Războiul de la poarta Europei. Grecia vrea să participe la conferinţa internaţională de la Berlin dedicată Libiei. Atena şi Ankara susţin tabere diferite
0
Grecia doreşte să participe la conferinţa internaţională sub egida ONU dedicată Libiei, prevăzută să se desfăşoare în luna ianuarie, a anunţat premierul Kyriakos Mitsotakis, în contextul creşterii tensiunilor pe dosarul libian între Atena şi Ankara, transmite AFP.
"Nu dorim o sursă de instabilitate în vecinătatea noastră. Avem aşadar şi noi un cuvânt de spus asupra evenimentelor din Libia", a declarat Mitsotakis într-un interviu acordat publicaţiei săptămânale elene To Vima. "Vrem să fim parte la soluţia din Libia deoarece ne priveşte în egală măsură".
ONU intenţionează să organizeze o conferinţă internaţională la Berlin, în luna ianuarie, pentru a pune capăt disensiunilor internaţionale asupra Libiei şi pentru a deschidă calea soluţionării politice a conflictului care sfâşie statul nord-african.
"Am cerut şi o voi face din nou, insistând şi mai mult să participăm la procesul de la Berlin", a dat asigurări premierul elen.
Grecia şi Turcia susţin două tabere opuse în conflictul din Libia.
Ankara a semnat în noiembrie două acorduri controversate cu guvernul libian de uniune naţională (GNA) din Tripoli, susţinut de ONU. Unul dintre acorduri vizează cooperare militară, deschizând calea unei intervenţii militare turce directe în Libia, pentru combaterea forţelor mareşalului Khalifa Haftar, iar cel de-ai doilea se referă la delimitarea maritimă turco-libiană.
Grecia a calificat drept "lipsite de fundament" şi contravenind dreptului internaţional aceste acorduri.
Atena a condamnat acordul maritim invocând faptul că Turcia şi Libia nu au o frontieră maritimă comună. Libia "este vecinul nostru maritim natural, nu al Turciei", a insistat Mitsotakis.
Acordul semnat de Tripoli şi Ankara permite Turciei să îşi extindă frontierele maritime într-o zonă a Mediteranei de est unde, în apropierea Ciprului, au fost descoperite în ultimii ani zăcăminte importante de hidrocarburi.
Atena a anunţat semnarea, pe 2 ianuarie, împreună cu Cipru şi Israel, a unui acord pentru construirea gazoductului EastMed.
Analişti de la ONU avertizează cu privire la riscul unei escaladări şi unui „scenariu sirian“ - un război în care se angajează numeroase mari puteri şi forţe regionale - în cazul unei implicări mai directe a unor ţări străine în Libia. Delalande îndepărtează însă o eventuală trimitere de militari turci la luptă pe teren - ca în nordul Siriei - sau unor avioane de vânătoare pentru a efectua atacuri.
În opinia sa, Turcia nu dispune de o bază aeriană în apropiere de Libia în vederea efectuării, mai mult sau mai puţin discret, a unor atacuri aeriene, aşa cum fac, în opinia sa, EAU şi anume din Egipt. La rândul său, Emad Badi, de la Middle East Institute, apreciază că o susţinere mai puternică din partea Turciei a GNA „ar putea să schimbe datele problemei“. Interesele Turciei în Libia „Aliniera Turciei cu GNA este dictată de mai mulţi factori, inclusiv geopolitici şi ideologici“, apreciază Badi.
Turcia vrea mai ales să contracareze influenţa unor actori regionali - EAU şi Egiptul - care îl susţin pe Haftar şi care sunt ostili curentelor islamiste apropiate Turciei. Există, de asemenea, motivări de ordin economic şi strategic, în contextul în care zăcăminte de hidrocarburi descoperite în estul Mării Mediteranr atrag apetitul Turciei, dar şi altor riverani - Grecia, Egipt, Cipru şi Israel - care întreţin relaţii dificile cu Ankara.
Ameninţată cu sancţiuni a Uniunii Europene (UE) cu privire la foraje pe care le consideră ilegale în largul Ciprului, o insulă a cărei parte de nord o ocupă, Turcia intenţionează astfel să pună în aplicare un acord cu Libia cu privire la delimitarea maritimă, pentru a pune capăt izolării sale în Mediterana de Est şi a-şi valorifica dreptul de exploatare a hidrocarburilor.
Se încarcă comentariile...
