„Noua Rusie” se coace de câţiva ani la graniţa României

„Noua Rusie” se coace de câţiva ani la graniţa României

Pro-ruşii din Odesa au început să protesteze după acutizarea situaţiei din Crimeea, care până la urmă a fost anexată de Rusia. FOTO Reuters

Într-o sesiune-maraton de întrebări şi răspunsuri, preşedintele rus Vladimir Putin a readus la viaţă, printre altele, termenul „Novorossiya” - Noua Rusie - un teritoriu care „nu făcea parte din Ucraina în secolul al XVIII-lea”, când a fost cucerit de Ecaterina cea Mare şi prinţul Potemkin. Presa internaţională scrie însă că tendinţele separatiste s-au amplificat în Odesa de ani buni, cel puţin în rândul naţionaliştilor ruşi.

Un reportaj realizat la Odesa de corespondenţii „The Daily Beast” arată tensiunile din zona unde un grup de separatişti a proclamat deja o republică, după ce de la Kiev au fost trimise trupe pentru a stabiliza situaţia înainte de festivităţile de la 9 mai, când şi la Odesa se va sărbători înfrângerea germanilor în cel de-al Doilea Război Mondial. 
 
Aş vrea să vă reamintesc: teritoriul care se numea Novorossiya pe vremea Imperiului Ţarist - Harkov, Lugansk, Cherson, Nikolaev şi Odesa - nu făceau parte din Ucraina, pe atunci”, a spus Vladimir Putin. Dacă vom conecta aceste puncte între ele, vedem nu doar estul tulburat de separatism al Ucrainei, ci întreaga parte de sud a ţării, de-a lungul coastei Mării Negre şi până la graniţa cu Moldova şi problematica regiune separatistă Transnistria, unde „forţele pacificatoare” ruse au fost mobilizate din 1994. 
 
La câteva zile de când Putin a făcut aceste afirmaţii, pro-ruşii din odesa declarau piaţa Câmpul Kulikovo „o bucată din Republica Novorossiya, liberă de fascişti”. Liderul mişcării de acolo, Artem Davidcenko, spune că împreună cu grupuri separatiste din alte oraşe organizează puncte de prim ajutor, biserici de campanie şi brigăzi de autoapărare formate din veterani neînarmaţi. 
 
Davidcenko susţine că aceştia nu vor să fie conduşi de autorităţile „pro-americane, neonaziste, oligarhice şi corupte” din Ucraina. Ideea de a readuce la viaţă în mare parte uitata Noua Rusie s-a discutat de ani buni, spune liderul separatist în vârstă de 28 de ani. Dar ideea a fost prezentă doar în cercurile formate din oameni ca el, în grupuri naţionaliste ruse. Aşa că, pentru cei adunaţi în piaţa Câmpul Kulikovo, afirmaţiile lui Putin au reprezentat „veşti fericite” - preşedintele rus făcea ideea publică în sfârşit. 
 
Însă Guvernul de la Kiev probabil că va reacţiona mai dur în ceea ce priveşte portul Odesa, principala sa deschidere la Marea Neagră. Săptămâna aceasta, liderii „republicii Novorossiya” au fost ameninţaţi cu până la 15 ani de închisoare pentru separatism. 
 
Marţi după-amiază, un sediu cazac organizat în piaţa Câmpul Kulikovo era plin de zvonurile privind detaşarea a câteva sute de soldaţi înarmaţi de la Kiev care sosesc în Odesa pentru a „curăţa” piaţa înainte de festivităţile de la 9 mai. 
 
„Căutăm soluţii paşnice, nu avem arme. Principalul nostru scop este să avem un referendum democratic şi să înfiinţăm Novorossiya ca parte a unui stat federalizat, cu capitala fie la Doneţk, fie la Harkov, iar Odesa drept capitală culturală, cum este Sankt Petersburg în Rusia”, explică Davidcenko. „Apoi, aşa cum a spus Vladimir Putin, Novorossiya poate face parte din punct de vedere economic dintr-o mare Europă, de la Lisabona la Vladivostok, dar înainte de asta trebuie să ne eliberăm de junta fascistă de la Kiev”, continuă acesta. 
 
Luna trecută, serviciul de securitate al Ucrainei l-a arestat pe fratele lui Artem Davidcenko, Anton Davidcenko, în vârstă de 29 de ani, sub acuzaţia că a condus mişcarea separatistă pro-rusă din Odesa. Astăzi, piaţa Câmpul Kulikovo este împânzită de portrete impunătoare ale acestuia. 
 
Aşa cum este şi cu grupurile care ocupă clădiri publice în Doneţk şi în alte oraşe din estul Ucrainei, nu este uşor de identificat cine le conduce. După ce a dormit în piaţa din Odesa două luni , Artem Davidcenko este unul din trei lideri din Câmpul Kulikovo considerat a avea suficientă autoritate în faţa separatiştilor pentru a coordona acţiunile cu alţi separatişti, cu care vorbeşte zilnic pe Skype şi cu care s-a întâlnit în Crimeea. 
 
Însă marţi, din senin, un bărbat numit Valeriu Kaurov din Moscova s-a autoproclamat preşedintele Noii Rusia. Liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk au fost şocaţi şi au decis că nu vor „nicio prostituată politică numită Kaurov” care să-i conducă din capitala Rusiei. 
 
Odesa este însă un oraş cu un milion de locuitori. Câţi dintre aceştia susţin mişcarea separatistă pro-rusă? Activiştii din Câmpul Kulikovo spun că, printre alţii, şi poliţia este de partea lor. Poliţia le-a sprijinit ideea de a instala un monument în memoria ofiţerilor Berkut ucişi în Euromaidan. Protestatarii din Odesa speră că, atunci când se va da ordinul să elibereze piaţa care a devenit sediul mişcării separatiste din Odesa, poliţiştii vor refuza, tot aşa cum poliţiştii din Doneţk au refuzat să coopereze cu autorităţile trimise de la Kiev. 
 
Fraţii Davidcenko sunt studenţi la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Naţionale Mecinikov din Odesa. Ambii promovează „ideea de a uni toţi slavii de pe planetă: ruşii, ucrainenii, bieloruşii, în final şi sârbii, oricine vrea să ni se alăture. Ar fi grozav să includem şi Transnistria, dar deocamdată nu acesta este scopul nostru”, spune Artem. 
 
 
CITIŢI MAI MULT
 
„Foreign Affairs”: trei scenarii pentru ruperea Ucrainei. Acordul de la Geneva a devenit nul aproape din momentul în care a fost încheiat, la sfârşitul săptămânii trecute. Insurgenţii refuză să recunoască noua putere de la Kiev şi cer independenţa sau alipirea la Rusia, o variantă sprijinită de Moscova. Asta deschide calea unei divizări a Ucrainei, deghizate în federalizare, notează analiştii „Foreign Affairs”. Dacă planul ruşilor va avea succes, există trei scenarii privind viitoarea hartă a Ucrainei.
 
Un miliardar ucrainean promite câte 10.000 de dolari pentru fiecare pro-rus capturat. În estul rusofon al Ucrainei, unde naţionalismul este mult mai discret decât în vest, patriotismul aduce de astăzi şi beneficii concrete. Miliardarul Igor Kolomoisky, care este şi guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, oferă câte 1.000 de dolari cash oricui dezarmează un militant pro-rus, 10.000 de dolari oricui capturează un separatist şi câte 200.000 de dolari celor care eliberează clădirile publice ocupate de aceştia.
 
Apocalipsa economică şi administrativă după Rusia: Crimeea se afundă în haos. Tribunalele nu mai funcţionează pentru că judecătorii nu ştiu ce lege să aplice, poliţiştii sunt trimişi la şcoală câte două ore pe zi pentru a învăţa legislaţia rusă, băncile nu funcţionează, registrele de cadastru sunt închise, birourile pentru paşapoarte la fel. În tot acest haos, locuitorii din Crimeea readuc la viaţă vechi practici sovietice - precum întocmirea de liste - pentru a încerca să-şi pună actele şi vieţile în ordine.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: