Viitorul preşedinte al Comisiei Europene, numit în spatele uşilor închise?

Potrivit ultimului raport publicat de Consiliul European pentru Relaţiile Internaţionale, niciunul dintre cei trei candidaţi favoriţi la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene nu va conduce organul executiv al UE. În schimb, liderii europeni vor opta pentru un candidat de compromis, de tip „Barroso“, pe care îl vor alege în spatele uşilor închise, scrie publicaţia online EurActiv.

Autorul raportului ECFR, analistul José Ignacio Torreblanca, susţine că alegerile din mai vor fi foarte strânse, iar niciuna dintre posibilele coaliţii care se vor crea nu vor desemna preşedintele Comisiei Europene, deşi partidele europene şi-au bazat campania pe ideea că „de această dată va fi diferit“. 

Teoretic, rezultatul alegerilor europarlamentare din mai va desemna, în premieră, şi şeful CE, după ce marile partide şi-au nominalizat deja candidaţii. Favoriţii cursei sunt social-democratul Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentul European, şi popularul european, Jean-Claude Juncker, urmaţi de liberalul Guy Verhofstadt. 

Scopul schimbării modului în care se alege preşedintele Comisiei Europene este legitimizarea acestui post prin „alegerea directă“, în funcţie de partidul care înregistrează cel mai bun scor la alegeri.

Vizate de „ameninţarea populiştilor şi a euroscepticilor“, în creştere dramatică potrivit sondajelor de opinie, marile partide europene vor prefera o „mare coaliţie“, pe modelul celei germane realizate după alegerile din septembrie 2013 (între creştin-democraţi şi social-democraţi). În acest caz, niciuna dintre facţiuni nu va permite să fie conduse de candidatul celeilalte, preferând să negocieze în spatele cortinei nominalizarea unui candidat agreat de ambele părţi, un compromis, estimează Torreblanca.

„Cea mai probabil coaliţie este cea care guvernează de facto, acum“, afirmă analistul făcând referire la acordul tacit dintre formaţiunile de centru stânga şi cele de centru dreapta, prin care preşedintele Parlamentului European este ales prin rotaţie.

Cum poate fi posibilă alegerea şeful Comisiei Europene printr-o „înţelegere“ şi nu în conformitate cu reglementările impuse de Tratatul de la Lisabona, începând cu 2009? „Dacă nu va exista un câştigător clar al alegerilor europarlamentare, atunci Consiliul va avea ultimul cuvânt“, informează analistul ECFR. Iar Parlamentul European va trebui să decidă dacă doreşte o dispută cu Consiliul pe această temă sau nu.

La Bruxelles deja se vehiculează câteva nume posibile pentru funcţia de şef al Comisiei Europene, dacă liderii UE nu vor ţine seama de rezultatul alegerilor europene, în cadrul Consiliului. Printre acestea se numără premierul finlandez Jyrki Katainen (PPE), directorul FMI, Christine Lagarde (PPE) şi prim-ministrul danez, Helle Thorning-Schmidt (PSE).

Candidatul social-democraţilor europeni, Martin Schulz, aflat în campanile electoral, a declarat că viitorul Parlament European nu va susţine niciun candidat numit în spatele uşilor închise.