Cum politicienii şi-au îndeplinit atribuţiile şi, mai ales, care a fost reacţia populaţiei din diversele ţări din apropierea zonei centrale de interes, în cazul nostru Ucraina. A fost un test de mare amploare şi gata. Participanţii au socotit că era suficient şi că, pentru a favoriza marile tratative strategice în pregătire la nivel foarte înalt, fiecare dintre participanţii reali arătase, în mod egal, că dispune de aceleaşi capacităţi active în materie de impunerea terorii ca pe timpul Primului Război Rece. Mesajul fiind că scenariul de bază, acela denumit în cărţi „criza rachetelor“, cu toate fazele sale componente, se poate repeta cu succes şi în 2021, cu exact aceiaşi jucători majori pe scenă şi cu o multitudine de spectatori mai mult sau mai puţin motivaţi în asistenţă.

În acelaşi timp, s-a reverificat justeţea formulei „Războiul este un lucru prea important pentru a fi încredinţat militarilor“. Justă la timpul său observaţia lui Georges Clemenceau este adevărată şi azi, cu puzderia de generali activi şi pensionari activaţi ca protagonişti eroici şi entuziaşti ai unui viitor război în care să se ducă pe front alţii. După Vietnam, Coreea, Irak, Afganistan, repetarea erorii „boots on the ground“ ar fi fost o idioţenie istorică neverosimilă. Asta au învăţat politicienii şi, odată ajunşi în apropierea „liniei roşii“, aleg rapid să negocieze. Cu atât mai mult cu cât, în contextul actual, întrebarea este nemiloasă şi nu are răspuns: „cine urmează să plătească pentru toate prostiile astea?“. În anumite cercuri discrete unde sunt pregătiţi liderii politici care contează, există cursuri speciale care comentează un corolar al afirmaţiei lui Clemenceau. Este vorba despre spusele lui Kenneth Boulding, fost preşedinte al American Economic Association: „Cel care crede că un proces de creştere economică exponenţială poate continua la nivel global într-o lume finită este fie un nebun, fie un economist“.

În consecinţă, exact în momentele în care propagandiştii angajaţi de unii sau alţii dintre actorii Marelui Joc fluturau argumente care de care mai contondente pe bază de rachete balistice, trupe desfăşurate pe aliniamente ofensive, nave de luptă etc., în spate, în deplină linişte, continuau nestingherite negocierile reale privind soluţiile economice rezultate din înţelegerea superioară a viitoarei hărţi a puterilor planetare şi zonelor lor de influenţă.

Problema esenţială - cel puţin la nivelul următoarelor decenii - este reprezentată în continuare de capacitatea de acces a unei ţări la resursele energetice care să-i asigure fie independenţa în domeniu, fie suficiente garanţii pentru a-şi putea imagina o susţinere coerentă pe care să se bazeze procesul de reluare a activităţilor economice generale în perioada de pandemiei şi post-pandemie.

Aici se concentrează jocul diplomatic, aici ţările importante îşi joacă sau îşi verifică sistemele de alianţă, cele mai vechi sau altele care se semnează acum în graba de a nu pierde trenul marilor oferte care urmează. Speranţele pieţelor se reflectă în creşterea preţului la petrol şi gaze pe baza cererilor în creştere de la marile pieţe, spre exemplu numai piaţa chineză marcând în luna martie o creştere urcă cu 36,5% anual importul de gaze lichefiate. În acelaşi sens, continuă şi importurile masive ale SUA de pe piaţa rusească de energie (devenită al treilea furnizor pentru SUA):


U.S. Imports from Russia of Crude Oil and Petroleum Products (Thousand Barrels)

 

Year

Jan

Feb

Mar

Apr

May

Jun

Jul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

  1995

0

0

0

0

367

440

1,257

4,209

1,498

0

831

469

  1996

326

394

556

0

1,948

429

1,308

998

1,182

1,313

0

797

  1997

653

519

395

601

0

238

293

992

0

412

622

0

  1998

0

347

106

3

0

1,006

2,141

33

1,005

453

1,623

1,966

  1999

868

792

814

2,261

3,382

4,475

4,296

4,281

4,251

3,396

2,833

962

 

  2000

898

3,485

1,952

2,481

1,359

2,242

2,412

2,276

2,655

3,427

1,485

1,710

  2001

5,904

5,126

1,641

3,438

2,716

1,423

2,520

3,652

3,725

1,044

663

931

  2002

1,877

1,420

2,956

5,750

11,487

6,944

6,814

7,305

6,763

9,153

7,663

8,558

  2003

5,609

7,581

7,981

3,961

6,455

15,809

17,063

12,751

8,244

2,894

2,124

2,239

  2004

4,227

5,347

6,027

11,155

7,016

12,963

12,293

7,938

7,029

9,143

14,711

11,302

 

  2005

10,451

12,979

15,799

19,797

11,324

10,487

19,032

7,344

13,973

13,486

6,497

8,512

  2006

6,776

8,524

6,805

6,589

19,248

12,904

13,164

15,049

16,103

11,332

6,702

11,450

  2007

10,768

6,767

14,109

16,682

15,462

8,558

16,542

12,909

11,671

14,022

14,103

9,481

  2008

12,155

13,083

12,466

12,053

14,268

22,914

17,740

15,185

12,999

12,214

13,343

11,844

  2009

15,994

13,224

19,904

22,772

25,083

18,532

23,484

15,649

14,580

11,945

12,435

11,923

 

  2010

14,353

11,850

15,315

17,604

22,293

22,791

22,295

24,371

19,427

20,298

16,835

15,938

  2011

17,283

12,224

21,380

21,122

21,190

20,655

17,476

18,150

17,748

21,309

22,120

17,117

  2012

17,728

8,344

10,105

11,637

16,972

19,645

15,220

11,406

16,853

17,127

13,354

16,221

  2013

10,162

12,717

14,063

17,531

17,185

15,574

14,128

17,734

13,755

17,210

9,761

8,204

  2014

6,584

10,207

13,143

12,136

10,877

8,234

12,563

12,226

8,455

9,810

5,102

11,008

 

  2015

12,422

8,398

11,667

10,737

10,447

15,002

13,810

15,790

11,058

9,528

9,597

6,791

  2016

12,251

12,640

10,206

15,266

13,483

14,547

16,697

15,454

12,618

15,220

12,562

10,342

  2017

11,192

9,262

11,734

9,231

12,425

15,100

11,112

13,888

13,499

11,000

11,522

12,046

  2018

11,951

8,304

11,044

7,302

15,216

13,170

14,072

15,959

15,567

8,405

7,611

8,409

  2019

10,661

6,336

11,252

16,982

17,469

16,019

15,387

19,129

14,571

20,921

19,470

21,589

 

  2020

18,637

17,806

20,008

12,233

10,850

16,540

17,460

17,107

15,811

20,466

17,111

12,898

  2021

20,104

                     

- = No Data Reported;  -- = Not Applicable;  NA = Not Available;  W = Withheld to avoid disclosure of individual company data.

Asta înseamnă că aceasta este zona în care se poartă marile negocieri pe bază de cerer/ofertă dar care, aşa cum poate ştiţi, au şi o componentă de oportunitate politică, de altfel consemnată în protocoalele marilor alianţe. Se spune că aceste mari protocoale sunt chemate acum să facă proba de sustenabilitate căci contractele de livrare energie (cu infrastructura aferentă) fac parte din discuţia asupra sferelor de influenţă pentru perioade lungi sau foarte lungi de timp. 


Revine în actualitate disputa (sau ce-a mai rămas din ea) privitoare la conducta Nord Stream 2, gata în proporţie de 95% şi pe care Germania o consideră în continuare un subiect economic cu relevanţă strict naţională la care nu vrea să renunţe, mărind disperarea ucrainienilor şi polonezilor care, lipsiţi de banii produşi de obişnuitele redevenţe încasate în urma transportului gazului rusesc spre Europa pe vechiul sistem sovietic de conducte încearcă şă-i convingă pe europeni şi pe americani să adopte sancţiuni severe la adresa Rusiei.

Posibil să reuşească, doar că dependenţa strategică a Europei va continua, de data asta la nivel cu mult mai înalt ca acum, de ceea ce va veni, majoritar din surse ruseşti, prin reţeaua din Turcia. Sau se va accepta politic oferta americanilor de a-şi exporta în UE gazele şi petrol rezultat din exploatările de şist. Considerabil mai scumpe (producţie+transport) dar răspunzând, foarte posibil, unei eventuale alegeri în care să intre în calcul şi considerentele specialiştilor în securitate energetică din NATO.

Interesante vor fi şi deciziile chinezilor care pot influenţa decisiv pieţele energetice mondiale deoarece China este acum şi, pentru viitorul previzibil, cel mai important consumator de gaze naturale. Ruşii estimează că cererea chinezeacă în domeniu se va dubla în următorii ani în comparaţie cu nivelul actual, continuând creşterea spectaculoasă înregistrată chiar în timpul pandemiei. Poate una dintre cheile viitoarei ecuaţii economice planetare va fi Rusia ca rezervă de enregie clasică pentru o Chină în dezvoltare într-adevăr exponenţială, anunţul venit de la Moscova (eliptic, „suntem gata să ajutăm China în această problemă“) putând însemna un acord gigantic pentru mărirea susbstanţială a capacităţii de transport a conductei „Puterea Siberiei“.

Ne interesează? Cine ştie? Deocamdată, poate găsim o formulă de a nu pierde banii europeni pe care, iată, se pare că din nou nu suntem în stare să-i accesăm. N-ar fi însă o tragedie, ştim că merge şi aşa. Ghinion!