Joaca cu puştile în nisip s-a încheiat. Ne întoarcem la cel adevărat?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Testul militar reciproc s-a încheiat. Experţii militari pot studia timpii de reacţie după semnalul de alertă, capacităţile reale de deplasare ale diverselor categorii de arme şi unităţi, începând cu forţele de reacţie rapidă, pot vedea cum au funcţionat diversele componente ale propagandei ofensive.

Cum politicienii şi-au îndeplinit atribuţiile şi, mai ales, care a fost reacţia populaţiei din diversele ţări din apropierea zonei centrale de interes, în cazul nostru Ucraina. A fost un test de mare amploare şi gata. Participanţii au socotit că era suficient şi că, pentru a favoriza marile tratative strategice în pregătire la nivel foarte înalt, fiecare dintre participanţii reali arătase, în mod egal, că dispune de aceleaşi capacităţi active în materie de impunerea terorii ca pe timpul Primului Război Rece. Mesajul fiind că scenariul de bază, acela denumit în cărţi „criza rachetelor“, cu toate fazele sale componente, se poate repeta cu succes şi în 2021, cu exact aceiaşi jucători majori pe scenă şi cu o multitudine de spectatori mai mult sau mai puţin motivaţi în asistenţă.

În acelaşi timp, s-a reverificat justeţea formulei „Războiul este un lucru prea important pentru a fi încredinţat militarilor“. Justă la timpul său observaţia lui Georges Clemenceau este adevărată şi azi, cu puzderia de generali activi şi pensionari activaţi ca protagonişti eroici şi entuziaşti ai unui viitor război în care să se ducă pe front alţii. După Vietnam, Coreea, Irak, Afganistan, repetarea erorii „boots on the ground“ ar fi fost o idioţenie istorică neverosimilă. Asta au învăţat politicienii şi, odată ajunşi în apropierea „liniei roşii“, aleg rapid să negocieze. Cu atât mai mult cu cât, în contextul actual, întrebarea este nemiloasă şi nu are răspuns: „cine urmează să plătească pentru toate prostiile astea?“. În anumite cercuri discrete unde sunt pregătiţi liderii politici care contează, există cursuri speciale care comentează un corolar al afirmaţiei lui Clemenceau. Este vorba despre spusele lui Kenneth Boulding, fost preşedinte al American Economic Association: „Cel care crede că un proces de creştere economică exponenţială poate continua la nivel global într-o lume finită este fie un nebun, fie un economist“.

În consecinţă, exact în momentele în care propagandiştii angajaţi de unii sau alţii dintre actorii Marelui Joc fluturau argumente care de care mai contondente pe bază de rachete balistice, trupe desfăşurate pe aliniamente ofensive, nave de luptă etc., în spate, în deplină linişte, continuau nestingherite negocierile reale privind soluţiile economice rezultate din înţelegerea superioară a viitoarei hărţi a puterilor planetare şi zonelor lor de influenţă.

Problema esenţială - cel puţin la nivelul următoarelor decenii - este reprezentată în continuare de capacitatea de acces a unei ţări la resursele energetice care să-i asigure fie independenţa în domeniu, fie suficiente garanţii pentru a-şi putea imagina o susţinere coerentă pe care să se bazeze procesul de reluare a activităţilor economice generale în perioada de pandemiei şi post-pandemie.

Aici se concentrează jocul diplomatic, aici ţările importante îşi joacă sau îşi verifică sistemele de alianţă, cele mai vechi sau altele care se semnează acum în graba de a nu pierde trenul marilor oferte care urmează. Speranţele pieţelor se reflectă în creşterea preţului la petrol şi gaze pe baza cererilor în creştere de la marile pieţe, spre exemplu numai piaţa chineză marcând în luna martie o creştere urcă cu 36,5% anual importul de gaze lichefiate. În acelaşi sens, continuă şi importurile masive ale SUA de pe piaţa rusească de energie (devenită al treilea furnizor pentru SUA):

U.S. Imports from Russia of Crude Oil and Petroleum Products (Thousand Barrels)  
Year Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec   1995 0 0 0 0 367 440 1,257 4,209 1,498 0 831 469   1996 326 394 556 0 1,948 429 1,308 998 1,182 1,313 0 797   1997 653 519 395 601 0 238 293 992 0 412 622 0   1998 0 347 106 3 0 1,006 2,141 33 1,005 453 1,623 1,966   1999 868 792 814 2,261 3,382 4,475 4,296 4,281 4,251 3,396 2,833 962     2000 898 3,485 1,952 2,481 1,359 2,242 2,412 2,276 2,655 3,427 1,485 1,710   2001 5,904 5,126 1,641 3,438 2,716 1,423 2,520 3,652 3,725 1,044 663 931   2002 1,877 1,420 2,956 5,750 11,487 6,944 6,814 7,305 6,763 9,153 7,663 8,558   2003 5,609 7,581 7,981 3,961 6,455 15,809 17,063 12,751 8,244 2,894 2,124 2,239   2004 4,227 5,347 6,027 11,155 7,016 12,963 12,293 7,938 7,029 9,143 14,711 11,302     2005 10,451 12,979 15,799 19,797 11,324 10,487 19,032 7,344 13,973 13,486 6,497 8,512   2006 6,776 8,524 6,805 6,589 19,248 12,904 13,164 15,049 16,103 11,332 6,702 11,450   2007 10,768 6,767 14,109 16,682 15,462 8,558 16,542 12,909 11,671 14,022 14,103 9,481   2008 12,155 13,083 12,466 12,053 14,268 22,914 17,740 15,185 12,999 12,214 13,343 11,844   2009 15,994 13,224 19,904 22,772 25,083 18,532 23,484 15,649 14,580 11,945 12,435 11,923     2010 14,353 11,850 15,315 17,604 22,293 22,791 22,295 24,371 19,427 20,298 16,835 15,938   2011 17,283 12,224 21,380 21,122 21,190 20,655 17,476 18,150 17,748 21,309 22,120 17,117   2012 17,728 8,344 10,105 11,637 16,972 19,645 15,220 11,406 16,853 17,127 13,354 16,221   2013 10,162 12,717 14,063 17,531 17,185 15,574 14,128 17,734 13,755 17,210 9,761 8,204   2014 6,584 10,207 13,143 12,136 10,877 8,234 12,563 12,226 8,455 9,810 5,102 11,008     2015 12,422 8,398 11,667 10,737 10,447 15,002 13,810 15,790 11,058 9,528 9,597 6,791   2016 12,251 12,640 10,206 15,266 13,483 14,547 16,697 15,454 12,618 15,220 12,562 10,342   2017 11,192 9,262 11,734 9,231 12,425 15,100 11,112 13,888 13,499 11,000 11,522 12,046   2018 11,951 8,304 11,044 7,302 15,216 13,170 14,072 15,959 15,567 8,405 7,611 8,409   2019 10,661 6,336 11,252 16,982 17,469 16,019 15,387 19,129 14,571 20,921 19,470 21,589     2020 18,637 17,806 20,008 12,233 10,850 16,540 17,460 17,107 15,811 20,466 17,111 12,898   2021 20,104                      
- = No Data Reported;  -- = Not Applicable;  NA = Not Available;  W = Withheld to avoid disclosure of individual company data. Asta înseamnă că aceasta este zona în care se poartă marile negocieri pe bază de cerer/ofertă dar care, aşa cum poate ştiţi, au şi o componentă de oportunitate politică, de altfel consemnată în protocoalele marilor alianţe. Se spune că aceste mari protocoale sunt chemate acum să facă proba de sustenabilitate căci contractele de livrare energie (cu infrastructura aferentă) fac parte din discuţia asupra sferelor de influenţă pentru perioade lungi sau foarte lungi de timp. 


Revine în actualitate disputa (sau ce-a mai rămas din ea) privitoare la conducta Nord Stream 2, gata în proporţie de 95% şi pe care Germania o consideră în continuare un subiect economic cu relevanţă strict naţională la care nu vrea să renunţe, mărind disperarea ucrainienilor şi polonezilor care, lipsiţi de banii produşi de obişnuitele redevenţe încasate în urma transportului gazului rusesc spre Europa pe vechiul sistem sovietic de conducte încearcă şă-i convingă pe europeni şi pe americani să adopte sancţiuni severe la adresa Rusiei.

Posibil să reuşească, doar că dependenţa strategică a Europei va continua, de data asta la nivel cu mult mai înalt ca acum, de ceea ce va veni, majoritar din surse ruseşti, prin reţeaua din Turcia. Sau se va accepta politic oferta americanilor de a-şi exporta în UE gazele şi petrol rezultat din exploatările de şist. Considerabil mai scumpe (producţie+transport) dar răspunzând, foarte posibil, unei eventuale alegeri în care să intre în calcul şi considerentele specialiştilor în securitate energetică din NATO.

Harta Rusia

Interesante vor fi şi deciziile chinezilor care pot influenţa decisiv pieţele energetice mondiale deoarece China este acum şi, pentru viitorul previzibil, cel mai important consumator de gaze naturale. Ruşii estimează că cererea chinezeacă în domeniu se va dubla în următorii ani în comparaţie cu nivelul actual, continuând creşterea spectaculoasă înregistrată chiar în timpul pandemiei. Poate una dintre cheile viitoarei ecuaţii economice planetare va fi Rusia ca rezervă de enregie clasică pentru o Chină în dezvoltare într-adevăr exponenţială, anunţul venit de la Moscova (eliptic, „suntem gata să ajutăm China în această problemă“) putând însemna un acord gigantic pentru mărirea susbstanţială a capacităţii de transport a conductei „Puterea Siberiei“.

Ne interesează? Cine ştie? Deocamdată, poate găsim o formulă de a nu pierde banii europeni pe care, iată, se pare că din nou nu suntem în stare să-i accesăm. N-ar fi însă o tragedie, ştim că merge şi aşa. Ghinion!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite