Merkel şi Macron vor o reformă urgentă a Schengen după ultimele atacurile teroriste din Europa

Efectul atacurilor teroriste: Angela Merkel şi Emmanuel Macron cer o reformă urgentă a sistemului de frontiere deschise al spaţiului Schengen.

Angela Merkel a declarat că este urgent ca Europa să reformeze sistemenul de frontieră deschisă al spaţiul Schengen în lumina atacurilor teroriste recente.

„Vreau să menţionez sistemul de intrare-ieşire din spaţiul Schengen, care ar trebui să fie gata în 2022”, a spus cancelarul german, după o întâlnire cu alţi lideri europeni. „Este vital să ştim cine intră şi cine părăseşte spaţiul Schengen”, a completat ea, potrivit Mediafax.

Aproape simultan a susţinut declaraţii pe aceeaşi temă şi preşedintele francez. Ameninţarea terorismului este o realitate europeană care are nevoie de un răspuns coordonat şi rapid, a declarat Emmanuel Macron.

Macron a mai spus reporterilor că Europa trebuie să lucreze la o reconsiderare a frontierei deschise a spaţiului său Schengen.

Ţările europene "au nevoie de un răspuns rapid şi coordonat" pentru a face faţă ameninţării teroriste, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron la finalul unui mini-summit prin videoconferinţă la care au participat mai mulţi lideri europeni, organizat după atacurile teroriste din Franţa şi Austria, relatează AFP.

În opinia preşedintelui francez, acest răspuns trebuie să se refere în special la "dezvoltarea unor baze de date comune, la schimburile de informaţii şi consolidarea politicilor penale" şi la o "punere în aplicare completă şi riguroasă a arsenalului de măsuri" de care Europa deja dispune.

La videoconferinţa privind răspunsul european la ameninţarea reprezentată de terorism au participat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarii Germaniei şi Austriei, Angela Merkel şi respectiv Serbastian Kurz.

Ţările europene "au nevoie de un răspuns rapid şi coordonat" pentru a face faţă ameninţării teroriste, a declarat marţi preşedintele francez Emmanuel Macron la finalul unui mini-summit prin videoconferinţă la care au participat mai mulţi lideri europeni, organizat după atacurile teroriste din Franţa şi Austria, relatează AFP.

În opinia preşedintelui francez, acest răspuns trebuie să se refere în special la "dezvoltarea unor baze de date comune, la schimburile de informaţii şi consolidarea politicilor penale" şi la o "punere în aplicare completă şi riguroasă a arsenalului de măsuri" de care Europa deja dispune.

La videoconferinţa privind răspunsul european la ameninţarea reprezentată de terorism au participat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarii Germaniei şi Austriei, Angela Merkel şi respectiv Serbastian Kurz.

 Liderii europeni au discutat despre "lupta fermă împotriva propagandei teroriste şi a discursurilor care incită la ură pe internet", a precizat şeful statului francez. "Internetul este un spaţiu de libertate, de asemenea reţelele noastre sociale, însă această libertate există doar dacă există securitate şi dacă nu reprezintă refugiul celor care ne încalcă valorile sau încearcă să ne îndoctrineze cu ideologii criminale", a mai spus el.

Printre priorităţi se numără necesitatea "finalizării" implementării sistemului PNR (passenger name record; registrul cu numele pasagerilor). "Este esenţial ca acest mecanism să fie implementat pe deplin cu baze de date rapid conectate între ele, deoarece orice falie în securitate la frontiera externă sau în interiorul statelor membre reprezintă un risc de securitate pentru toate statele membre", a explicat Emmanuel Macron.

El a vorbit şi despre o ''deturnare a dreptului de azil'' în numeroase ţări europene. Acest drept este folosit de ''traficanţi'', de ''reţele'' sau de persoane ''venite din ţări care nu sunt în război'', a declarat Macron în faţa presei.

Videoconferinţa a fost organizată la o săptămână după un atentat jihadist comis la Viena şi după cel de la Nisa, şi după decapitarea în octombrie a profesorului Samuel Paty în Franţa.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz a vorbit despre "miile de luptători terorişti străini care fie au supravieţuit luptelor din Siria, Irak (...) şi s-au întors în ţară, fie nu au putut pleca (...) Mulţi dintre ei sunt în închisoare. Unii dintre ei au fost deja eliberaţi şi adevărul trist este că mulţi dintre ei vor fi eliberaţi în anii următori. Ei sunt bombe cu ceas şi, dacă vrem să ne protejăm libertatea, trebuie să restricţionăm libertatea acestor persoane", a mai spus Kurz.

 Cancelarul Angela Merkel a insistat asupra faptului că "aceasta nu este o luptă a islamului împotriva creştinătăţii, ci necesitatea unui model de societate democratică menit să combată comportamente teroriste şi antidemocratice".