FOTO Cum arată Norvegia la un an după atacurile teroriste comise de Breivik
0
22 iulie este o dată care bântuie Norvegia: o zi pe care ar vrea să o uite, dar nu va reuși niciodată, pentru că marchează ziua celor două atentate comise de Anders Behring Breivik.
Prima comemorare a atacurilor de anul trecut îndreaptă toate gândurile înspre oroarea suferită de mica populație norvegiană, informează BBC News.
Atentatul cu mașina-capcană din Oslo, destinat să-l ucidă pe președintele țării, și masacrul de pe insula Utoya, menit să nimicească următoarea generație de politicieni din cadrul Partidului Laburist, s-au soldat cu 77 de victime, majoritatea fiind reprezentată de adolescenți.
A fost unul dintre cele mai grave atacuri teroriste pe care lumea le-au văzut, în ultimii ani, ţările dezvoltate ale Europei de Nord.
Masacrul a fost planificat metodic de Breivik, care a rămas neînduplecat în faţa cererilor de îndurare ale tinerilor de pe Utoya.
Cea mai tânără persoană care a murit anul trecut a fost un tânăr în vârstă de 14 ani.
Reacție unică
Chiar în primele zile după atac, răspunsul poporului norvegian și al oficialilor guvernamentali asupra atentatului terorist era unic.
Zeci de mii de tineri norvegieni au inițiat un marș pe străzile centrale ale capitalei Oslo, cântând și purtând trandafiri în braţe. Ei au realizat un covor de flori, transmiţând mesajul: „Dacă un singur om ne poate arăta atâta ură, imaginați-vă câtă dragoste putem oferi noi toți”.
La nivel politic, prim-ministrul Jens Stoltenberg a promis că face tot ce poate pentru a asigura că valorile nucleului țării nu vor fi subminate.
„Răspunsul norvegian la aceste violențe reprezintă mai multă democrație, mai multă deschidere și mai mare participare politică”, a precizat premierul Stoltenberg.
După un an, se pare că prim-ministrul s-a ținut de cuvânt.
Nu au avut loc schimbări în legislație în vederea creșterii puterii de acțiune a poliției și a serviciilor de securitate. Legile referitoare la terorism au rămas aceleași. Pe străzile din Oslo, camerele de supraveghere sunt în continuare rare, iar polițiştii nu pot purta arme decât dacă obțin o permisiune specială.
Chiar și poarta care duce la clădirea Parlamentului situat în inima capitalei rămâne deschisă și nesupravegheată.
„Încă este ușor să intri în Parlament și sperăm că acest lucru va rămâne așa”, a declarat Lise Christoffersen, reprezentant al Partidului Laburist în forul legislativ al Norvegiei.
Ea este convinsă că populația nu vrea legi care le-ar reduce drepturile de bază și care le-ar încălca intimitatea în ciuda ușurinței prin care Breivik a plănuit și a dus la bun sfârșit cele două atacuri.
Breivik, tratat ca orice alt infractor
Fermitatea Norvegiei de a menține toate drepturile a fost extinsă și asupra lui Breivik pe durata desfășurării procesului de zece săptămâni, finalizat luna trecută.
A fost tratat ca orice alt om judecat de un tribunal penal. În primele zile ale procesului a salutat într-o manieră nazistă până când Curtea i-a solicitat încetarea salutului.
Prima săptămână a procesului a fost dominată de Breivik, căruia i s-a acordat cuvântul pe decursul a cinci zile pentru a-și explica acțiunile. El a mărturisit în faţa instanţei de ce şi cum a comis atacul.
Familiile celor uciși și cei care au supraviețuit masacrului au stat la o distanță de doar câțiva metri de el.
Chiar și televiziunea națională și-a întrerupt programele în momentul în care Breivik a depus mărturie, iar mass-media internaționale au transmis fiecare cuvânt pe care atacatorul l-a rostit.
Mesajul lui Breivik a murit odată cu victimele sale
Breivik și-a exprimat deschis ideologia islamofobă, care au alimentat temeri potrivit cărora ar fi reușit să-și ducă la îndeplinire obiectivul suprem: acela de a atrage noi adepți ai cauzei sale.
Însă, „ideile sale au mai puțin suport decât înainte”, a declarat avocatul de drept penal, Cato Shiotz.
„Singura cale de a combate terorismul este de a le arăta că noi suntem, sufletește, mai buni decât ei”, a afirmat Jan Egeland, un fost oficial din Ministerul de Externe norvegian, în prezent, șef adjunct în cadrul organzației Human Rights Watch (HRW).
„Scopul teroriștilor este de a răspândi teamă pentru a ne determina să renunțăm la valorile liberale și pentru a ne ademeni să trecem de partea lor întunecată pe câmpul de bătăie. Nu ar trebui să-i lăsăm să câștige”, a adăugat Egeland.
Reprezentantul HRW este foarte critic la adresa altor țări, precum Statele Unite ale Americii, care s-au confruntat cu atacuri teroriste, și la modalitatea prin care acestea au răspuns acelor atentate. Totodată, Egeland blamează metodele de luptă împotriva terorismului, printre care se numără extrădarea, crearea de închisori speciale pentru teroriști (Guantanamo), și recurgerea la acte de tortură, toate acestea fiind, în opinia sa, contraproductive.
Cele două feţe ale terorismului
SUA se confruntă cu o amenințare mult mai diferită decât cea reprezentată de Breivik, care a acționat de unul singur.
„Când o națiune este sub o continuă amenințare și, în plus, are trupe armate peste tot în lume, cum au Statele Unite, terorismul dinamic este diferit”, a explicat analistul american în domeniul securității, Marco Vicenzino.
„În SUA, terorismul îl privești mai mult din perspectiva războiului, ca o națiune sub atac”, a adăugat Vicenzino.
Jan Egeland admite că nu este sigur cum ar fi procedat guvernul norvegian dacă cele două atacuri de anul trecut ar fi fost „opera” unei rețele de genul Al Qaeda. Totuși, el consideră că răspunsul norvegian este mai potrivit decât cel al Statelor Unite.
Se încarcă comentariile...
