Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a dat publicităţii la Berlin un studiu conform căruia performanţa şcolară a copiilor străini din Germania s-ar fi îmbunătăţit semnificativ, iar gradul de integrare a migranţilor pe piaţa muncii ar fi crescut.

Astfel, menţionează noul studiu al OECD, numărul străinilor din Germania care şi-au găsit locuri de muncă în ultimul deceniu „a crescut cu opt procente la 67,3%“ - dublu faţă de creşterea înregistrată, în acelaşi interval în rândul forţei de muncă autohtone. Astfel, diferenţa existentă pe piaţa germană a muncii privind originea angajaţilor s-a redus simţitor. O situaţie ce nu se constată în toate ţările industrializate.

În Franţa, una dintre ţintele preferate ale migranţilor cu slabă calificare - ca şi Germania, de altfel - şansele străinilor de a obţine un loc de muncă sunt mult mai slabe comparativ cu cele ale candidaţilor fără origini străine. Comparativ, la nivel global, unele ţări - cum ar fi Canada - stau foarte bine la acest capitol, susţin reprezentanţii OECD. Fiindcă, spre deosebire de Germania, care pe lângă europeni din spaţiul comunitar a primit în ultimii ani şi foarte mulţi refugiaţi, aceste ţări şi-au selectat noii cetăţeni, alegând ca imigranţi străini cu înaltă calificare.

Copiii născuţi din părinţi străini au rezultate din ce în ce mai bune

Copiii născuţi din părinţi străini au rezultate din ce în ce mai bune

Un loc mai bun în studiul PISA

Între 2006 şi 2015 (înainte de sosirea a mai mult de un milion de refugiaţi în Republica Federală),  performanţa şcolară a copiilor străini, evaluaţi în cadrul testului PISA, a crescut la citire cu 50 de puncte, la 441 de puncte - o evoluţie net superioară celei constatate la elevii germani fără origini străine, care au acumulat un spor de doar 17 puncte.

Deocamdată, între absolvenţii germani get-beget şi cei străini există diferenţe foarte mici doar în privinţa diplomelor de înaltă calificare. În cazul persoanelor cu slabă calificare, Germania se confruntă, ca şi înainte, cu un număr mare de migranţi cu cel mult 10 clase. „Din nefericire, situaţia nu s-a schimbat deloc de un deceniu încoace“, spune Thomas Liebig, specialist OECD pe probleme de migraţie şi integrare.

Mai mulţi migranţi în serviciul public

Rezultatele mai bune în studiile PISA ale copiilor provenind din familii de migranţi nu se reflectă deocamdată şi în tabloul general al studiilor încheiate în Germania. Aproximativ un sfert din copiii străini nu reuşesc să-şi ia bacalaureatul sau să termine o şcoală profesională. Comparativ cu alte ţări europene sau state membre ale OECD, Germania stă mult mai prost în această privinţă.

O situaţie pe care secretara de stat pe probleme de integrare, Annette Widmann-Mauz, intenţionează să o schimbe: „Va trebui să schimbăm procedurile de recunoaştere a diplomelor străine şi să le încurajăm pe femei să-şi exercite mai bine drepturile. Importantă este şi învăţarea de timpuriu a limbii germane, astfel încât toţi copiii să aibă şanse egale. De asemenea ar trebui să sprijinim şi accesul străinilor la funcţii publice“, a decarat Annette Widmann-Mauz. În prezent, doar 8,5% din posturile serviciului public sunt ocupate de angajaţi provenind din părinţi străini - adică aproximativ 17% din numărul funcţionarilor fără rădăcini străine.

Mai puţină discriminare

Conform studiului OECD, aproximativ 11% dintre migranţi susţin că s-au simţit discriminaţi din cauza originii, a culorii pielii sau a religiei lor. În urmă cu un deceniu erau peste 15%. „Un rezultat care i-ar putea surprinde pe unii. Germania ocupă acum un loc la mijlocul clasamentului, nu mai face parte din grupul aflat în fruntea acestuia - adică între ţările cu un grad înalt de percepţie a discriminării“, declară Thomas Liebig.

Germanii percep altfel migraţia faţă de acum un deceniu, mai spune expertul OECD. Dar este vorba despre o deschidere a germanilor faţă migraţie în general, nu şi faţă de solicitanţii de azil care caută adăpost în Republica Federală. Conform studiului, aproape 13 milioane din persoanele (aproximativ 17% din totalul populaţiei) care trăiau în 2017 pe teritoriul Germaniei erau născute în străinătate. 

Peter Hille - Deutsche Welle

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: