INTERVIU Comisarul european pentru migraţie: „România îndeplineşte condiţiile pentru a intra în spaţiul Schengen“

Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie Foto: EPA

Comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a explicat, într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul“, care sunt principalele provocări în privinţa gestionării migraţiei şi care sunt şansele României de a fi inclusă în spaţiul Schengen.

Criza migratorie a afectat puternic Uniunea Europeană, provocând disensiuni între statele membre, care nu au reuşit nici acum să se pună de acord asupra modalităţii în care trebuie gestionată situaţia. Care sunt în prezent principalele probleme care trebuie depăşite?

Consider că principala provocare constă acum în necesitatea de a demonstra că suntem consecvenţi. Pentru că, faţă de acum trei ani, împreună, ca Uniune, am realizat progrese majore în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei. 

Am răspuns rapid şi eficient în situaţiile urgente de criză. Dar acum, când perioada de criză a trecut, statele membre trebuie să îşi dea seama că este necesar să instituim un sistem durabil pentru a gestiona migraţia în viitor. Aceasta este esenţa solidarităţii europene şi este în avantajul tuturor statelor membre.

A greşit Uniunea Europeană până acum în privinţa abordării acestei crize, având în vedere că nu s-a ajuns la un numitor comun?

Este tocmai invers: am reuşit să gestionăm criza. Şi să fie foarte clar: Comisia Europeană, cu sprijinul Parlamentului European şi al majorităţii statelor membre - toţi ne-am adus contribuţia. Trebuie ca ceilalţi, care în ultima vreme nu sunt de acord, să înţeleagă că nucleul central dintre ceea ce solicită ei şi ceea ce facem noi este un numitor comun şi că am pus pe masă toate piesele puzzle-ului — pentru consolidarea frontierelor, reglementări mai bune şi mai eficiente în materie de azil şi returnare, măsuri de îmbunătăţire a căilor legale, precum şi pentru consolidarea cooperării noastre cu ţările terţe. 

O adevărată politică în domeniul migraţiei are nevoie de toate aceste elemente - statele membre nu pot să aleagă dacă doresc să abordeze cu adevărat această chestiune pe termen lung. Prin urmare, haideţi să acţionăm împreună într-un spirit de unitate şi de solidaritate - aceasta înseamnă Europa. Nu doar în materie de migraţie, ci cu privire la orice.

Cum vedeţi soluţionarea situaţiei? Şi care este orizontul de timp în care s-a putea ajunge la un rezultat unanim acceptat?

Am făcut progrese enorme şi suntem foarte aproape. În ceea ce priveşte reforma sistemului european comun de azil, cinci dintre cele şapte acte legislative sunt gata să fie aprobate şi adoptate. 

Fiecare dintre propunerile noastre - fie că este vorba despre armonizarea normelor privind condiţiile de primire, proceduri, prelevarea amprentelor digitale sau despre ratele de recunoaştere - are o valoare adăugată clară, atât în sine, cât şi în combinaţie cu celelalte. 

În esenţă: se poate reduce migraţia necontrolată şi neregulamentară numai dacă punem în aplicare aceleaşi măsuri, peste tot în UE.

Suntem contra cronometru, dar sper ca statele membre să îşi dea seama în timp util că acţionează în folosul propriu.

Între timp, controalele la frontiere introduse de unele ţări din spaţiul Schengen au fost reînnoite, deşi o astfel de măsură ar fi trebuit să fie excepţională. Există în acest context riscul ca acest spaţiu să dispară? 

Schengen este cea mai mare şi mai concretă realizare a integrării europene. Într-adevăr, în unele ţări am instituit în prezent controale temporare la frontierele interne, dar acestea nu pot continua la nesfârşit. Ar fi un uriaş pas înapoi pentru Europa ca entitate.

Dacă spaţiul Schengen va continua să existe, care sunt şansele ca România să fie inclusă în el? Şi când?

Pentru mine, este clar: un spaţiu Schengen sigur este un Schengen incluziv. Comisia a precizat deja foarte clar că România îndeplineşte condiţiile pentru a intra în spaţiul Schengen. 

Acum este la latitudinea statelor membre să se decidă cu privire la acest aspect şi le-am încurajat de multe ori să o facă. Având în vedere că România va prelua preşedinţia Uniunii Europene în ianuarie 2019, sper ca aceasta să devină o realitate pentru ţara şi cetăţenii dumneavoastră.

Pe fondul crizei migraţiei, în multe ţări europene partidele populiste de dreapta au câştigat şi continuă să câştige teren în rândul alegătorilor. Iar alegerile europene se apropie. Cât de important credeţi că va fi subiectul migraţiei în campanie?

Subiectul migraţiei va prevala cu siguranţă. Nu numai în Europa, ci şi în întreaga lume. Naţionalismul, populismul şi xenofobia sunt un amestec periculos care influenţează în prezent politica, tocmai pentru că acestea exploatează foarte mult chestiunea migraţiei. 

Totuşi, este doar un fenomen al timpurilor noastre. Populismul nu a existat niciodată ca mişcare politică în sine, ci este mai degrabă o atitudine politică negativă. Şi nu este sustenabilă. 

Ceea ce contează cel mai mult este să recunoaştem preocupările cetăţenilor noştri, să le răspundem şi să ne facem datoria de a oferi răspunsuri convingătoare, în conformitate cu principiile şi valorile fundamentale ale democraţiilor noastre.

Vor apărea, cel mai probabil, ştiri false legate de situaţia migranţilor şi de intenţiile Bruxelles-ului. Aveţi un plan de contracarare a acestor eventuale acţiuni?

Cred că este important să se înţeleagă şi să se recunoască faptul că a fi european şi a fi patriot merg mână în mână; că scopul principal al Uniunii Europene este acela de a servi şi de a apăra interesele colective ale statelor sale membre şi ale cetăţenilor săi. 

Încă de la început, am comunicat foarte clar intenţiile noastre de a gestiona mai bine migraţia, utilizând date şi cifre - şi nu convingeri false, prejudecăţi sau sentimente. 

Este crucial să se înţeleagă că nicio ţară nu poate gestiona singură chestiunea migraţiei. Şi că acest fenomen va continua timp de multe decenii. Ceea ce facem şi vom propune mâine, este o strategie care să reziste de-a lungul timpului. 

Cu alte cuvinte: nu vrem să fim din nou luaţi prin surprindere, ci vrem să fim mai bine pregătiţi împreună. Pentru a îndeplini acest obiectiv, avem nevoie unii de alţii. Numai împreună putem obţine rezultatele dorite.

Se poate spune că fenomenul migraţiei a devenit o normalitate în Europa?

Este deja o normalitate - şi nu doar din 2015. Migraţia şi mobilitatea sunt fenomene care au existat dintotdeauna la nivel mondial. 

Ar trebui să ne aducem aminte că, acum multe decenii, europenii erau ei înşişi emigranţi, în special după cel de-al doilea război mondial - atât în Europa, cât şi în afara ei. 

Astăzi, continentul nostru este un refugiu, un spaţiu de prosperitate şi de oportunităţi care găzduieşte, la rândul  său, un număr mare de imigranţi şi de refugiaţi. Prin urmare, întrebarea nu este cum putem opri migraţia, ci cum putem gestiona mai bine migraţia şi mobilitatea – spre folosul societăţilor noastre, al persoanelor aflate în mişcare şi al ţărilor din care provin.

Credeţi în procesul de integrare a migranţilor?

Da, cred - şi nu doar în integrare, ci în integrarea cu succes a migranţilor, dacă sunt întrunite condiţiile necesare. Avem exemple precum Sillicon Valley din SUA sau echipele naţionale de fotbal din ţări precum Belgia sau Franţa, alcătuite din persoane de origine imigrantă care nu numai că au o contribuit la societăţile în care trăiesc, ci au şi adus odată cu ele succes şi inovaţii. 

Un mare număr de cetăţeni din Europa sunt în prezent descendenţi ai migranţilor, aşa cum milioane de europeni sunt ei înşişi migranţi în alte părţi ale lumii - SUA, Canada, Australia, etc. Integrarea  înseamnă şi acceptarea şi aprobarea de către migranţi a legilor şi a normelor administrative ale ţării-gazdă. 

Trebuie să ne asigurăm că imigranţii pot învăţa rapid limba, au acces rapid la educaţie sau locuri de muncă şi devin participanţi activi în societăţile noastre – spre folosul tuturor. Tocmai de aceea sprijinim statele membre din punct de vedere financiar şi operaţional în acest demers.

Se vorbeşte mult despre influenţa migranţilor asupra culturii şi civilizaţiei europene, despre impactul pe termen lung. Dumneavoastră cum credeţi că va fi Europa în anul 2030?

Ne putem pregăti pentru viitor, dar nu putem anticipa ce ne rezervă acesta. Avem nevoie, fără îndoială, de o strategie rezilientă şi durabilă în materie de migraţie. Şi asta a făcut UE în ultimii ani. O investiţie acum în integrare ne va aduce mult mai multe beneficii pe termen lung decât dacă nu investim în integrare. 

Uniunea Europeană se bazează pe valori şi principii care nu trebuie şi nu se vor schimba. Suntem uniţi în diversitatea noastră. Iată de ce este foarte important să-i ajutăm pe imigranţi să devină membri activi şi contribuabili ai societăţilor noastre, integrându-i în cultura şi în patrimoniul nostru, fără a renunţa la talentele şi la istoria lor individuală. 

La toate acestea ne referim când vorbim despre migraţia legală. Dar avem un mesaj foarte clar pentru toţi cei care doresc să intre în Europa în mod neregulamentar: Europa nu va deveni niciodată o fortăreaţă, dar frontierele sale sunt mai bine gestionate şi protejate. 

Iar cei care doresc să vină acum pe continentul nostru ştiu că o pot face urmând căi legale în loc să îşi lase vieţile pe mâinile traficanţilor şi să le rişte în călătorii periculoase.