Preşedintele pro-rus Igor Dodon propune organizarea unui Sinod panortodox la Chişinău. Joi, miting antieuropean al socialiştilor

Preşedintele pro-rus Igor Dodon propune organizarea unui Sinod panortodox la Chişinău. Joi, miting antieuropean al socialiştilor

Preşedintele Igor Dodon şi Patriarhul Rusiei, Kirill

Preşedintele comunist prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a propus marţi, într-o declaraţia făcută pentru agenţia de presă rusă TASS, organizarea la Chişinău a unui Sinod panortodox pentru a discuta problemele care au apărut între Patriarhia Moscovei şi cea a Constantinopolului, după decizia acesteia din urmă de a recunoaşte o Biserica ortodoxă independentă în Ucraina, informează presa de peste Prut.

Ştiri pe aceeaşi temă

Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat marţi seara ruperea relaţiilor cu Patriarhia Constantinopolului, ceea ce practic oficializează schisma în lumea ortodoxă.
„Propun desfăşurarea unui Sinod panortodox pe teritoriul Republicii Moldova. Situaţia care s-a produs în cadrul lumii creştine mă îngrijorează personal, ca pe un creştin ortodox“, a spus Dodon, comentând ultimele evoluţii din relaţia dintre patriarhiile Moscovei şi Costantinopolului.
 
Totodată, Dodon a ţinut să asigure cu această ocazie Moscova că Republica Moldova va rămâne în sfera canonică a Bisericii Ortodoxe Ruse.”Mitropolia Moldovei a fost constituită în 1813 cu străduinţa marelui Gavriil Bănulescu-Bodoni ca parte a Bisericii Ortodoxe Ruse şi aşa va rămâne”, a spus preşedintele moldovean.
 
Potrivit TASS, preşedintele Republicii Moldova susţine pe deplin iniţiativa convocării unui Sinod panortodox, exprimată de Patriarhul Antiohiei Ioan al X-lea şi susţinută de cercuri largi de clerici şi laici ai bisericilor ortodoxe din Rusia, Serbia, Bulgaria, Polonia, Alexandria, Ierusalim, precum şi Biserica Ortodoxă din America.
 
Dodon consideră că Republica Moldova poate fi o platformă bună pentru o astfel de întâlnire. “Suntem o ţară ortodoxă unicat, situată în inima lumii ortodoxe. Astfel, Republica Moldova poate deveni o platformă pentru o întâlnire între toţi şefii bisericilor ortodoxe într-o perioadă atât de responsabilă. Sunt sigur că împreună putem găsi modalităţi de a rezolva această situaţie dificilă”, a mai spus preşedintele moldovean pentru TASS, care nu specifică dacă Igor Dodon a făcut din proprie iniţiativă aceste declaraţii sau la solicitarea agenţiei.
 
Refacerea Scaunului Mitropolitan de la Kiev, demarată de Patriarhia de la Constantinopol, ar putea avea reverberaţii şi asupra ortodoxiei din Republica Moldova, aprecia recent cunoscutul editorialist Petru Bogatu într-un articol postat pe portalul Deschide.md. Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei de la Moscova, nu va cere vreodată autocefalia, aşa cum a făcut Biserica ucraineană, în timp ce Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Române, şi-ar putea consolida poziţia, apreciază unii observatori de la Chişinău.
 
Peste câteva zile, la Chişinău va veni, la invitaţia lui Dodon, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarul Kirill.
 
Cum se poziţionează Bisericile ortodoxe 
 
Lumea ortodoxă era şi ea împărţită marţi între reflexie şi apeluri la unitate. "Nu suntem într-o logică pentru sau împotriva. Suntem pentru unitatea Bisericii, armonie, responsabilitate, loialitate faţă de ordinea canonică şi împotriva a tot ceea ce divizează şi conduce la pericolul unei rupturi", a afirmat Patriarhul sârb Irineu într-un interviu.
 
Acesta a precizat însă că recunoaşterea unei biserici independente în Ucraina este "o decizie care duce la ruptură" şi "care deschide de manieră directă şi fără ambiguităţi posibilitatea unor noi diviziuni în sânul altor biserici" din lume.
 
Patriarhatul Georgiei a anunţat organizarea unui sinod pentru a decide o poziţie. Biserica finlandeză, dependentă de Patriarhatul Constntinopolului, a afirmat că speră să-şi conserve legăturile cu Moscova, în ciuda rupturii.
 
Interogate de AFP, Biserica ortodoxă poloneză şi Patriarhatul Bulgariei nu au dorit să se pronunţe asupra acestei rupturi atât timp cât nu le-a fost comunicată o decizie oficială. 
 
Biserica Ortodoxă Română nu a publicat încă o poziţie oficială, mărginindu-se să publice comunicatul Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice. Directorul Institutului Europei al Academiei de Ştiinţe din Rusia, Aleksei Gromîko, care participă la forumul diplomatic internaţional de la Bucureşti dedicat aniversării a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Rusia şi România a declarat că poziţia BOR „ar putea juca un rol important în rezolvarea acestei probleme”.
 
„Lumea ortodoxă se află în pragul unei scindări. Poziţia pe care o va lua Biserica Ortodoxă Română ar putea juca un rol important în rezolvarea acestei probleme”, a delcarat Gromîko, citat de site-ul vestidinrusia.ro.
 
Război al sinoadelor
 
Dincolo de relaţiile tensionate dintre Moscova şi Kiev, ruperea completă a legăturilor dintre Constantinopol şi Moscova ar putea ameninţa unitatea lumii ortodoxe, care adună 250 de milioane de credincioşi în întreaga lume.
 
Cotidianul rus RBK se declara îngrijorat marţi de un posibil "război al sinoadelor", adunările ecleziastice ale fiecărui Patriarhat recunoscut drept independent.
 
Cita de RBK, expertul rus Roman Lunkin a afirmat că situaţia actuală ar putea antrena apariţia a "două lumi ortodoxe antagoniste", una fidelă Moscovei, care revendică cel mai mare număr de credincioşi, şi alta loială Constantinopolului, care se bucură de legitimitate în calitate de primul Patriarhat al istoriei.
 
Cotidianul Izvestia vorbeşte despre ameninţarea "distrugerii unităţii lumii ortodoxe" şi consideră decizia Moscovei drept una dintre "zilele cele mai sumbre din istoria ortodoxiei".
 
Izvestia reaminteşte precedentele mari schisme ale creştinătăţii, în 1054 între ortodocşi şi catolici şi 1517 între catolici şi protestanţi. Potrivit sursei citate această ruptură împinge acum "ansamblul lumii ortodoxe să aleagă" între Constantinopol şi Moscova.
 
Financial Times scrie că această divizare între Ucraina şi Rusia nu este numai religioasă, ci şi geopolitică si anuleaza încercările Moscovei de a menţine Kievul în orbita sa politică şi de a-şi restabili influenţa în spaţiul post-sovietic. Totodata, este lovit şi conceptul de „lume rusă”, care, conform planului lui Vladimir Putin, ar trebui să includă popoarele frăţeşti ale Ucrainei şi Belarusului, parţial legate prin ortodoxie.
 
Deşi Patriarhia Moscovei a primit dreptul de a hirotoni mitropolitul de Kiev din 1686, ziarul aminteşte că, încă din anii 1990, după prăbuşirea URSS, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kiev s-a rupt de Moscova. Iar după 2014, când patriarhul rus a refuzat să condamne razboiul fratricid din estul Ucrainei, rândurile clerului bisericii ruse in Ucraina au inceput sa se rareasca.
 
Dacă, Bartolomeu va acorda autocefalia în noiembrie, asa cum se aşteaptă, acest lucru va da un nou impuls susţinătorilor independenţei ucrainene. De asemenea, pot creşte şansele de realegere a preşedintelui Petro Poroşenko, care a sprijinit în mod activ libertatea religioasă a Kievului.
 
În acest caz, preşedintele rus va primi o lovitură puternică. Putin a apelat la ajutorul Bisericii ruse în încercarea de a restabili statutul Rusiei de mare putere. Pe măsură ce mişcările naţionaliste şi populiste au crescut în Europa, el a folosit biserica pentru a crea imaginea unei Rusii-bastion al valorilor tradiţionale.
 
Dar pierderea patriarhiei ucrainene reduce importanta Rusiei în lumea ortodoxă şi îi oferă mai puţine motive să se pretindă cea de-a treia Roma. De asemenea, ea demonstrează clar la ce pot duce  încercările sale de a-i diviza pe ruşi şi ucraineni. 
 
FT cerde ca pericolul momentului este exacerbat de faptul că toate acestea au loc în contextul unei scăderi a ratingului lui Putin din cauza reformei nepopulare a pensiilor.
 
La Kiev şi în Occident se tem că Kremlinul poate folosi forţa militară pentru a apăra biserica rusa in Ucraina. În mod potenţial, astfel de acţiuni pot provoca o nouă vărsare de sânge.
 
Popularitatea lui Putin a crescut brusc după anexarea Crimeei, reaminteşte ziarul, iar slăbiciunea economiei ruseşti ar putea să-i împingă pe strategii de la Kremlin la o manevră similară.
 
Partidul Socialiştilor pregăteşte pentru joi un miting antieuropean la Chişinău
    
Partidul Socialiştilor pregăteşte pentru data de 18 noiembrie o acţiune de protest de amploarea la Chişinău, la care aşteaptă participarea a zeci de mii de cetăţeni. Protestul este anunţat faţă de cei nouă ani de guvernare proeuropeană. În cardul manifestaţiei va fi prezentat programul politic al partidului şi acţiunile care vor fi întreprinse până pe 24 februarie, când vor avea loc alegerile parlamentare, transmite IPN.
 
Ion Ceban, secretar pentru ideologie al PSRM, a anunţat că formaţiunea a organizat până în prezent mitinguri de protest în ţară, la care au fost prezentaţi candidaţii la funcţia de deputat pentru alegerile parlamentare.
 
Secretarul executiv al Partidului Socialiştilor, Vlad Batrîncea, a precizat că au fost aleşi 38 de candidaţi, însă discuţiile rămân deschise până la încheierea campaniei electorale. Candidaţii, pentru toate circumscripţiile din ţară, urmează să fie înaintaţi oficial de către Consiliul republicat al formaţiunii. Deputatul a mai spus că PSRM se declară cea mai importantă forţă de opoziţie şi unica alternativă pentru actuala guvernare.
 
Membrii PSRM au mai spus că tot mai des reprezentanţii Partidului Democrat sau a formaţiunilor-satelit atentează la imaginea instituţiei prezidenţiale. Partidul Socialiştilor este gata să reacţioneze la primul apel, să iasă în stradă pentru a o apăra.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: