Relaţiile ruso-germane, într-un punct critic. Merkel este presată să răspundă dur tenebrelor Kremlinului: asasinate, otrăviri, spionaj şi expulzări în lanţ

La un an de la uciderea unui fost combatant rebel ceceno-georgian la Berlin, Germania şi Rusia sunt implicate într-un nou caz care naşte întrebări asupra tenebrelor Kremlinului condus de Vladimir Putin. Aflând de otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic din gama Noviciok, cancelarul Angela Merkel a avertizat Moscova că va răspunde la „întrebări dificile” şi şi-a contactat partenerii din NATO pentru „un răspuns comun adecvat”.

Cazul Aleksei Navalnîi pune la grea încercare relaţiile ruso-germane. Opozantul rus, aflat în prezent în comă într-un spital din Berlin, a fost otrăvit la fix un an de la uciderea fostului comandant ceceno-georgian Zelimhan Hangoşvili într-un parc din Berlin. Două cazuri care aduc aminte de alte două afaceri murdare: otrăvirea omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev şi otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal. Toate indiciile duc spre implicarea statului rus prin serviciile sale secrete, dar Kremlinul neagă că ar avea vreo vină şi răspunde cu dezinformări.

„Întrebări dificile”

La zece zile de la transferul lui Aleksei Navalnîi de la Omsk, unde a fost internat de urgenţă, la Berlin, Germania a anunţat rezultatele testelor toxicologice realizate în cazul principalului opozant al preşedintelui rus Vladimir Putin. „Dovadă fără echivoc” este că Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din gama Noviciok. La scurt timp după anunţ, Angela Merkel a avertizat Moscova că va răspunde la „întrebări dificile”. „Scopul a fost să-l reducă la tăcere şi condamn cu tărie aceasta în numele Guvernului german”, a subliniat cancelarul german, cerând „un răspuns comun adecvat” cu partenerii europeni şi aliaţii din NATO.

Având deja tradiţia otrăvirilor pe filieră rusă în teritoriul său, Marea Britanie i-a cerut Moscovei, prin vocea ministrului său de Externe Dominic Raab, „să spună adevărul” în cazul Navalnîi. „Este absolut inacceptabil ca această armă chimică interzisă să fie utilizată încă o dată şi ca violenţa să vizeze încă o dată o figură a opoziţiei ruse”, a declarat şeful diplomaţiei britanice, citat într-un comunicat preluat de AFP.

De cealaltă parte, Kremlinul insistă că nu are nimic de-a face cu situaţia lui Aleksei Navalnîi, refuză să dea curs deschiderii unei anchete ample, susţine că nu i se furnizează probe - deşi ambasadorul său la Berlin le-a primit - şi ţine să sublinieze cu fiecare ocazie că occidentalii „se pripesc” formulând acuzaţii împotriva sa. În acelaşi timp, oamenii săi din Parlament emit tot felul de teorii halucinante şi întreţin spiritul cetăţii asediate pe ideea că Putin se confruntă din nou cu o campanie occidentală rusofobă. Un deputat naţionalist a sugerat chiar că Navalnîi a fost otrăvit în Germania.

Scandaluri în lanţ: asasinate, otrăviri şi expulzări

Cazul Navalnîi survine la doar un an de la comiterea unui asasinat care a produs fisuri adânci în relaţiile ruso-germane.

La 23 august 2019, autorităţile germane au ridicat cadavrul unui bărbat dintr-un parc din Berlin. Fusese împuşcat fatal în plină zi în faţa unor trecători. O adevărată „execuţie“, au spus unii martori oculari.

Un bărbat a fost arestat în legătură cu această crimă, şi anume Vadim Krasikov, în vârstă de 54 de ani, care intrase în Germania sub identitatea Vadim Sokolov, în vârstă de 49 de ani. La 11 februarie anul acesta, Krasikov a fost inculpat pentru crimă.

Victima este Zelimhan Hangoşvili, un ceceno-georgian care a luptat de partea separatiştilor în Al Doilea Război Cecen (1999 - 2000). După război, s-a angajat într-o unitate antiteroristă din Ministerul georgian de Interne. Vizat de mai multe tentative de asasinat, a emigrat în Germania, în speranţa că i se va pierde urma, dar în van.

Presa germană evoca atunci un al doilea caz Serghei Skripal, făcând aluzie la implicarea serviciilor secrete ruse într-o nouă crimă pe teritoriul unui stat european. Dar cazul nu a luat amploarea celui al fostului agent dublu rus otrăvit cu Noviciok în martie 2018 pe teritoriul britanic.

La câteva luni de la asasinat, Germania a expulzat doi diplomaţi ruşi. Alte trei expulzări au fost anunţate în cazul Hangoşvili la începutul lui august de Slovacia. O viză eliberată de Consulatul slovac de la Sankt Petersburg a fost „deturnată”, iar ca urmare „o crimă gravă a fost comisă pe teritoriul unui alt stat membru NATO şi UE”, a justificat Bratislava cele trei expuzări. Viza respectivă a fost „deturnată” pentru bărbatul inculpat în Germania în cazul Hangoşvili, a dezvăluit publicaţia locală Dennik N.

Într-un comunicat emis la mijlocul lui iunie, Parchetul federal german a acuzat oficial Guvernul rus de implicare a uciderea lui Zelimhan Hangoşvili: „La o dată necunoscută, anterioară 18 iulie 2019, autorităţile Guvernului central al Federaţiei Rusiei au ordonat (suspectului, n. red.) lichidarea cetăţeanului georgian de origine cecenă Tornike K. El spera la o recompensă financiară sau împărtăşea intenţia comanditarilor de a ucide un opozant politic şi de a se răzbuna astfel pentru participarea acestuia la războaie anterioare cu Rusia”. De fapt, Rusia îl considera drept „terorist”.

O anchetă comună Bellingcat-The Insider-Der Spiegel publicată anterior acestui comunicat excludea din start ipoteza unei reglări de conturi, aşa cum se sugera dinspre Moscova, ci menţiona foarte clar implicarea directă a Serviciului Federal Rus de Securitate (FSB, fostul KGB).

Potrivit investigaţiei, inculpatul a întreţinut legături strânse cu o unitate a acestei agenţii, mai exact cu grupul operaţional Vympel, fondat în 1981 pentru a duce operaţiuni ţintite în străinătate şi redenumit „Departamentul V“ după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. În perioada pregătirii operaţiunii, Vadim Krasikov a discutat la telefon în repetate rânduri mai ales cu Eduard Benderski, prezentat ca fiind cel care a coordonat întreaga operaţiune. Oficial, Benderski este preşedintele Asociaţiei Veteranilor Vympel. Investigaţia mai arată că, înainte de a se duce la Berlin, inculpatul a stat mai multe zile în două proprietăţi ale FSB, mai ales într-un centru secret de antrenament pentru forţele speciale, la Moscova.

„Echipa de asasini a regimului Putin”

Dacă asasinarea lui Hangoşvili a dus spre FSB, otrăvirea lui Skripal a scos din umbră unitatea 29155 din cadrul GRU (Direcţia Principală de Informaţii a Statului Major al Armatei Ruse) şi trei dintre agenţii săi: Denis Sergheev, Aleksandr Mişkin şi Anatoli Cepiga.

Supranumită „echipa de asasini a regimului Putin”, unitatea 29155 şi-a lăsat urmele în anexarea Crimeei, la încercarea de destabilizare a situaţiei din Republica Moldova în 2014, la tentativa de lovitură de stat din Muntenegru din 2016 şi la operaţiuni împotriva agenţiei mondiale antidoping. Unitatea a intrat şi sub radarul autorităţilor spaniole, lăsând indicii că s-a implicat în referendumul pentru independenţa provinciei Catalonia în 2017. Dar, înainte de Serghei Skripal, a folosit Noviciokul împotriva lui Emilian Ghebrev, în aprilie 2015. Motivul otrăvirii lui Ghebrev nu se cunoaşte cu exactitate, însă se ştie că acesta a vândut un lot impunător de armament Georgiei în timpul războiului cu Rusia, în 2008. În plus, omul de afaceri bulgar a fost bănuit de Kremlin că vindea armament în Siria aliaţilor Statelor Unite. 

De altfel, 29155 a apărut recent şi în cazul recompenselor plătite de statul rus talibanilor din Afganistan pentru uciderea unor soldaţi americani. Omul lor de legătură în Afganistan era un traficant local, Rahmat Azizi, un obişnuit al călătoriilor în Rusia.

Noviciok: otrava secretă a Moscovei

La nivel internaţional, Rusia este chemată să-şi explice programul Noviciok. Vineri, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a solicitat Moscovei să-l dezvăluie în totalitate. „Îndemnăm Rusia să comunice totul cu privire la programul său Noviciok la Organizaţia pentru Interzicerea Armamentului Chimic (OIAC)”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, în urma unei reuniuni excepţionale a Alianţei Nord-Atlantice dedicate cazului Navalnîi.

„Aliaţii NATO sunt de acord să spună acum că Rusia trebuie să răspundă unor întrebări grave. Guvernul rus trebuie să coopereze în totalitate cu OIAC în cadrul unei anchete internaţionale imparţiale”, a subliniat Stoltenberg.

„Orice folosire a armelor chimice dă dovadă de o lipsă de respect faţă de viaţa umană şi constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, a denunţat el.

Stoltenberg a precizat că Germania şi-a informat aliaţii din cadrul NATO cu privire la rezultatul anchetei sale în cazul Navalnîi.

OIAC şi-a exprimat la rândul ei „preocuparea gravă” în legătură cu otrăvirea opozantului rus. Şeful OIAC, Fernando Arias, a precizat că „utilizarea de arme chimice de către oricine în orice circumstanţe” este „condamnabilă şi total contrară normelor legale stabilite de comunitatea internaţională”.

Utilizarea ca armă a unei substanţe chimice este interzisă prin Convenţia privind armele chimice din 1997, semnată inclusiv de Moscova. În noiembrie 2019, ca urmare a cazului Skripal, membrii OIAC au decis să includă agenţii Noviciok pe lista substanţelor chimice interzise. Totuşi, Moscova nu a dat niciun detaliu despre această gamă de otrăvuri.

Dezvoltate în Uniunea Sovietică începând cu anii 1970, otrăvurile Noviciok, care înseamnă „Nou venit”, sunt considerate mai letale decât gazul sarin. În afara Uniunii Sovietice, primele informaţii despre această otravă au apărut în 1991, când chimistul Vil Mirzaianov, implicat în proiect, a făcut mai multe dezvăluiri. Agebşii Noviciok acţionează fără milă asupra persoanelor expuse. „Noviciokul determină încetinirea inimii şi restricţionarea căilor respiratorii, ducând la moarte prin asfixiere”, spune profesorul Gary Stephens, expert în farmacologie la Universitatea din Reading, citat de Reuters. 

Merkel, îndemnată să ţintească în punctul sensibil al lui Putin

În Germania, Angela Merkel este presată că răspundă Rusiei în punctul sensibil, şi anume în „arma gazelor”. Varianta clasică, cu expulzări de diplomaţi, nu mai este considerată utilă.

Ca urmare a aflării rezultatelor testelor toxicologice efectuate lui Navalnîi, reprezentanţi ai domeniului politic şi diplomatic german au cerut o reacţie europeană. Ei cer, printre altele, reconsiderarea proiectului NordStream 2, conducta de gaz care ar urma să lege Rusia de Germania prin Marea Baltică. „Trebuie să existe o reacţie europeană”, a declarat Norbert Roettgen, liderul Comisiei pentru Politica Externă din Bundestag. „Trebuie să urmăm o politică dură, trebuie să răspundem în singurul limbaj pe care îl pricepe Putin - adică vânzările de gaze”, a adăugat politicianul, membru al partidului conservator de guvernământ condus de Merkel.

Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei de Securitate de la Muenchen şi fost ambasador al Germaniei la Washington, susţine ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO. El a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi. „Dacă dorim să trimitem Moscovei un mesaj clar alături de partenerii noştri, pe agendă trebuie să se afle relaţiile economice, iar asta înseamnă că nu trebuie exclus proiectul NordStream 2”, a afirmat el. „Nu putem ridica un zid între Occident şi Moscova, ar însemna să mergem cu un pas prea departe, dar există o soluţie de mijloc, ceva între gesturile diplomatice şi boicotul total”, consideră diplomatul.

Uniunea Europeană a îndemnat joi Moscova să efectueze o anchetă privind otrăvirea lui Alexei Navalnîi şi nu a exclus aplicarea de sancţiuni. „Guvernul rus trebuie să facă tot posibilul pentru a desfăşura o anchetă aprofundată asupra acestei crime şi în deplină transparenţă”, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în numele celor 27 de state membre.

Borrell s-a referit la eventuale sancţiuni: „UE lansează un apel la un răspuns internaţional comun şi îşi rezervă dreptul de a lua măsuri corespunzătoare, inclusiv măsuri restrictive”.