Olanda riscă să fie acoperită de ape. Schimbările climatice aduc noi provocări pentru una dintre cele mai bogate ţări de pe glob

Olanda are un viitor sumbru, daca nu se pregateste de noi provocari legate de cresterea nivelului marii FOTO AFP

Deşi Olanda are sute de ani de gestionare eficientă a apei, ţara care se află în mare parte sub nivelul mării se confruntă cu noi scenarii periculoase ca urmare a schimbărilor climatice.

Cartea locală de telefoane din zona olandeză Noordwaard este un registru al unei comunităţi care nu mai există: liste de numere pentru case care au fost demolate, lăsând în urmă doar petice pătrate în iarbă, acolo unde îşi aveau fundaţiile.

Odată o zonă agricolă prosperă, Noordwaard este acum o întindere de mlaştini în sud-vestul Olandei, create artificial pentru a păstra uscate oraşele olandeze din apropiere. 

„Acum câţiva ani, când veneai aici, erau ferme mari şi frumoase, hectare cu cartofi şi ceapă”, a spus Stan Fleerakkers, un producător de lactate care locuieşte în apropiere. „Acum când te duci acolo, nu a mai rămas nimic”.

Polderul Noordwaard a fost una dintre 39 de astfel de zone selectate pentru programul „Spaţiu pentru râu” al Guvernului olandez, prin care mai multe terenuri au fost înapoiate apei, potrivit Politico. Este o inversare modernă a unei practici vechi de secole, de reabilitare a pământului în ţara aflată în mare parte sub nivelul mării.

Este şi o imagine a viitorului cu care ţara se va confrunta: cu previziuni de creştere fără precedent a nivelului mării, ca urmare a schimbărilor climatice, Guvernul olandez e într-o cursă contracronometru pentru a găsi o soluţie ca una dintre cel mai bogate ţări de pe glob să nu dispară în Marea Nordului.

Previziunile referitoare la creşterea nivelului mării variază între valori care pot fi gestionate, câtă vreme această creştere este graduală, la scenarii apocaliptice care ar depăşi capacitatea autorităţilor de a răspunde în consecinţă. Experţii încep să contureze scenarii de viitor, în slujba guvernului ţării.

În scenarii mai optimiste, faimoasele diguri olandeze, barierele de furtună, pompele şi adaptările se pot descurca, dar cu un preţ - şi chiar şi aşa, doar până la un anumit punct.

„De cealaltă parte a spectrului este abandonarea controlată, care nu este plăcută, pentru că trebuie să conducem 10 milioane de oameni undeva”, a afirmat Maarten Kleinhans, profesor de geoştiinţe şi geografie fizică la Universitatea Utrecht. „Şi de îndată ce acest lucru va deveni cunoscut, de îndată ce treaba se complică, nu vor mai fi investiţii şi economiile locale se vor prăbuşi”.

„Acesta este un scenariu de coşmar, dar unul serios”, a adăugat profesorul. „Ar putea fi un coşmar mai mic dacă începem să facem planuri de pe acum”.

Creşterea nivelului mărilor

Un anumit grad de creştere a nivelului mării este deja inevitabil, pus în mişcare de încălzirea globală şi de topirea gheţii cauzată de zeci de ani de emisii de carbon. Comisia interguvernamentală privind schimbările climatice (IPCC), corpul ONU care adună şi analizează rezultate ştiinţifice, preconizează că va exista o creştere a nivelului mării cu 30 până la 60 de centimetri până în 2100, chiar dacă ţările îşi îndeplinesc angajamentele de a reduce emisiile, luate în cadrul Acordului climatic de la Paris. Cu cât emisiile sunt reduse mai rapid, cu atât va exista un risc mai mic al unei creşteri de neimaginat. Însă până acum, lumea dezvoltată nu reuşeşte să-şi atingă obiectivele.

Dacă tendinţele actuale vor continua, IPCC prevede o creştere cu 84 de centimetri a nivelului mării până în 2100 şi chiar cu 5,4 metri până în 2300. IPCCa avertizat şi că o creştere de peste un metru până în 2100 nu este improbabilă şi a sfătuit ţările vulnerabile să facă planuri în concordanţă cu aceste previziuni. O astfel de creştere rapidă ar lăsa multe ţări fără capacitatea de a răspunde în timp util provocării.

Potrivit Guvernului olandez, măsurile actuale de protecţie sunt adecvate până în 2050. Îmbunătăţirea lor este o muncă lentă: ultimii 30 de ani de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor din Olanda i-au permis ţării să facă faţă unei creşteri a nivelului mării de doar 40 de centimetri.

Planificarea viitorului 

Capacitatea de a gestiona apa este un motiv de mândrie pentru Olanda. Bogăţia sa, pregătirea instituţională şi cunoştinţele tehnice i-au oferit un avantaj faţă de alte ţări joase ale lumii.

Consiliile regionale ale Apelor, undele înfiinţate chiar în secolul XIII, sunt independente de guvernul naţional, astfel permiţându-le să facă planuri dincolo de durata unui ciclu politic. Decidenţii politici au format legături puternice cu comunitatea ştiinţifică şi există o colaborare apropiată între instituţii.

Însă marile lucrări împotriva indundaţiilor au fost făcute mai ales ca reacţie la un eveniment, demarate din cauza unor dezastre, precum furtuna din 1953, care a spart digurile şi a inundat aproape o zecime din tot teritoriul agricol al Olandei. În urma dezastrului, 1.836 de oameni au murit, nenumărate case au fost discurse şi zeci de mii de animale s-au înecat.

Acum, Guvernul olandez încearcă să anticipeze problemele. 

În acest an, a angajat un grup de experţi, Programul de Cunoaştere a Creşterii Nivelului Mării, pentru a monitoriza situaţia şi a identifica potenţiale răspunsuri. Grupul lucrează cu patru scenarii, potrivit lui Marjolijn Haasnoot, cercetător la institutul Deltares şi la Universitatea Utrech, care a condus dezvoltarea planurilor pentru scenarii de viitor în Olanda.