Erdogan acuză Occidentul că „susţine terorismul” şi puciştii

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat marţi occidentalii că „susţin terorismul” şi puciştii, relatează AFP.Acesta este cel mai virulent atac pe care l-a lansat liderul turc după tentativa de lovitură de stat de pe 15 iulie. Ankara a transmis SUA a doaua cerere de extrădare a imamului Fethullah Gulen, acuzat de pentru recenta tentativă de puci eşuată.

„Din păcate Occidentul susţine terorismul şi este de partea puciştilor”, a subliniat şeful statului turc într-un discurs rostit la Ankara.

Occidentul a avertizat Turcia să nu exagereze în privinţa măsurilor de represiune impuse după tentativa de lovitură de stat.

În plus, lidwerul de la Ankara a condiţionat continuarea acordului cu Uniunea Europeană privind oprirea fluxului de refugiaţi spre Europa occidentală de eliminarea de către Bruxelles a vizelor pentru cetăţenii turci.

„Dacă Uniunea Europeană nu acceptă liberalizarea vizelor pentru cetăţenii turci, Ankara nu va respecta acordul din martie privind imigranţii“, a declarat şeful statului turc într-un interviu difuzat marţi de postul de televiziune italian Rai News, citat de agerpres.ro.

În interviu, Erdogan este foarte critic la adresa oficialităţilor europene după tentativa de lovitură de stat din 15-16 iulie, mai ales faţă de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini. „Mogherini n-ar fi trebuit să vorbească din exterior, ar fi trebuit să vină aici. Când la Paris mor cinci sau şase oameni se duc cu toţii acolo. În Turcia a avut loc un puci împotriva democraţiei care s-a soldat cu 238 de martiri şi până acum n-a venit niciunul“, a criticat Erdogan.

„Dacă Parlamentul italian este bombardat ce se întâmplă? Cum ar reacţiona Mogherini, care este italiancă? Ar spune că bine au făcut, că este îngrijorată de procesele care vor urma?“, a continuat Erdogan. În acest sens, s-a întrebat dacă 'Occidentul este de partea democraţiei sau a puciului', pentru care l-a acuzat pe predicatorul Fethullah Gullen, autoexilat în SUA.

În legătură cu posibilitatea ca Turcia să reintroducă pedeapsa cu moartea după puciul ratat, Erdogan a atras atenţia că în multe alte ţări din lume se aplică pedeapsa cu moartea şi a insistat că, potrivit sondajelor, 57% dintre turci susţin o astfel de măsură. 'Dacă Parlamentul turc votează, suntem pregătiţi pentru reintroducerea pedepsei cu moartea', a spus el.

În interviul acordat postului public italian, Erdogan a abordat şi situaţia judiciară a unuia dintre fiii săi, Necmettin Bilal, anchetat de Procuratura din Bolonia (nordul Italiei) pentru spălare de bani. „Cazul anchetei asupra fiului meu în Bolonia ar putea afecta relaţiile noastre cu Italia, care mai bine s-ar ocupa de Mafia“, a conchis Erdogan. 

Preşedintele turc a criticat şi decizia autorităţilor germane de a-l împiedica să se adreseze prin videoconferinţă susţinătorilor adunaţi duminică la Koln, în vestul Germaniei, cu intenţia declarată de a susţine democraţia.

El a reproşat Berlinului că i-a lăsat recent să comunice prin videoconferinţă pe reprezentanţii Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este angajat în luptă cu armata turcă de la expirarea armistiţiului, în iulie 2015. 

Nouă cerere de extrădarea lui Gulen

Ministrul justiţiei turc, Bekir Bozdag, a afirmat că Turcia a trimis o a doua cerere Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru extrădarea clericului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara pentru recenta tentativă de puci eşuată, relatează marţi agenţia Xinhua. 

 Potrivit cotidianului Hurriyet, Bozdag a avertizat că relaţiile dintre Washington şi Ankara vor fi afectate dacă Gulen nu va fi extrădat.

Turcia a trimis iniţial patru dosare la Washington pe 19 iulie, cerând extrădarea lui Gulen.

Într-o declaraţie în parlament, Bozdag a afirmat că Gulen nu poate pleca din SUA fără permisiunea autorităţilor americane.

Gulen, care, potrivit guvernului turc, conduce „Organizaţia Teroristă Fethullah“ (FETO), trăieşte în Pennsylvania din 1999.

 "Această lovitură de stat nu este numai un eveniment planificat din interior. Actorii au acţionat în ţară potrivit unui scenariu scris în străinătate", a afirmat şeful statului turc, care îl acuză pe predicatorul Fethullah Gülen, în exil în SUA, că ar fi creierul puciului.

Turcia solicită Washingtonului extrădarea predicatorului. "Cum se face că, deşi suntem parteneri strategici, eu vă cer să ne predaţi pe cineva în baza unui document de securitate naţională pentru Turcia şi voi continuaţi să-l ascundeţi şi să-l protejaţi?", a întrebat Erdogan, adresându-se SUA.

El a afirmat că Gulen îşi obţine majoritatea veniturilor din SUA. Potrivit preşedintelui turc, predicatorul ar câştiga între 200 şi 300 de milioane de dolari numai prin şcolile administrate de fundaţiile cu care are legături, fără a preciza dacă acest venit e unul anual. 

Autorităţile turce îl acuză pe Fethullah Gulen de orchestrarea loviturii de stat. După tentativa de lovitură de stat, 10.000 de persoane - militari, poliţişti, academicieni, profesori universitari, medici, judecători, procurori, funcţionari publici, precum şi jurnalişti – sunt urmăriţi în justiţie, în timp ce aproximativ 50.0000 au fost concediaţi.

   Epurările continuă

De asemenea, peste 100 de instituţii media au fost închise de către autorităţile turce, printre care se numără trei agenţii de ştiri, 16 televiziuni, 23 de posturi de radio şi 45 de cotidiene.

Guvernul de la Ankara a afirmat în mod repetat că tentativa de puci din 15 iulie a fost organizată de către adepţii lui Gulen. 

Şi epurările continuă, ieri marţi fiind emise mandate de arestare vizând 100 de angajaţi ai unui spital militar din Ankara, printre care mai mulţi medici, relatează postul de televiziune NTV.

Un raid al Poliţiei era în curs marţi la prânz la spitalul Gulhane, cel mai mare spital militar din capitala turcă, pentru a găsi persoanele vizate de mandate.

Temutul serviciu secret va fi scindat

Turcia prevede scindarea puternicului său serviciu de informaţii MIT în două entităţi, una pentru spionajul extern şi cealaltă pentru supravegherea internă, măsură ce survine după tentativa de puci eşuată, a relatat cotidianul turc Hurriyet, citat de AFP. 

 MIT a fost foarte criticat după tentativa de puci din 15 iulie întreprinsă de către un grup de militari împotriva preşedintelui ţării, Recep Tayyip Erdogan, şi a guvernului său. Şeful statului şi-a exprimat regretul îndeosebi în legătură cu întârzierile MIT în a-l informa, afirmând că cel care l-a pus la curent a fost cumnatul său.

Vicepremierul Numan Kurtulmus a declarat luni că o restructurare a serviciilor de spionaj turceşti este „în program“, după ce puterea islamo-conservatoare a efectuat deja o profundă remaniere în armată.

Potrivit Hurriyet, guvernul doreşte crearea a două agenţii de informaţii, una însărcinată cu informaţii externe şi cealaltă cu supravegherea internă. Turcia s-ar inspira astfel din ceea ce există în Franţa sau în Regatul Unit în acest domeniu. 

În noaptea de 15-16 iulie, o facţiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susţinut că vor să protejeze statul turc de influenţele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eşuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susţinători ai preşedintelui au ieşit în stradă.