Cum să vinzi castraveţi grădinarilor. Vestiţii legumicultori bulgari, aduşi la sapă de lemn de oligarhii agricoli

0
Publicat:
Ultima actualizare:
legume bulgaria

Bulgaria, vestită pentru grădinarii săi, a ajuns să importe 80% din legumele şi fructele pentru consumul intern, din cauza politicii politicii agrare comune a Uniunii Europene, care favorizează subvenţiile la hectar şi nu produsul, dar şi din cauza concentrării unor mari suprafeţe agrilole la aşa numiţii oligarhi agricoli, arată un studiu elaborat de Academia bulgară de ştiinţe.

În Bulgaria s-a ajuns la un înalt grad de concentrare de pământ agricol în mâiile a  5% din fermieri - numiţi agro-oligarhi - prelucrează 90% din suprafeţele agricole, constată autorii unui studiu elaborat în cadrul Academiei bulgare de ştiinţe.

În ţara vecină se află unii dintre cei mai mari proprietari de pământ agricol în cadrul Uniunii Europene, din care unul (compania „Caracatiţa”) prelucrează mai mult de 100.000 de hectare. 5% din fermierii bulgari - numiţi agro-oligarhi - lucrează 90% din suprafeţele agricole. 60% din pământul agricol al ţării este controlat sub diferite forme de numai 22 de companii. 80% din subvenţiile europene se duc la mai puţin de 6% din agricultorii bulgari.

Producţia de cereale, favorizată de subvenţiile agricole ale UE

După criteriul dimensiunea culturilor, agricultura bulgară a revenit practic la perioada marilor complexe agroindustriale comuniste– aşa zisele APC-uri din anii 1980. Cu o deosebire – proprietatea nu mai aparţine statului, ci unor companii private care se ocupă în primul rând de producţia de cereale, notează europa liberă. Micii proprietari dau pământul în arendă unui mare fermier. Suprafeţele mari asigură aplicarea celor mai moderne şi eficiente tehnici agricole , efectualte cu utilaje scumpe. Este folosită pe scară largă aviaţia utilitară.

Micii producători, aduşi la sapă de lemn

În Bulgaria, numai 2-3% din subvenţiile europene ajung la producatorii de fructe şi legume – de peste două ori sub media Uniunii Europene. Suprafeţele cu plante care necesită mână de lucru au fost reduse de peste 10 ori, faţă de anii 1980. În acest mod, au fost lichidate 500.000 de locuri de muncă. Bulgaria importă acum 70% din carne, 50% din lapte, 80% din legume şi fructe pentru consumul intern.

Numai câţiva din marii producători se ocupă de creşterea animalelor şi lucrează suprafeţe cu legume sau de fructe. Atenţia este îndreptată spre subvenţiile europene care vin în primul rând pentru grâu, porumb, orz şi plante tehnice.

94% din gospodăriile individuale de la ţară produc numai pentru nevoile familiei şi se află, practic, în afară pieţei. Jumătate din muncitorii agricoli însă lucrează în aceste gospodării.

Pentru marii producători scopul principal sunt subvenţiile europene. Autorii studiului semnalează cazuri în care producţia de pe suprafeţe mari este lăsată pe câmp pentru că numai subvenţiile asigură un grad înalt al profitului.

Subvenţiile de 1200 de euro pe hectar au făcut ca suprafeţe mari să fie semănate cu dovleci la care cheltuielile de producţie sunt sub 250 de euro.

În faţa acestui fenomen, Uniunea Europeană caută un nou model care va duce la repartizarea mai echitabilă a subvenţiilor agricole (o treime din bugetul Uniunii) astfel încât banii să ajungă la adevăraţii producători.

Producţia de legume tradiţionale bulgăreşti, cum ar fi roşii, ardei şi castraveţi, a fost în scădere anul trecut după cum arată analiza Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria. S-a constatat o prăbuşire atât a suprafeţelor cultivate cu roşii, cât şi a producţiei . Din cele 4,4 mii de hectare în 2017, doar 3,9 mii de ha au mai rămas anul trecut.

 Producţia de roşii a fost de 148.000 de tone, comparativ cu 159.000 de tone cu un an în urmă. În cazul ardeilor, suprafaţa a scăzut cu 500 de hectare, iar producţia internă a scăzut de la 72.000 de tone în 2016, la 54.800 de tone în 2017 şi 51.900 de tone în 2018. În ceea ce priveşte castraveţii, suprafaţa s-a redus cu 70 de hectare, în timp ce producţia s-a ridicat la doar 7.300 de tone, faţă de aproape 12.000 de tone cu un an în urmă. Mai mult, producţia de varză din Bulgaria s-a redus aproape la jumătate în ultimii doi ani, de la 75,6 mii tone, la 47 mii tone în 2018. Potrivit producătorilor, însă, declinul real al producţiei bulgare este mult mai mare decât cel arătat de datele oficiale ale Ministerului. 

O creştere a producţiei s-a înregistrat doar la cartofi şi s-a datorat creşterii subvenţiilor pentru această cultură. În acest caz, datele Ministerului Agriculturii arată că recolta de cartofi  a crescut de la 127 de mii de tone în 2016,  la 261 de mii în 2018. Cu toate acestea, acest lucru este încă departe de a satisface cererea internă. 

Asociaţiile producătorilor de fructe şi legume din Bulgaria s-au plâns guvernanţilor că abia supravieţuiesc şi, că ţara a devenit din mare producător, importator de fructe şi legume. Ciavdar Marinov, de  Asociaţia Producătorilor de Fructe şi Legume din Bulgaria, declara că dacă nu vor fi sprijiniţi de autorităţi, peste cinci ani, fructele şi legumele bulgăreşti vor dispărea de pe tarabe. În prezent, fructele şi legumele din marile supermarketuri din ţara vecină sunt din Turcia, Macedonia şi Albania, susţine acesta.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite