Indiferent de situaţia internă din state precum România, Serbia, Slovacia sau Ucraina – diferite din multe puncte de vedere -, oficialii maghiari cer acelaşi lucru, respectiv autonomia minorităţii maghiare în fiecare dintre aceste state în parte. O centură de „autonomii etnice” ar trebui să înconjoare Ungaria şi e menită să aducă două lucruri, dincolo de satisfacerea orgoliului unei naţiuni care are, deseori, (ridicole) pulsiuni imperiale: un ascendent strategic al Budapestei în raport cu aceste state şi, până atunci, voturi (patriotice, fireşte), pentru Viktor Orban şi partidul de guvernământ. La schimb, Budapesta oferă sprijin politic şi financiar liderilor şi partidele maghiare care îşi asumă proiectele ei. Cu o singură precizare: premierul Viktor Orban este un „zeu egoist”, de aceea, un asemenea proiect, presupune la schimb recunoaşterea şi acceptarea totală a liderului de la Budapesta şi loialitate faţă de el (analiza aici).

Vom vorbi acum despre evoluţii recente, respectiv demersurile Ungariei pe linia relaţiilor bilaterale la nivelul ţărilor din proximitatea acesteia, cu detalii privind stadiul acestor relaţionări în anii 2020-2021.

Austria – aliaţi istorici şi economici, dar cu năbădăi

Cooperarea economică a stat la baza relaţionărilor austro-ungare, iar abordarea austriacă în relaţiile bilaterale cu Ungaria a fost dialogul şi nu ostilităţile. Ungaria este a şasea cea mai importantă piaţă de export pentru Austria, la nivel mondial, şi cea mai importantă din regiunea Europei Centrale şi de Est.

Pentru Ungaria, Austria este al doilea cel mai mare partener comercial şi al treilea cel mai mare investitor. Fiind o mică ţară fără ieşire la mare, Austria este dependentă de transportul de mărfuri din Europa de Est.

În plus, câteva mii de persoane tranzitează zilnic graniţa dintre cele două ţări în scopuri lucrative. Pe fondul pandemiei, au introdus restricţii la graniţe, dar au existat excepţii pentru navetişti. Ministrul federal pentru UE şi Constituţie (din cadrul Cancelariei federale) Karoline Edtstadler a declarat radiodifuziunii publice austriece ORF că Austria depinde de o bună cooperare cu Ungaria, în special în ceea ce priveşte „reglementările pentru navetişti”.

De asemenea, potrivit unui specialist în domeniu, respectiv Daniela Neubacher, cercetător asistent în cadrul Institute for the Danube Region and Central Europe/IDM: „Acest dialog nu trebuie pus în pericol”,… ”Relaţiile dintre Austria şi Ungaria sunt speciale, au crescut de-a lungul istoriei, întrucât cele două ţări au constituit ultimele rămăşiţe ale Imperiului Habsburgic, ca monarhie duală, care au inclus o uniune voluntară la nivel monetar şi vamal.”

În context, cancelarul Sebastian Kurz (ÖVP) a participat la Summitul de la Visegrád din ianuarie 2021, cu scopul declarat de a folosi „rolul Austriei ca constructor de punţi între Est şi Vest” pentru a depăşi rupturile de la nivel european.

Cu toate acestea, singura centrală nucleară a Ungariei din Paks este un ghimpe pentru un stat antinuclear ca Austria, ţară care a adresat (în 2018) Curţii Europene de Justiţie o plângere în acest sens.

În context, Szijjártó a declarat (25.09.2020), la o întâlnire cu Karoline Edtstadler, că Austria este unul dintre cei mai importanţi şi mai apropiaţi aliaţi ai Ungariei şi, deşi există o serie de discordanţe, cooperarea bilaterală nu va fi afectată de acestea.

Totuşi, Guvernul ungar continuă ofensiva împotriva unor surse media austriece, aşa cum au relatat media austriece, recent.

Sub titlulTeleviziunea ungară de stat atacă un jurnalist austriac” (08.04.2021), publicaţia austriacă Profil a menţionat că, într-o acţiune fără precedent, televiziunea ungară de stat a atacat un jurnalist de la această publicaţie, catalogând acest demers drept ”un atac al unui regim autoritar împotriva libertăţii presei şi împotriva valorilor centrale occidentale”.                          

Franziska Tschinderle şi Siobhán Geets (vezi foto), editorialişti ai publicaţiei Profil, la secţiunea Politică externă, au conlucrat la un material privind fuziunea partidelor de dreapta şi extremiste de dreapta din Parlamentul European, iar Tschinderle a adresat o serie de întrebări Grupului Fidesz din Parlamentul European, pe care Fidesz le-a trimis televiziunii de stat M1, care a difuzat un scurt material de presă (de 3,5 minute), în care a criticat-o pe jurnalista austriacă pentru întrebările incomode adresate reprezentanţilor FIDESZ din Parlamentul European, numind-o ”jurnalist amator cu apetenţă pentru critici gratuite şi repetate la adresa politicilor premierului ungar”. Materialul prezentat o acuză pe Tschinderle că a folosit întrebări ”deghizate în acuzaţii”.

Întrebările jurnalistei Tschinderle, pe care media ungare le descrie ca „decizii şi acuzaţii pline de prejudecăţi”, s-au referit la întâlnirea (01.04.2021) de la Budapesta între Orbán, fostul ministru italian de interne Matteo Salvini şi premierul polonez Mateusz Morawiecki, dar şi la eforturile acestora de a crea o nouă forţă de dreapta la nivel european.

Acest atac a deschis un conflict diplomatic între cele două  state, prin intermediul Ministerelor de Externe.

Croaţia – relaţii economice şi politice consolidate

Conform datelor oficiale din mediile diplomatice, relaţiile economice şi de afaceri dintre cele două ţări au o lungă tradiţie şi o gamă largă de relaţii, iar, în ultimii ani, dinamica relaţiilor s-a consolidat, aderarea Croaţiei la UE (2013) jucând un rol major în acest sens.

La nivelul anului 2019, din datele oficiale reţin atenţia următoarele aspecte:

  • Croaţia a ocupat: locul al 20-lea în rândul partenerilor comerciali ai Ungariei, reprezentând 1% din ponderea comerţului exterior ungar, locul al 15-lea în domeniul exportului şi locul al 23-lea în domeniul importului;
  • Conform datelor Băncii Naţionale Ungare/MNB, Croaţia a fost cel de-al 37-lea cel mai mare investitor din Ungaria, cu investiţii directe în valoare de 22,8 milioane euro;
  • A doua ţară ţintă a capitalului ungar a fost Croaţia;
  • Közép-európai Gazdaságfejlesztési Hálózat Nonprofit Kft./Reţeaua nonprofit de dezvoltare economică central-europeană /CED, cu sediul în Budapesta, are o reprezentanţă în Croaţia;
  • Magyar Exportfejlesztési Ügynökség Nonprofit Zrt./ Agenţia ungară nonprofit pentru dezvoltarea exporturilor/HEPA sprijină apariţia companiilor ungare în Croaţia, în cadrul Programului de sprijin pentru accesul la piaţa externă.

La 13.07.2021, în prezenţa lui Németh Zsolt, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului, şi a lui Gordan Grlic Radman, ministrul Afacerilor Externe al Croaţiei, a avut loc deschiderea oficială a preşedinţiei ungare a Grupului de la Vişegrad/V4, de la Zagreb. La 01.07.2021 Ungaria a preluat de la Polonia preşedinţia rotativă a V4 (vezi foto).

În discursul său de deschidere, ambasadorul ungar în Croaţia, Csaba Demcsák, a declarat: „Sub motto-ul preşedinţiei noastre <Reenergizarea Europei>, vrem să contribuim la redresarea cu succes a Europei Centrale şi a Uniunii Europene. Preşedinţia ungară a V4 a dezvoltat un program destul de ambiţios, sunt convins că priorităţile noastre sunt în concordanţă cu interesele Croaţiei. De aceea, mizăm pe Croaţia ca partener activ şi susţinător în timpul preşedinţiei noastre”.

Slovacia – cooperare regională, dar şi tensiuni latente neostoite

Legăturile cu Slovacia sunt de importanţă strategică, iar cooperarea dintre Ungaria şi Slovacia nu a fost niciodată atât de bună, potrivit declaraţiilor (02.06.2020) ministrului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, Szijjártó Péter, după discuţiile purtate cu Ivan Korčok, omologul său slovac, la Budapesta (vezi foto).

Szijjártó a apreciat că noul Guvern slovac şi-a publicat manifestul în limba maghiară şi că ţara elaborează o nouă lege privind minorităţile entice şi educaţia acestora

În context, Szijjártó a menţionat că un pod pe Dunăre între Komárom şi Komarno va fi finalizat în 2020 şi 6 noi puncte de trecere a frontierei, inclusiv 3 poduri peste râul Ipoly, vor fi deschise înainte de intrarea în anul 2022.

Reţelele electrice din cele două ţări vor fi conectate înainte de sfârşitul anului 2020, iar capacitatea interconexiunii lor în domeniul furnizării gazelor va fi crescută semnificativ până în 2024, a evidenţiat Szijjártó.

Korčok a fost de acord că legăturile bilaterale au fost foarte bune ca urmare a cooperării din ultimii ani şi a spus că tratatul de bază al celor două ţări semnat acum 25 de ani are toate elementele fundamentale pentru dezvoltarea în continuare a legăturilor actuale. El a remarcat eforturile atât ale Slovaciei, cât şi ale Ungariei de a oferi sprijin rudelor etnice din cealaltă ţară şi a făcut o menţiune specială asupra unui Centru Cultural Slovac care urmează să se deschidă în curând la Budapesta.

În ceea ce priveşte aniversarea centenarului Tratatului de la Trianon, ministrul slovac a spus că ţara sa are o poziţie diferită în ceea ce priveşte acordul, dar a adăugat: „Avem responsabilitatea de a ne asigura că istoria nu ne separă, chiar dacă nu oferă întotdeauna o similaritate de păreri. Toţi ar trebui să evalueze istoria după cum o consideră relevantă, dar ar trebui să continuăm să lucrăm pentru a construi legături”, a spus Korčok.

Fricţiunile nu lipsesc, însă. După cum am presentat deja în cadrul LARICS (analiza aici), cazul achiziţiilor ungare de terenuri agricole din Slovacia a fost cel mai tensionat şi cel mai mediatizat.

Slovenia – sincronizări regionale pentru abordări globale

La 01.03.2021, ministrul sloven de externe Anže Logar a găzduit a doua întâlnire informală a iniţiativei „Central 5”, în cadrul căreia s-a întâlnit (la Brdo pri Kranju, Slovenia) cu omologii săi: ministrul federal pentru afaceri europene şi internaţionale, Alexander Schallenberg – Austria;  ministrul afacerilor externe, Tomáš Petříček - Republica Cehă;  ministrul afacerilor externe şi comerţului,

Szijjárto Péter - Ungaria şi ministrul afacerilor externe şi europene, Ivan Korčok - Slovacia, pentru a purta discuţii privind priorităţile viitoarei preşedinţii a Sloveniei la UE, din a doua jumătate a anului 2021 şi stadiul pandemiei COVID-19. Cu acest prilej, oficialul a subliniat importanţa consolidării relaţiilor transatlantice, sub noua administraţie americană, precum şi despre relaţiile cu China. În context, oficialii au fost de comun acord că parteneriatul UE-SUA este necesar pentru a asigura stabilitatea ordinii internaţionale în baza cadrelor legale, care este deosebit de importantă pentru ţările mici. În ceea ce priveşte relaţiile UE-China, miniştrii au convenit ca statele membre să se străduiască să stabilească o cooperare de succes, în ciuda anumitor diferenţe între cele două părţi, care trebuie gestionate într-un mod constructiv. În ceea ce priveşte viitoarele relaţii UE-Regatul Unit, a existat un consens că următoarea provocare este punerea în aplicare a Acordului comercial şi de cooperare. Miniştrii au mai abordat şi problematicile de cooperare economică dintre ţările din regiune.

Serbia – Ungaria pe post de mentor şi susţinător necondiţionat

Premierul sârb, Ana Brnabić, a declarat (05.07.2021), în cadrul întâlnirii cu preşedintele Parlamentului ungar, Kövér László, că relaţiile bilaterale, în special relaţiile politice, sunt la cel mai ridicat nivel din istorie şi că, din punct de vedere economic, Ungaria este al treilea partener ca importanţă al Serbiei (vezi foto).

Brnabić şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul consistent şi continuu pe care Ungaria îl oferă Serbiei în procesul de integrare europeană la cel mai înalt nivel politic şi pentru persistenţa în poziţia privind necesitatea extinderii UE, indiferent de dificultăţi, opţiunea optimă pentru Serbia fiind apartenenţa la UE.

De asemenea, Brnabić a afirmat că legăturile regionale au o importanţă deosebită şi, în acest context, a citat Grupul de la Vişegrad, subliniind că Ungaria „a deschis acea uşă a cooperării” către Serbia.

Potrivit opiniei premierului Brnabić, cooperarea dintre cele două ţări în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură se dezvoltă bine, mai ales: reconstrucţia căii ferate Belgrad-Budapesta, începutul lucrărilor de modernizare a căii ferate Szeged-Subotica-Baja, extinderea punctului de trecere a frontierei de la Horgoš şi investiţiile companiilor ungare în regiune.

De asemenea, faptul că Serbia şi Ungaria au un acord cu privire la utilizarea în comun a spaţiilor misiunilor diplomatice şi consulare din lume dovedeşte relaţiile bilaterale de prietenie, a evidenţiat premierul sârb.

Kövér László a fost de părere că Serbia este cel mai important partener economic al său din Balcanii de Vest şi că „prietenia reciprocă nu este un sentiment subiectiv, ci o oportunitate şi o modalitate de a sprijini strategic cele două ţări”.

Ucraina – presing-ul nestăvilit al Budapestei, cu zîmbetul pe buze

La întâlnirea de la Kiev (27.01.2021) dintre Szijjártó Péter şi Dmitro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, partea ungară a declarat: „Transcarpatia/Ucraina Subcarpatică trebuie transformată într-o poveste de succes comună, suntem gata să construim mai departe”.

Potrivit lui Szijjártó: „Relaţiile dintre cele două ţări nu s-au dezvoltat în  direcţia corectă, dar deteriorarea ulterioară a relaţiilor poate fi stopată prin demersuri similare celui de la Kiev.

În context, Szijjártó a evidenţiat o serie de realizări: finalizarea podului de pe Tisza, din Záhony; deschiderea viitoare a unui nou punct de trecere a frontierei între Nagyhódos şi Palágy; sprijinirea construcţiei drumurilor în Transcarpatia, cu alocarea sumei de 50 de milioane de euro şi a sumei de 16 miliarde de forinţi pentru 34.000 de fermieri din Transcarpatia. Totodată, a anunţat că Ungaria intenţionează să aducă reţeaua de autostrăzi ungare până la graniţa ucraineană şi este gata să participe la construcţia infrastructurii acestora pe teritoriul ucrainean.

De asemenea, Szijjártó a subliniat că manifestările extremiste creează „un sentiment negativ” şi ar trebui eliminate din relaţiile bilaterale. Szijjártó a mai afirmat că în timpul pregătirii legii minorităţilor, vor exista consultări cu partea ungară.

S-a mai menţionat că partea ungară îşi va continua ajutorul umanitar acordat Ucrainei, iar până în prezent 2.700 de copii pot să-şi petreacă vacanţa de vară în Ungaria. Însă „percheziţiile violente la domiciliu” din Transcarpatia (decembrie 2020) au generat sentimente adverse: „Dacă minoritatea maghiară din această regiune este percepută ca o sursă de conflict, acest aspect nu va ajuta la dezvoltarea relaţiilor”, a subliniat oficialul.

Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a evidenţiat evenimentele negative de la sfârşitul anului trecut, respectiv perioada alegerilor locale din octombrie 2020, când Ucraina a acuzat Ungaria de amestec în campania din Transcarpatia şi a interzis accesul unor oficiali ai Guvernului ungar pe teritoriul său. Cu toate acestea, Kuleba a menţionat că s-a reuşit stabilirea unui dialog constructiv. S-a convenit înfiinţarea unui grup de lucru ungaro-ucrainean în domeniul educaţiei şi va exista un grup de lucru online la nivel de antreprenori. „Există contradicţii în opinii, dar Ungaria respectă suveranitatea Ucrainei şi aderarea la UE", a evidenţiat Kuleba, recunoscând că Ungaria sprijină vindecarea copiilor răniţi în confruntările din regiunea Doneţk (2021). De asemenea, întâlnirea dintre Viktor Orban şi Volodimir Zelenski, care va fi organizată în viitorul apropiat, este încă pe ordinea de zi şi se va face tot posibilul pentru ca această întâlnire să fie una fructuoasă şi va deschide un nou capitol în relaţiile bilaterale. Totodată, oficialul ucrainean a respins afirmaţiile părţii ungare privind atitudinea negativă faţă de minoritatea maghiară din Ucraina şi cele referitoare la retorica antiucraineană promovată de către Ungaria.

România – Bucureştiul mereu în defensivă sau inexistent ca reacţie

La 18.02.2021, Szijjártó Péter s-a întâlnit cu omologul său român, Bogdan Aurescu, la Bucureşti, iar în cadrul întrevederii, au fost discutate aspectele de interes prioritar aflate pe agenda bilaterală, precum şi evoluţiile din cele două state legate de gestionarea pandemiei de COVID-19. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat dorinţa părţii române de a dezvolta şi consolida relaţia cu Ungaria în toate domeniile de interes comun,          în conformitate cu Tratatul politic din 1996 şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002. La rândul său, ministrul Péter Szijjártó a exprimat deschiderea părţii ungare pentru relansarea relaţiei cu România în toate domeniile, prin realizarea de proiecte de interes reciproc.

Media româneşti au vehiculat că pe agenda vizitei, Szijjártó Péter a propus doar dosare legate de cooperarea economică, în energie, infrastructură şi transport, subiecte accesibile în relaţiile bilaterale. Din declaraţiile oficiale nu a reieşit clar contextul vizitei, respectiv dacă a onorat invitaţia omologului român, a altui demnitar român sau din proprie iniţtiativă.

Pe pagina sa de Facebook, Szijjártó Péter a postat mesajul „Un nou guvern la Bucureşti, noi speranţe în relaţiile ungaro-române!”.

Pentru media ungare, Szijjártó a declarat că partea română a fost de acord, printre altele, să deschidă a treia conexiune de autostradă între Mátészalka şi Satu Mare până în 2024 şi să permită trecerea frontierei în altă parte.

De asemenea, el a subliniat că România este a patra cea mai importantă piaţă de export pentru Ungaria, iar legăturile dintre cele două ţări sunt, de asemenea, critice datorită comunităţii maghiare semnificative care trăieşte în Transilvania. „Există interese comune pentru care acţionăm împreună la Bruxelles, există investiţii comune. Urmând exemplul relaţiilor maghiare-slovace şi maghiare-sârbe, aceste succese practice vor oferi o bază solidă pentru un nivel mai înalt de încredere, ceea ce ne va permite să discutăm probleme fierbinţi şi sensibile, care sunt fundamental legate de drepturile comunităţilor naţionale ", a subliniat el.

Conform comunicatului MAE România, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat dorinţa părţii române de a dezvolta şi consolida relaţia cu Ungaria în toate domeniile de interes comun, în conformitate cu Tratatul politic din 1996 şi Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002”.

Dincolo de declaraţiile – de fiecare dată! - reactive ale părţii române, rămâne de subliniat incapacitatea aproape endemică a Bucureştiului de a răspunde provocărilor constante al Budapestei, beneficiara unei diplomaţii de un activism şi o disponibilitate uluitoare, care nu face, fără să se sinchisească, decât să mute constant liniile roşii din relaţia bilaterală tot mai departe. Riscul este să le mute atât de departe încât să facă o confruntare inevitabilă...

Ultimul caz este cel al achiziţiilor de imobile şi terenuri arabile din România de către Ungaria (analiza aici), dar există şi multe alte episoade recente în care Bucureştiul a fost complet pasiv (analizele aici şi aici) sau pur şi simplu inexistent (vezi aici şi aici).

Analiză de C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, expert LARICS pe problematica maghiară.