPE-CA poate să se implice în vederea soluţionării acestei probleme atât de delicate, prin oferirea unor soluţii viabile şi, cel mai important, perfect ecologice.” Deci se poate şi altfel? 


Adrian Curaj
 
Universitar 
 
Pentru intenţia de a crea viitorul. 
 
Prof. dr. ing. Adrian Curaj, directorul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării şi Dezvoltării (UEFISCDI), cunoaşte din interior mai toate marile proiecte de cercetare cu fonduri publice sau europene din România ultimilor ani. „România are şansa a două proiecte fabuloase. Unul este ELI-NP, pretextul unei dezvoltări regionale axate pe tehnologie şi inovare. Clusterul Măgurele sau Oraşul Luminilor Extreme poate valorifica o istorie ştiinţifică şi tehnologică recentă, de excepţie, a României. Al doilea este proiectul Centrul de Studii Avansate Dunăre-Delta Dunării-Marea Neagră, care poate deveni concept de dezvoltare regională integrată şi poate să valorifice unicitatea naturală, având grijă de ea! Poate fi un program de tip flagship pentru România şi Europa. Pentru a deveni realitate ne trebuie viziune, determinare şi acţiune”, explica profesorul într-o discuţie cu marketwatch.ro. 
Iar managerul Adrian Curaj lucrează inclusiv la această viziune: „Sunt implicat din ce în ce mai mult în domeniul studiilor prospective. La Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative sunt şeful catedrei UNESCO pentru politici în ştiinţă şi inovare. În acest context am colaborat în ultimii trei ani cu peste 250 de profesori, cercetători, experţi deosebiţi din străinătate, care au venit în România şi au participat la evenimente din seria <<Dialogurilor de la Bucureşti>>. Am atras tineri în jurul nostru, se formează o nouă generaţie de oameni pasionaţi de inteligenţa strategică, se scriu teze de doctorat pe această temă, se publică la vârf. (...) Dacă nu există încă un loc dezirabil, ai şansa să-l creezi. Trebuie doar un pic de viziune şi multă determinare, înţelegerea faptului că echipa poate face diferenţa în majoritatea domeniilor.” 
Adrian Curaj este doctor în ştiinţe inginereşti, Sisteme Automate, Universitatea Politehnică din Bucureşti (1998). Ulterior a obţinut diploma de Executive MBA în cadrul ASEBUSS – Institutul de Administraţie Publică şi a Afacerilor din Bucureşti, program realizat în parteneriat cu University of Washington (2003) şi certificatul EMBA-Global Management, în cadrul Programului ASEBUSS – Institutul de Administraţie Publică şi a Afacerilor din Bucureşti, program realizat în parteneriat cu Kennesaw State University (2003). Finalmente, are un MBA în Higher Education Management, la London University, Institute of Education (2007-2009).


Radu Dorgo, Andrei Lazăr, Adrian Mihai şi Ovidiu Mihuţescu 
 
Arhitecţi 
 
Pentru sclipirea minţilor. 
 
Patru arhitecţi timişoreni au inventat pianina la care se cântă cu bile de billiard, pentru a calcula rădăcina pătrată a unui număr – anunţa anul trecut EvZ. Echipa RAAO (după numele celor patru) a reprezentat România la International Engineering Competition desfăşurată toamna trecută în oraşul canadian Calgary. După ce au primit bile de biliard şi o pianină, sarcina lor a fost ca, în 14 ore de lucru, să transforme instrumentul muzical în calculator. Cum? Simplu. „Am ales să facem câte o tastă egal pentru fiecare rezultat posibil (15 taste plus încă una pentru eroare), şi câte o tastă pentru fiecare operaţie (aveam clapele pentru +1...+15, -1...-8, X2, X3, /2, /3). De exemplu 2+3=5. Prima dată puneai operaţia şi factorul, deci apăsai pe clapă +3. Când apăsai, clapa ridica un cartonaş pe care erau toate numerele cu care puteai să faci adunare astfel încât rezultatul să nu fie mai mare de 15 (1,2,...12). Aici te uitai unde e primul factor pe cartonaş, adică 2. În dreptul lui era o linie care indică o tastă a pianinei. Tasta indicată era rezultatul, şi când o apăsai, aceasta făcea ca bila cu rezultatul (cu numărul 5) să cadă într- un locaş special. Soluţia pe care am găsit-o noi am putut să o ducem mai departe, şi am făcut-o să poată rezolva şi radicalul, factorialul şi pătratul unui număr, juriul şi publicul fiind plăcut impresionaţi. La susţinere am fost foarte mândri, pentru că ni s-a spus că avem o soluţie ingenioasă şi un design elegant.” Cei patru au absolvit anul trecut Facultatea de Arhitectură a Universităţii Politehnica din Timişoara şi au mai avut succese la competiţii internaţionale în această formulă. 
 
de urmărit 
  • Adrian Furtună, cercetător pe probleme de securitate informatică, care lucrează ca analist la o firmă de consultanţă din Bucureşti, a inventat „o maşină de făcut bani”, care i-a dus deja buhul. BBC News a prezentat astfel invenţia: „Maşina de făcut bani construită de român exploatează procedura de rotunjire la schimburile valutare în favoarea clienţilor băncii. Dacă este setat să ruleze la viteza maximă, dispozitivul ar putea genera aproape 70 de euro pe zi, prin efectuarea de mii de tranzacţii mici. Într-un an ar scoate peste 25.000 de euro fără să încalce vreo lege. Specialistul român în securitate informatică a observat ce se întâmplă atunci când se schimbă anumite sume de bani, din leul românesc în euro. Aceste tranzacţii sunt rotunjite în favoarea clientului, astfel încât se obţine o sumă mai mare bani decât a fost iniţial tranzacţionată.” Aparatul a fost construit pentru a testa securitatea sistemelor bancare online, dar cercetătorul român a spus că va testa şi dacă sistemele de tranzacţionare online ale băncilor sunt vulnerabile la exploatarea pe scară largă a acestui sistem de rotunjire. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: