„Mr. Big”, creierul din spatele jafului secolului? BBC introduce un nou personaj în povestea miliardului furat din sistemul bancar moldovenesc

„Mr. Big”, creierul din spatele jafului secolului? BBC introduce un nou personaj în povestea miliardului furat din sistemul bancar moldovenesc

Ilan Şor a discutat cu jurnaliştii BBC în „reşedinţa” sa oficială din centrul Chişinăului. FOTO via BBC

BBC.com a publicat astăzi un amplu material despre noul primar de Orhei, controversatul om de afaceri Ilan Şor. Reportajul britanicilor se concentrează pe cel mai mare scandal în care este implicat Şor: dispariţia unui miliard de dolari dintre trei bănci. Citând un procuror anticorupţie din Moldova, jurnaliştii britanici îl introduc în poveste pe „Mr. Big” din Rusia.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Un mister care a aruncat cea mai săracă ţară europeană într-o criză adâncă - un miliard de dolari dispărut din trei bănci de top din Moldova, mare parte din bani trecând prin companii britanice. Un raport confidenţial l-a învinuit pe Ilan Şor, un om de afaceri în vârstă de 28 de ani, însă el îşi proclamă incoenţa într-un interviu exclusiv acordat BBC”, scriu jurnaliştii britanici. 
 
De fapt, interviul exclusiv acordat de Şor a fost redus de BBC la o singură replică. „Atunci când am preluat banca (Banca de Economii - n.r.), am fost îngroziţi. Avea o gaură de şapte miliarde de lei (376 de milioane de dolari)”.
 
„Ilan Şor nu este înalt, de aceea secretara sa îi tot spune să stea drept astfel încât să nu pară că fotoliul din piele crem îl înghite cu totul. N-ar da bine la poze. Însă Şor nu reuşeşte să emane un aer grav - în parte din cauza feţei sale rotunde, cu barbă de-o zi, pare chiar mai tânăr de 28 de ani”, scrie BBC. Jurnaliştii scriu apoi despre scandalul miliardului de dolari care a dispărut anul trecut, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din noiembrie, din trei mari băcni moldoveneşti, toate controlate de Şor. 
 
Mai exact, miliardul a dispărut din seifurile Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank. După ce companii controlate de Şor au cumpărat pachete majoritare de acţiuni în cadrul acestor trei bănci, instituţiile de creditare au acordat împrumuturi uriaşe unor companii dubioase. 
 
Banii au fost plimbaţi, prin conturi letone, către alte societăţi off-shore, înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong – societăţi înfiinţate de alte companii offshore cu doar câteva luni înainte de „jaful secolului”. 
 
Jurnaliştii amintesc apoi de familia lui Şor, cum tatăl său, Miron, s-a mutat în Moldova din Israel atunci când Ilan avea trei ani şi cum actualul primar de Orhei a moştenit de la el mai multe afaceri, printre care şi un lanţ de magazine duty-free. 
 
BBC alocă un spaţiu amplu legăturii cu Marea Britanie: cinci dintre cele opt firme care au primit împrumuturile care nu au mai fost rambursate au transferat imediat banii către alte cinci societăţi înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong. Toate acestea au conturi la bănci letone şi toate sunt deţinute de alte companii offshore, înregistrate în paradisuri fiscale. „Şi, într-un ultim strat confuzie, toate aceste firme datorează acum bani nu băncilor, ci unei alte entităţi înregistrate în Marea Britanie, Fortuna Limited LP, care ar fi cumpărat întregul pachet de credite”, scrie BBC. 
 
Fortuna United LP este înregistrată pe adresa unui apartament din Edinburgh, acolo unde au sediile declarate încă 421 de firme. Societatea este un parteneriat între două companii înfiinţate în Seychelles. 
 
Legislaţia britanică nu obligă societăţile de tip parteneriat cu răspundere limitată să declare anual veniturile sau cheltuielile. Singurele informaţii pe care trebuie să le furnizeze sunt adresa la care sunt înregistrate şi numele partenerilor - care nu trebuie neapărat să fie indivizi, pot fi şi entităţi - care nu trebuie să fie înregistrate în Marea Britanie. 
 
Breşa este una tot mai populară în lumea offshore: numărul societăţilor de tip parteneriat cu răspundere limitată a crescut la 27.853 în 2013 (cele mai recente date disponibile) de la 17.239 în 2010, scrie BBC. 
 
Vasile Şarco, şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor din Moldova, le explică jurnaliştilor străini că motivul pentru care sunt folosite societăţi încorporate în Regatul Unit este tocmai ascunderea beneficiarilor reali. Şarco este implicat atât în ancheta privind dispariţia miliardului, cât şi investigaţia asupra unei scheme uriaşe de spălare de bani prin care în jur de 20 de miliarde de dolari din Rusia au ajuns în UE via Moldova.
 
Tot mai multe legături între aceste două operaţiuni au fost scoase la iveală de investigaţii jurnalistice.
 
În ambele cazuri, spune Şarco, off-shore-urile britanice au fost folosite în aceleaşi scheme, cu bănci letone. Nu este vorba despre aceleaşi companii, dar este vorba despre aceleaşi adrese (detalii mai jos). Sarco este convins că există un anumit „Mr. Big”, care trăieşte în Rusia şi care a coordonat prima schemă - spălarea de bani din Rusia spre UE - şi a oferit consiliere pentru a doua - dispariţia miliardului. 
 
„Am analizat caracterul tranzacţiilor şi toate piesele ne dau motive să credem că acest individ l-a ajutat pe Ilan Şor să-şi pună scenariul în aplicare”, spune Sarco, citat de BBC. Acesta refuză să dea detalii despre Mr. Big, adăugând doar că are atât cetăţenie moldoveană, cât şi rusă, şi că el controlează câteva bănci din Moldova.
 
Legăturile dintre miliardul dispărut şi laundromatul rusesc
 
Trei dintre cele opt firme scoţiene numite în raportul realizat de compania de audit Kroll privind devalizarea băncilor moldoveneşti au legături cu Vladimir Plahotniuc, arată o investigaţie publicată luna trecută de portalul Business New Europe. Deşi nu a apărut niciodată în acţionariatul celor trei firme - Victoria Invest Limited, Financial Investments Corporation Limited şi Maxpower Invest Limited -, o instanţă londoneză a stabilit că Plahotniuc este beneficiarul real atât al Financial Investments, cât şi al Maxpower Invest, pe care le controlează prin interpuşi. 
 
Cazul a ajuns în faţa judecătorilor britanici după ce unii dintre păgubiţii lui Plahotniuc, care-l acuză că i-a deposedat prin atacuri raider, l-au acţionat în instanţă în Londra, având în vedere că mai multe societăţi implicate în aceste scheme sunt off-shore-uri înfiinţate în Marea Britanie. 
 
Adresele pe care sunt înregistrate aceste firme de care se leagă numele Vladimir Plahotniuc sunt implicate şi în uriaşa schemă de spălare de bani denumită „Laundromatul rusesc”, scoasă la iveală anul trecut de o investigaţie Organized Crime and Corruption Reporting Project, care ajunge până la vărul lui Vladimir Putin şi prin care ruşii au spălat, cu ajutorul judecătorilor moldoveni şi al băncilor din Letonia, în jur de 20 de miliarde de dolari în perioada 2010-2014. 
 
Aceleaşi off-shore-uri, înregistrate la aceleaşi adrese, care apar în investigaţia OCCRP au fost folosite în trecut pentru sifonarea a zeci de milioane de dolari din companii energetice ucrainene prin scheme similare, bazate pe decizii ale judecătorilor moldoveni. 
 
Folosirea societăţilor înregistrate în Scoţia este neobişnuită, explicau mai mulţi experţi fiscali într-o anchetă publicată luna trecută de portalul Business New Europe. 
 
Uimiţi de predilecţia moldovenilor către acestea, specialiştii arată că fenomenul nu este considerat întâmplător: controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, numit de presă apropiat de-al lui Plahotniuc şi implicat direct în multe dintre aceste scheme, este considerat un expert în folosirea societăţilor off-shore scoţiene, combinată cu decizii ale judecătorilor moldoveni şi ucraineni, pentru a obţine „avantaje în afaceri, în special în sectorul energetic ucrainean”, scrie Business New Europe. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările