Alegeri Olanda: victorie pentru Partidul Liberal-Democrat al actualului premier Mark Rutte

Partidul Liberal VVD, al premierului Mark Rutte, a câştigat detaşat alegerile legislative din Olanda, urmând că aibă 31 de reprezentanţi în Parlament, potrivit exit-pollului realizat de IPSOS. VVD a pierdut 10 mandate, faţă de Legislativul trecut, dar rezultatul este oricum peste aşteptări.

ORA 7.30 Premierul olandez Mark Rutte a declarat, după alegerile legislative câştigate detaşat de partidul său, VVD, potrivit exit-pollurilor, că ţara a “respins populismul greşit”, relatează The Guardian.

„Se pare că, pentru a treia oară la rând, VVD, este cel mai mare partid din Olanda. Mesajul nostru pentru Olanda – ne vom menţine direcţia şi vom menţine această ţară sigură şi stabilă – şi-a atins ţinta”, a declarat premierul.

„Am vorbit la telefon cu mulţi colegi europeni. Aceasta (miecuri – n.r.) este o seară în care Olanda, după Brexit şi Trump, a spus «Gata cu populismul greşit»“, a adăugat el.

Rutte a salutat rata mare de participare, 82%, potrivit IPSOS, un record în ultimii 31 de ani. “A fost un festival pentru democraţie, cu cozi la secţiile de vot. Nu am mai văzut acest lucru de mult timp”, a afirmat el.

UPDATE 23:00 Liderul formaţiunii eurosceptice PVV, Geert Wilders, a cărui formaţiune a obţinut 19 mandate din totalul de 150 din camera inferioară a Parlamentului olandez, le-a mulţumit pe Twitter alegătorilor săi şi a dat asigurări că nu a “încheiat socotelile” cu premierul Mark Rutte, relatează The Guardian. „Le mulţumesc alegătorilor PVV! Am obţinut mandate! Aceasta este prima victorie! Nu am încheiat socotelile cu Rutte încă!”, a scris el.

Potrivit jurnaliştilor de la Haga, PVV este singurul partid politic ce nu organizează nicio conferinţă după alegeri. 

UPDATE 22:15 Primele sondaje după închiderea urnelor indică o victorie pentru Partidului Liberal-Democrat (VVD), al actualului premier Mark Rutte, partidul acestuia câştigând 31 de locuri în Parlament. Partidul Libertăţii (PVV), al lui Geert Wilders a ieşit pe locul doi, la egalitate cu alte două partide CDA şi D66, toate câştigând câte 19 mandate. Prezenţa la vot a fost cea mai ridicată din ultimii 31 de ani, aproximativ 82% din electoratul olandez prezentându-se la vot.

Conform acestor sondaje pierdantul alegerilor pare a fi partidul laburist aflat la guvernare alături de liberali-democraţi, PvDa, ce a pierdut 29 de mandate. Majoritatea voturilor electoratului de stânga s-au îndreptat spre partidul ecologist de stânga, Stânga Verde, ce a câştigat 12 mandate în parlamentul de 150 de locuri.

UPDATE 13.25 Rutte vrea frânarea populismului, iar Wilders un referendum pentru ieşirea Olandei din UE

Premierul olandez Mark Rutte a votat la Haga. El i-a îndemnat pe concetăţenii săi „să creeze un precedent“ şi „să frâneze valul de populism“ după votul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) şi alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite.

Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, a promis, în schimb, că va organiza un referendum pentru ieşirea ţării sale din UE dacă va câştiga alegerile de astăzi.

„Dacă voi câştiga, va avea loc un referendum (pentru ieşirea Olandei din UE, n. red.), pentru că am dat banii noştri unor ţări străine. Vom recupera Olanda pentru olandezi“, a declarat Wilders.

- Ştirea iniţială

Sondajele îi creditează drept învingători pe extremiştii lui Geert Wilders, însă o coaliţie guvernamentală liberală ar putea să-l ţină pe liderul islamofob departe de putere.

Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 07.30 (08.30 ora României) şi se vor închide la ora locală 21.00 (22.00 ora României).

Ultimele secţii de vot se vor închide abia peste cinci ore pe trei insule din Caraibi - Bonaire, Saba şi Sint Eustatius -, însă acestea reprezintă numai o mică parte din electoratul olandez.

Institutul Ipsos va realiza un exit-poll pe circa 38.000 de alegători, care va fi publicat imediat după ora locală 21.00 (22.00 ora României).

Primele rezultate oficiale sunt aşteptate la 40 de minute după închiderea urnelor, dar oraşele mari, precum Amsterdam şi Rotterdam, vor anunţa, probabil, rezultatele după  miezul nopţii (joi, 01.00, în România).

Partidul Libertăţii (PVV), al lui Geert Wilders, este favorit în sondaje, în faţa Partidului Liberal-Democrat (VVD), al actualului premier Mark Rutte.

O eventuală victorie a lui Wilders ar putea da încredere aliaţilor săi ideologici din Franţa - Frontul Popular, al lui Marine Le Pen - şi Germania - Alternativa pentru Germania, al lui Frauke Petry -, unde vor avea loc alegeri în aprilie-mai, respectiv septembrie anul acesta.

Olanda are un sistem electoral cu mai multe plase de siguranţă, astfel încât câştigătorul „nu ia neapărat totul“ în urma alegerilor legislative. De fapt, fiecare Executiv olandez din ultimele şapte decenii a avut nevoie de o coaliţie pentru a funcţiona.

Există exemple în care partidul câştigător a fost exclus de la putere. Acest lucru s-a întâmplat de trei ori după cel de-al Doilea Război Mondial.

Sistemul electoral olandez este unul proporţional. Practic, circa 0,67% din voturile naţionale înseamnă un mandat din totalul de 150 ale Camerei Reprezentanţilor (camera inferioară a Parlamentului bicameral olandez, n. red.). Acest lucru face ca numeroase partide să intre în Legislativ, astfel că este nevoie întotdeauna de coaliţii pentru guvernare şi niciunul dintre partidele importante nu şi-au exprimat dorinţa de a intra în parteneriat cu Wilders. Rutte a exclus clar această posibilitate, deşi Wilders a fost un membru important al liberalilor până în 2004.

Potrivit sondajelor, cel puţin cinci formaţiuni politice ar putea să fie nevoite să formeze o coaliţie de guvernare pentru a asigura majoritatea necesară de 76 de parlamentari.

Analiştii prevăd o coaliţie de guvernare între cele patru formaţiuni situate în apropiere de centrul spectrului politic, fiind vorba de Partidul Liberal, Apelul Creştin Democrat, Democraţii 66 şi Partidul Laburist.=

„Un guvern cu cinci partide condus de premierul Rutte este cea mai probabilă variantă după alegeri“, afirmă economistul Theo de Kort, de la ABN Amro Group NV.

Al cincilea partid inclus ar putea fi Stânga Verzilor, deşi liderul său, tânărul Jesse Klaver, a fost reticent în a face alianţă cu liberalii lui Mark Rutte, pentru că cele două partide promovează politici diferite.

Un al posibil aliat este mica Uniune Creştină, care a mai susţinut Executivul în voturi-cheie în trecut.

Mai există un aspect important care trebuie luat în considerare. Noul Guvern va trebui să se asigure că are suficiente voturi pentru a trece legi şi prin Senat (camera superioară a Legislativului olandez, n. red), care este ales indirect. Aspectul pozitiv pentru liberali, laburişti, creştin-democraţi şi D66 este că au deja o majoritate confortabilă în Senat.

Procesul formării unui executiv urmează o cale lungă. Parlamentul desemnează un politician cunoscut pentru a analiza situaţia, înainte ca un posibil premier să fie numit şi să formeze o echipă şi un acord de coaliţie.

După cel de-al Doilea Război Mondial a durat, în medie, 72 de zile pentru formarea unui Guvern. Recordul de viteză a fost înregistrat în 1958 - 10 zile. În schimb, în 1977, a fost nevoie de 208 zile pentru formarea unei coaliţii din numai două partide.